#LIDFLASH | Dan NICU | expert LID Moldova

Afirmația că fiecare campanie electorală este ”cea mai murdară din istoria Republicii Moldova” a devenit deja un truism, repetat de mai toți politicienii înaintea sau în timpul oricărei campanii electorale. Însă campania prin care trecem în lunile iunie și iulie se anunță a bate recordurile anterioare și a se impune prin gesturile de care dau dovadă unii concurenți electorali. În continuare voi evidenția nu atât latura ”murdară” a acestor gesturi, cu toate că și ea are importanța ei, cât cea de spectacol. Aceasta e prezentă întotdeauna, în orice campanie, însă are rolul ei bine stabilit: cel de a oferi niște avantaje în plus, de natură psihologică, unor mesaje politice care privesc principalele probleme ale țării. Cu alte cuvinte, spectacolul este doar un mijloc, un instrument deloc principal, în lupta politică din campania electorală. Însă pe parcursul lunilor mai și, iată, iunie, în Republica Moldova spectacolul electoral ia locul mesajelor serioase, privind programele de acțiuni ale diverselor forțe politice, în mass-media și în spațiul public.

Astfel, avem exemplul unei formațiuni politice apărute recent pe eșichierul politic, Partidul Acasă Construim Europa (PACE), care, încercând să-și creeze o imagine de partid al justițiarilor, care ”vor face ordine”, recurge la acțiuni ilegale de natură foarte provoatoare, în premieră pentru orice campanie electorală din Republica Moldova. Nici măcar în anul 2009, în campania pentru alegerile parlamentare din 29 iulie, într-o perioadă în care electoratul era chiar mai polarizat decât în prezent, după violențele soldate cu morți și răniți din 7-8 aprilie 2009, vreunui partid politic autohton nu i-a trecut prin cap să-și stropească adversarii politici cu verde de briliant în ochi, provocându-le leziuni pe viață, sau să vină cu așa-zise „dezvăluiri” pe baza unor materiale operative scoase în mod ilegal din arhivele instituțiilor de aplicare a legii. În același timp, respectivul partid se dă în spectacol cu pretinse realizări care, de fapt, nu au nicio relevanță în contextul comportamentului electoral normal al unui partid serios – atingerea unui ”record de cartea Guiness” cu cea mai mare mască din lume, confecționată în Piața Marii Adunări Naționale, nu poate fi calificată altfel decât ca o colosală risipă de pânză. Ea nu produce niciun beneficiu concret pentru cetățenii Republicii Moldova. Nici măcar la nivelul sensibilizării populației să poarte mască și să se protejeze de riscul contagiunii cu Covid-19 nu se poate spune că această acțiune a fost mai eficientă decât ar fi fost o campanie de informare, de exemplu, cu împărțirea de măști, din contra. Însă lansarea în campania electorală cu un show în care o tânără care întruchipa, probabil, Republica Moldova, se ridica dintr-un sicriu, a provocat dezgust și repulsie. Această tentativă morbidă de a simula originalitatea, ieșită din comun și inadecvată unei competiții politice serioase, este un alt exemplu de spectacol electoral. Acesta din urmă, împletit cu violența și agresivitatea practicată de același partid, contrastează puternic cu mesajul transmis de acronimul formațiunii, adică pacea.

Dacă punem lângă aceste gesturi declarațiile foarte agresive ale reprezentanților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon, care vorbește despre război dacă alegerile le vor câștiga principalii contracandidați de la PAS, vandalizarea sediului PSRM de la Căușeni și a automobilului șefului local al acestui partid cu lăsarea unui mesaj de amenințare, sau recentul incident cu atacarea cu pietre a autocarului Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), înțelegem că asistăm la un debut foarte violent al actualei campanii electorale. Aceste rânduri sunt scrise cu exact o lună înainte de ziua alegerilor parlamentare anticipate. Semnalele pe care le observăm sunt foarte îngrijorătoare. Ele atestă degradarea enormă a climatului politic și a dezbaterii pașnice de idei în context electoral, ceea ce atrage după sine o deteriorare importantă a democrației noastre și așa firave și marcate de defecte structurale și instituționale.

Din păcate, acțiunile ilustrate mai sus ies din registrul manifestărilor democratice și al libertăților fundamentale de manifestare, inerent oricărei campanii electorale, și intră în cel al perturbării ordinii publice și generării unei atmosfere de frică și incertitudine – ceea ce nu poate conduce la progresul general al societății, ci doar la antrenarea de noi resurse, atât umane cât și materiale, în efortul de normalizare ulterioară a situației. Nu ne rămâne decât să sperăm că nu vom asista la o deteriorare și mai gravă a climatului democratic în următoarele luni.

Concurenții electorali ar trebui să conștientizeze că, încet-încet, prin astfel de acțiuni, situația poate scăpa de sub control, se poate ajunge la o escaladare și la o spirală a violenței, iar eforturile de a obține beneficii electorale și capital politic de pe urma exploatării psihoemoționale a violențelor și a autovictimizării ar putea produce efecte diametral opuse celor scontate – după cum observăm deja în cazul șefului PACE Gheorghe Cavcaliuc, pasibil de a fi sancționat legal pentru orchestrarea atacării vicepreședintelui raionului Sângerei, Tudor Tutunaru, cu verde de briliant. Liderii formațiunilor politice de toate culorile și ideologiile ar trebui să-și îndemne adepții la calm, reținere și participare într-o competiție politică lipsită de violență, cu cât mai puține gesturi de prost gust și spectacole inutile și cu cât mai multă dezbatere de idei relevantă pentru viitorul Republicii Moldova.