Cum a câștigat Maia Sandu alegerile prezidențiale – câteva date post-electorale

#LIDFLASH | expert Nicolae Ţîbrigan | Pe 15 noiembrie în Republica Moldova a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatele preliminare au desemnat-o pe Maia Sandu câștigătoare a scrutinului prezidențial cu 57,72% (943.006 voturi), în timp ce contracandidatul Igor Dodon a acumulat 42,28% (690.615 voturi). Diferența între cei doi candidați ajunge la 15,44% (252.391 voturi).
Totuși, fără diaspora, diferența de voturi acumulate de Maia Sandu și Igor Dodon în țară se reduce semnificativ. Ultimul este devansat de contracandidata pro-europeană cu 2% (27.285 de voturi). În Republica Moldova (plus regiunea transnistreană) avem următoarele rezultate: Maia Sandu – 699.401 (50,99%) și Igor Dodon – 672.116 (49%).
Dacă ne uităm pe datele din fiecare regiune de dezvoltare ale R. Moldova (plus Diaspora), și le comparăm cu turul II din 2016, unde au concurat aceeași candidați, vom descoperi că:
🔹În Regiunea Nord, Igor Dodon a înregistrat scăderi în toate raioanele. Top cele mai reduse scoruri în municipiul Bălți (-14.104), raionul Fălești (-7.087), raionul Drochia (-5.894) și raionul Florești (-5.400). De altfel, tot aceste raioane se află în top câștigate de Renato Usatîi. În total, Igor Dodon a pierdut 20,6% din numărul de votanți din 2016 (turul II), iar în cifre nominale asta reprezintă un minus de 57.065 de voturi. În schimb, Maia Sandu a avut, comparativ cu anul 2016, mai multe voturi în toate raioanele din regiune. Top cele mai bune scoruri înregistrate de candidata pro-europeană: mun. Bălți (+6.392), raionul Fălești (+4.516), raionul Sîngerei (+2.934) și raionul Soroca (+2.680). În total, Maia Sandu a acumulat cu 24% mai multe voturi față de anul 2016 – un plus de 27.007 de voturi.
🔹În Regiunea Centru, Igor Dodon pierde electorat în toate raioanele. Topul acestora e reprezentat de raionul Orhei (-7.592), raionul Ungheni (-7.076), raionul Rezina (-4.987) și raionul Dubăsari (-4.438). În această regiune, candidatul pro-rus a pierdut în total 29,1% din fostul său electorat din anul 2016, iar asta reprezintă un minus de 53.919 de votanți. Pe de altă parte, Maia Sandu a înregistrat creșteri în toate raioanele din Centru, cu excepția raioanelor Orhei (-1.537), Călărași (-1.053), Strășeni (-431) și Hîncești (-189). Dar aceste scăderi sunt determinate și de dinamica populației din fiecare raion (decese, migrațiune externă, etc.). Per general, dacă e să comparăm cu anul 2016, scorul Maiei Sandu în Regiunea Centru a rămas unul constant. Momentan, singurul raion care a ieșit din acest tipar este raionul Ungheni. Aici Maia Sandu a acumulat un plus de doar 1.877 de voturi comparativ cu turul II din 2016. În total, Maia Sandu a acumulat în plus doar 4.603 de voturi (+1,85%).
🔹În Regiunea Sud, Igor Dodon înregistrează din nou scăderi în toate raioanele. Cele mai multe voturi sunt pierdute în raioanele Căușeni (-4.496), Cahul (-3.402) și Ștefan Vodă (-2.897). Aici Dodon a pierdut în total 18.748 de votanți, ceea ce reprezintă cu 17,1% mai puțin față de 2016 (turul II). Concomitent, Maia Sandu înregistrează un plus relativ mic de voturi în fiecare raion, ceea ce indică un suport constant al alegătorilor din sud față de candidata pro-europeană. Singurul raion cu o creștere mai semnificativă în favoarea Maiei Sandu este raionul Căușeni (+2.465 voturi). În 2020 Maia Sandu a câștigat un plus de 6.553 de voturi față de scorul din 2016 (turul II), ceea ce reprezintă (+7,4%).
🔹În Chișinău avem o situație mai specifică. În turul II al alegerilor prezidențiale din 2020 pentru Maia Sandu votează cu 7.305 mai multe persoane comparativ cu anul 2016. Iar în cazul candidatului Igor Dodon, această cifră ajunge la un minus de 41.954 de votanți (-23,1%). Maia Sandu reușește să crească în preferințele electoratului din Capitală, în ciuda prezenței mai mici în turul II al alegerilor din 2020 (53,35%), spre deosebire de anul 2016 (66,22%). Diferența e de aproape 13%!
🔹Voturile din Transnistria reprezintă un subiect aparte, deoarece în 2016 nu avem date clare cu numărul de alegători din raioanele din est. Prin presă s-a vehiculat doar cifra de circa 16.000 de alegători care au votat pe listele suplimentare în cele 30 de secții speciale deschise pe malul drept al Nistrului (https://a.cec.md/…/alegatorii-domiciliati-in-uat-din…

). Este clar că aici superioritatea electorală incontestabilă o deține Igor Dodon care s-a alimentat la aceste alegeri cu un plus de circa 10.600 de voturi (+40%) comparativ cu anul 2016. Și asta n-ar fi avut loc dacă nu exista implicarea directă a Rusiei și a regimului separatist de la Tiraspol. Prezența opțiunilor pro-europene în rândul votanților din Transnistria e în continuare insignifiantă.

🔹În UTA Găgăuzia, Igor Dodon continuă să dețină o superioritate electorală incontestabilă. Acesta a înregistrat o scădere de doar 1.900 de voturi comparativ cu anul 2016. În același timp, nici Maia Sandu nu a crescut semnificativ în preferințele alegătorilor din Găgăuzia. Candidata pro-europeană a înregistrat în regiune un spor de doar 2.941 de voturi, comparativ cu cele 748 de voturi obținute în 2016 (turul II).
🔹Corpul electoral al Diasporei s-a mărit aproape de două ori în ultimii patru ani – de la 138.720 de votanți în 2016, la 262.103 în 2020. Aici superioritatea incontestabilă o are Maia Sandu. Ori, candidata pro-europeană a înregistrat în 2020 un spor de 124.434 de voturi (dublu față de numărul de voturi obținute în 2016). În schimb, Igor Dodon a avut o scădere de 612 voturi, menținându-și o pondere relativ constantă de 3-7% pe seama votanților din Turcia, Rusia și Italia.
🔹În total, Maia Sandu a obținut un plus de peste 170 de mii de voturi comparativ cu anul 2016, iar Igor Dodon a pierdut circa 174 de mii de voturi față de scorul de acum patru ani.
Prin urmare, Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale pentru că:
1) A reușit să-și sporească scorul electoral în toate raioanele din nord cu 25% (mai ales în acele raioane unde Renato Usatîi se bucura de susținere).
2) Și-a păstrat o pondere constantă a electoratului din regiunile Centru și Sud printr-un surplus relativ mic de voturi comparativ cu 2016.
3) A reușit să-și mențină sprijinul constant al chișinăuienilor în toate sectoarele, mai ales în suburbii. Și asta chiar în condițiile unei prezențe mai mici la alegeri.
4) A reușit să obțină un număr imens de voturi din partea cetățenilor din afara țării. De fapt, exact aceste voturi au făcut marea diferență între scorurile Maiei Sandu și cele ale lui Igor Dodon. Ponderea voturilor din Diaspora a fost de 16% din numărul total de voturi.
Iar Igor Dodon a pierdut pentru că:
1) N-a reușit să-și mențină scorul obținut în 2016 din raioanele din Nord (mulțumită lui Renato Usatîi și a campaniei sale);
2) A scăzut semnificativ în preferințele electorale ale locuitorilor din Centru, inclusiv în fiefurile sale: Șoldănești și Dubăsari.
3) A înregistrat scăderi inclusiv în raioanele din Sud – un minus de 17%.
4) În ciuda suportului politic oferit de primarul Ion Ceban, acesta nu reușește să depășească „handicapul” de încredere în Municipiul Chișinău (40,3%).
5) În ciuda suportului electoral provenit Găgăuzia (94,6%) și Transnistria (85,8%), n-a reușit să devanseze anti-ratingul înregistrat la nivel de Diaspora.
6) În multe raioane din republică, Igor Dodon nu mai e un politician dezirabil.