[ANALIZĂ Buletin Nr. 8] 2021
Alegerile libere, corecte și transparente sunt un deziderat spre care tinde orice democrație. Pentru realizarea acestuia, statul deleagă atribuții către una sau mai multe autorități publice responsabile pentru organizarea procesului electoral conform celor mai înalte standarde naționale și internaționale. Procesele electorale din Republica Moldova sunt organizate de Comisia Electorală Centrală, instituție publică independentă ce raportează Parlamentului.
Componența actuală a CEC a fost confirmată pe data de 16 septembrie 2021, după expirarea mandatului precedentei componențe încă pe 17 iunie 2021 (prelungit de drept deoarece se aflau în perioadă electorală). Mai exact, pe 16 septembrie Parlamentul a confirmat 6 membri CEC, ulterior pe 28 octombrie încă doi iar în ședința plenară din 3 decembrie a fost confirmat ultimul membru.
Actuala componență a CEC este una cu cel mai mare număr de practicieni electorali, specialiști în domeniu cu o experiență vastă în organizarea, desfășurarea și observarea procesului electoral (5 membri la moment). Totuși, atât societatea civilă [1], cât și partidele politice din țară susțin nu numai profesionalizarea membrilor CEC, dar și schimbarea mecanismului legal de numire a acestora pentru depolitizarea instituției [2]. Aceste modificări pot fi făcute prin stabilirea unor criterii de selectare a membrilor care să conțină prevederi clare de competență și experiență, precum și schimbarea regulilor de desemnare a membrilor CEC [3] .
Încă în primele sale ședințe, noua componență a menționat provocările pe care le întâmpină procesul electoral din țară și au setat prioritățile instituției, atât cele imediate cât și cele pe termen mediu și lung. Prioritizarea intervențiilor cu impact mare este esențială în procesul reformelor electorale, în acest sens venim cu mai multe propuneri care ar îmbunătăți esențial procesele electorale în Republica Moldova.
PRIORITĂȚI IDENTIFICATE DE CEC
În planul său strategic pentru anii 2020 – 2023, Comisia Electorală Centrală a identificat un șir de modificări a legislației electorale și a cadrului legal conex:
– Crearea organelor electorale permanente teritoriale;
– Certificare obligatorie a funcționarilor electorali la nivel de CECE [4];
– Numirea conducerii organului electoral CECE/BESV [5] (președinte și secretar) exclusiv din Registrul Funcționarilor Electorali;
– Date fixe pentru desfășurarea alegerilor ordinare (pentru alegeri locale generale, alegeri locale noi, alegeri prezidențiale);
– Diversificarea regimului de sancționare a partidelor politice pentru nerespectarea legislației finanțării politice și campaniilor electorale;
– Redirecționarea unei cote părți din sancțiunile percepute pentru încălcările în domeniul finanțării politice în dezvoltarea funcției de monitorizare și control a CEC;
– Reglementarea mediului informațional on-line în perioada electorală;
– Instituționalizarea mecanismului de avizare obligatorie din partea CEC a modificărilor legislației electorale.
Tot aici aceasta și-a propus argumentarea propunerilor formulate și înaintarea acestora spre examinare Parlamentului. Până în prezent nici una din modificările enumerate mai sus nu au fost realizate, chiar dacă unele nu necesită costuri mari și pot fi implementare rapid.
PRIORITĂȚI NECESARE A FI LUATE ÎN CONSIDERARE
Pornind de la termenul mandatului de 5 ani încredințat de către Parlamentul Republicii Moldova noii componențe a CEC, aceasta teoretic ar putea acționa în direcția tuturor aspectelor legislative selective de importanță majoră pentru CEC stabilite în planul strategic al CEC pentru anii 2020- 2023. În ședințele sale, precum și în declarațiile publice făcute de conducerea CEC-ului, actuala componență a recunoscut că sunt multe obiective care merită atenție, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung. Având în vedere că următorul exercițiu electoral național urmează să fie organizat la finele anului 2023, este spațiu și timp pentru a reuși să revizuiască cadrul electoral și cel conex.
Pe parcursul ultimilor ani au fost identificate un șir de aspecte ale procesului electoral care trebuie îmbunătățite pentru a fi adaptate realităților și standardelor OSCE/ODIHR [6] și ale Consiliului Europei. Mai mulți actori electorali au venit cu recomandări, în special misiunile naționale (Promo-LEX) și internaționale (OSCE/ODIHR, ENEMO [7]) au formulat recomandări în acest sens.
FORTIFICAREA CAPACITĂȚILOR CEC DE MONITORIZARE A FINANȚĂRII PARTIDELOR POLITICE ȘI A CAMPANIILOR ELECTORALE
De fapt, CEC este responsabil de supravegherea finanțării campaniei electorale, dar în practică această activitate este limitată. În cadrul scrutinului din iulie 2021, CEC a identificat diverse încălcări (trimiteri tardive a rapoartelor financiare, rapoarte incomplete și/sau completate incorect, donații din surse interzise, donații de la persoane care acționează în numele unor terți sau din partea unor persoane care nu au înregistrate venituri etc. Totuși CEC nu în toate cazurile s-a adresat în instanță sau autorităților competente pentru a fi aplicate sancțiuni, în schimb au recomandat corectarea rapoartelor financiare, transferarea donațiilor ilegale către bugetul de stat sau au emis avertismente. Iar în cazurile în care s-a adresat, instanța a tărăgănat examinarea ulterior a clasat dosarul pe motiv că termenul a expirat. În rest, încălcările nu au fost cercetate ulterior astfel subminându-se eficacitatea supravegherii campaniei. De asemenea au fost identificate și discrepanțe în cheltuielile reale și cele raportate ale unor partide [8].
Actuala componență CEC deja a făcut pași în această direcție, înaintând un demers către Guvernul Republicii Moldova în care a solicitat delegarea unor persoane din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Inspecției financiare și Inspectoratului General al Poliției în vederea creării unui grup de lucru pentru verificarea corectitudinii finanțării campaniei electorale în cadrul alegerilor locale noi din 21 noiembrie 2021. Acest fapt a fost stabilit și prin Hotărârea Nr.70 a CEC din 19 octombrie 2021 [9] în care s-au solicitat responsabilități suplimentare în acest sens, inclusiv din partea Serviciului de Informații și Securitate, pentru a putea examina mai minuțios rapoartele concurenților electorali și pentru a nu permite apariția suspiciunilor de finanțare netransparentă.
CEC planifică să uniformizeze această practică și, suplimentar, planifică dezvoltarea unei noi Direcții în cadrul aparatului CEC – ”Direcția monitorizare și control financiar”. În acest scop, conform declarațiilor Vicepreședintelui CEC Pavel Postică [10], deja au fost bugetați bani în bugetul Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2022 aprobat în ședința CEC din 19 octombrie 2021.
MĂSURI SUPLIMENTARE RECOMANDATE
– consolidarea capacităților și dotarea cu resurse și capacități adecvate în vederea asigurării unui control mai eficient asupra finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale;
– examinarea posibilităților de verificare și estimare a cheltuielilor nedeclarate de către partide/ concurenți electorali;
– specificarea expresă a datelor de identificare ale donatorilor care pot fi făcute publice (nume/prenume, ocupația/locul de muncă);
– aplicarea promptă a sancțiunilor în cazul ilegalităților depistate și/sau examinarea posibilității de implementare a unor sancțiuni mai descurajante.
IMPLEMENTAREA MODALITĂȚILOR ALTERNATIVE DE VOT. VOTUL PRIN INTERNET
Acest obiectiv și necesitate realizării lui este discutat pe larg de mult timp și, având în vedere prezența masivă la ultimele două scrutine naționale (263 000 la Prezidențialele din 2020 și 212 000 la Parlamentarele din 2021) a cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotarele țării, dar și a noilor realități cauzate de situația pandemică.
Modalitățile de vot sunt de obicei bazate pe anumite tradiții istorice ale statului respectiv, prevederi legale, condiții economice și particularități sociale. Subiectul implementării unor modalități alternative de vot, pe lângă cea clasică în secția de votare, este mai actual ca niciodată, iar Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral încă în iunie 2020 a venit cu un șir de cercetări argumentând acest fapt și oferind exemple [11]. Există deja experiențe de lungă durată în alte state de introducere a votului prin internet, care au demonstrat siguranța și utilitatea acestui instrument de vot.
Votul prin internet a fost selectat ca opțiune de bază, dat fiind că CEC-ul deja a făcut pași în această direcție dar și fiindcă este o metodă de vot care ar spori esențial accesibilitatea procesului electoral. O planificare pe etape a implementarii votului prin internet deja a fost anunțată [12]:
1. Pregătirea pentru implementare. În bugetul pentru anul 2022 au fost planificate resurse financiare pentru realizarea pașilor de implementare a votului prin internet, în conformitate cu planul strategic al CEC pentru 2020 – 2023. Se va lucra asupra programelor corespunzătoare care să fie sigure din punct de vedere tehnic și care să poată asigura securitatea și secretul votului.
2. Testarea sau punerea în aplicare parțială a votului prin internet planificată pentru trimestrul IV al anului 2022, dar și în cadrul următoarele alegeri locale din 2023 pentru a vedea cum funcționează acesta, cât este de sigur, cum vor reacționa actorii electorali și, cel mai important, alegătorii la acesta.
3. Implementarea votului prin internet la următoarele alegeri Prezidențiale din 2024.
Totuși trebuie să menționăm că votul prin internet, ca și alte metode alternative de vot presupun anumite costuri cum ar fi semnătura și identificarea electronică, securitatea online, modificările legislative, serviciul poștal de încredere și nivelul de credibilitate al publicului larg în aceste modalități de vot. În acest sens venim cu următoarele recomandări:
– Organizarea unor consultări extinse cu toți actorii electorali pe marginea subiectului respectiv, inclusiv a actorilor politici pentru a asigura un consens politic larg;
– Planificarea și desfășurarea unor campanii ample de informare a actorilor electorali pentru a explica avantajele/ dezavantajele votului prin internet, securitatea acestuia și pentru a distruge miturile de neîncredere în votul intermediat de tehnologie;
– Implicarea cât mai extinsă a actorilor electorali în testările votului prin internet planificate la primele etape;
– Oferirea gratuită și din timp a semnăturii electronice tuturor cetățenilor din zonele unde ar urma să fie testat votul prin internet. Instruirea și informarea tuturor actorilor implicați și cetățenilor privind votul prin internet din zonele de pilotare.
Desigur că sunt multe obstacole în implementarea votului prin internet, principalul fiind încrederea publicului în acesta, totuși termenul de 2-3 ani este rezonabil pentru a demonstra actorilor electorali și în special alegătorilor că votul prin internet este sigur, secret, credibil și poate fi liber exprimat.
CONSTITUIREA SECȚIILOR DE VOTARE PESTE HOTARE
Numărul și amplasarea acestor secții de votare (SV) sunt un factor cheie pentru accesibilitatea procesului electoral pentru cetățenii moldoveni stabiliți peste hotarele țării. Având în vedere cele 11 secții de votare unde în turul II al scrutinului prezidențial din 2020 s-au epuizat cele 5000 de buletine de vot, în Parlamentarele din 2021 se cerea o revizuire a numărului și amplasării SV.
Totuși scrutinul din 2021 a demonstrat colaborarea deficientă dintre CEC și MAEIE [13] la subiectul constituirii SV peste hotarele țării. Lipsa transparenței în procesul de stabilire a numărului de SV peste hotare și a repartizării geografice a acestora, argumentarea deficientă a deciziilor luate în această privință și suspiciunile privind influențarea politică a hotărârilor CEC a generat nemulțumiri și critici din partea mai multor actori electorali.
Este necesar ca procedura de stabilire a constituirii SV peste hotare să fie transparentă și supusă inclusiv consultărilor publice. Numărul și repartizarea geografică a SV trebuie să fie argumentate așa ca să nu apară suspiciuni de influență politică și/sau neconcordanțe cu criteriile stabilite în Codul electoral.
REVIZUIREA MODALITĂȚII DE NUMIRE A MEMBRILOR CEC
Din cei 9 membri CEC numiți de Parlament, unul este desemnat de Președintele țării și 8 de Parlament cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei. Totuși, având în vedere îngrijorările actorilor electorali privind motivația politică a deciziilor CEC [14] dar și prezența scăzută a profesioniștilor/ experților din domeniul electoral în componențele precedente ale CEC, deja în repetate rânduri se solicită revizuirea modalității de numire a membrilor CEC.
Astfel de recomandări au fost făcute încă în 2019 prin apelul celor 10 ONG-uri-membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), dar și de către misiunile internaționale de observare a alegerilor (ENEMO la alegerile parlamentare din 2021).
Totuși, având în vedere că acest subiect este unul pe cât de important pe atât de sensibil, recomandăm următoarele:
– Consultarea pe larg a modalităților posibile de numire cu implicarea tuturor actorilor electorali;
– Considerarea posibilității permanentizării tuturor funcțiilor;
– Stabilirea unor criterii de experiență și profesionalism pentru candidații la funcțiile respective;
– Transparentizarea procesului de numire în funcție, inclusiv a interviurilor acestora.
ACCESIBILITATEA SECȚIILOR DE VOTARE
Acest aspect este unul dintre punctele slabe identificate de CEC în planul său strategic. Această problemă vizează nu doar persoanele cu dizabilități fizice, dar și alte persoane cu mobilitate redusă: bătrâni, copii, părinți cu copii mici în cărucioare sau în brațe, bicicliști, femei însărcinate, persoane cu dizabilitate temporară etc. Un studiu [15] efectuat în anul 2019, pe un eșantion reprezentativ de 612 secții de votare, relevă că din totalul secțiilor evaluate doar 6 sunt accesibile, 174 – parțial accesibile și 432 – inaccesibile. O statistică gravă știind că accesibilitatea procesului electoral este unul dintre principiile de bază dar și o condiție prealabilă pentru realizarea nu numai a dreptului la vot, dar și a altor drepturi din diverse domenii ale vieții.
Având în vedere că secțiile de votare se deschid de regulă în incinta autorităților publice, acest aspect ține nu doar de CEC. Dar, odată rezolvat, acest lucru va garanta accesibilitatea unui șir mai larg de servicii publice.
RECOMANDĂRI
– Conlucrarea cu autoritățile publice în vederea accesibilizării localurilor secțiilor de votare;
– Implicarea autoritățile publice responsabile de domeniile construcțiilor și verificarea/respectarea normativelor și standardelor tehnice de accesibilitate în procesul de control, evaluare și monitorizare a accesibilității secțiilor de votare;
– Valorificarea expertizei organizațiilor societății civile ce activează în domeniu pentru evaluarea accesibilității secțiilor de votare;
– Stabilirea unor date fixe a scrutinelor ordinare, dând preferință perioadei calde a anului (aprilie-mai sau septembrie-octombrie)
AJUSTAREA CADRULUI LEGAL ELECTORAL ȘI CELUI CONEX
Aceasta este una din recomandările ce poate fi găsită în toate rapoartele misiunilor naționale și internaționale de observare a alegerilor din Republica Moldova. Noua componență a CEC-ului a pus accent pe acest aspect și, respectiv, în ședința CEC din 24 septembrie 2021, a fost anunțat un calendar estimativ al acțiunilor în sensul elaborării unui proiect de modificare a legislației electorale și conexe:
a) Crearea unui grup de lucru în interiorul CEC pentru a veni cu o analiză conceptuală și viziuni de modificare a legislației în baza propunerilor colectate până în prezent și în baza practicii electorale;
b) Implicarea unor experții naționali și internaționali să avizeze proiectul și să vină cu propunerile lor în cadrul activității grupului de lucru;
c) publicarea proiectul de lege spre consultări largi cu toți actorii electorali (partide politice, fracțiuni parlamentare, Guvern, CNA [16], cetățeni etc.).
VREM SĂ MENȚIONĂM UN ȘIR DE RECOMANDĂRI PENTRU A FI LUATE ÎN CONSIDERARE
– considerarea recomandărilor misiunilor naționale și internaționale de observare a alegerilor;
– examinarea posibilității de modificare a legii pentru a permite alegătorilor să semneze în sprijinul mai multor potențiali concurenți electorali, în spiritul bunelor practici în materie electorală și recomandărilor OSCE/ODIHR, mai ales că următorul scrutin sunt Alegerile Locale Generale, unde un număr mai mare de persoane colectează semnături pentru a putea candida;
– introducerea unor mecanisme eficiente de monitorizare și sancționare a instigărilor la ură și discriminare în timpul campaniei electorale precum și examinarea posibilității stabilirii unor sancțiuni mai dure pentru astfel de încălcări;
– reglementarea agitației electorale și a știrilor false în mediul online, monitorizarea mass-media online, inclusiv pe rețelele de socializare.
Componența actuală a Comisiei Electorale Centrală are un întreg mandat de 5 ani înainte. Termen destul pentru a realiza nu doar prioritățile menționate mai sus dar și cele din planul strategic al instituției.
[2] Studiul ”Impedimente în buna cooperare și comunicare a Comisiei Electorale Centrale cu partidele politice, societatea civilă și mass-media. Analiza situației și recomandări” realizat de Experta Consiliului Europei Iuliana Bordeianu, Chișinău 2021
[3] Raport final al Misiunii de Observare Alegerilor ENEMO a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 din Republica Moldova
[4] Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală
[5] Birou Electoral al Secției de Votare
[6] Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului
[7] Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor
[8] Raportul final al misiunii de observare Promo-LEX a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021
[9] Hotărârea CEC nr.70 privind responsabilităţile suplimentare ale unor autorităţi ale administraţiei publice centrale, ale autorităților administrației publice locale, precum şi ale unor instituţii, în scopul asigurării desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale noi din 21 noiembrie 2021
[11] Digest Electoral – ediția a 3-a, revistă de analiză, teorie și cercetare electorală, CICDE, Chișinău 2020
[13] Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
[14] Raport final al MOE ENEMO, Alegerile Parlamentare Anticipate 2021, Republica Moldova, p.17
[15] Acces egal pentru toți în secțiile de votare. Evaluarea condițiilor de accesibilitate la birourile electorale ale secțiilor de votare din municipiile Chișinău și Bălți, raioanele Edineț, Hîncești, Căușeni și UTA Găgăuzia (mai, 2019), realizat de Alianța INFONET și partenerii săi, la comanda PNUD Moldova
[16] Centrul Național Anticorupție
AUTORI:
Victor PRUTEANU | expert asociat Lid Moldova.
Lucrează în alegeri din 2014, când a fost selectat și instruit pentru a fi formator în cadrul Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral(CICDE) pe lângă Comisia Electorală Centrală, în scopul instruirii tuturor părților interesate ale procesului electoral. Aici a intrat în profunzimea activităților ciclului electoral, deoarece a fost direct implicat în fiecare fază a acestuia.
Pe lângă activitățile din cadrul alegerilor din Moldova, el a participat și în misiuni de observare a alegerilor peste hotare: Coreea de Sud (2015, observator pe termen scurt), Spania (2015 observator pe termen scurt) și Ucraina (2019 și 2022 observator pe termen lung).
Este licențiat în Drept la Universitatea Liberă Internațională din Moldova și Magistru în Științe Politice (Management Politic și Electoral) la Universitatea de Stat din Moldova.
În prezent, Victor este funcționar public, conducând secția multimedia și rețele sociale din cadrul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, în timp ce lucrează cu jumătate de normă pentru CICDE ca formator și cercetător.”
Igor CIUREA | președinte Lid Moldova | expert în Dezvoltare Societate Civilă, Drepturile Omului, Politici Publice.
Este membru al Consiliului Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD). Face parte din mai multe grupuri internaționale de experți, printre care Membru al Grupului European de Cercetători de Tineret al parteneriatului Consiliului Europei și a Comisiei Europene, membru al Grupului de Experți al Forumului European de Tineret, ș.a. Igor Ciurea prestează constant servicii de consultanță și analiză pentru agenții ONU din Moldova, instituții publice și organizații neguvernamentale pe domeniile: dezvoltarea societății civile, drepturile omului, dezvoltarea politicilor publice naționale și locale bazate pe rezultate și evidență, tineret și dezvoltare comunitară durabilă.
Absolvent al Universității de Stat din Moldova, facultatea de drept. Masterand al aceleiași instituții în domeniul procedurilor judiciare civile. Participant a numeroase cursuri de formare în domeniul managementului de proiecte, evaluarea impactului, dezvoltarea politicilor publice bazate pe rezultat, drepturile omului și instrumente internaționale de protecție a acestora, ș.a.
Autor al peste 30 de publicații, ghiduri practice și analize a politicilor publice, printre care Indexul de Tineret bazat pe Disparități (2015, Analiza Bugetelor Locale de Tineret (2014-2020), Evaluarea Bugetului Public Național din Perspectiva Tinerilor (2018), Ghid de Activism Comunitar (2020), Integrarea Drepturilor Tinerilor în Mecanismele Internaționale de Protecție a Drepturilor Omului (2021), E-Guvernare penru Republica Moldova. Repere Generale și Bune Practici, Evaluarea Implementării Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Tineret (2021), ș.a.
