Rally around the flag: Rusia versus Ucraina & națiunile unite occidentale

Printre conceptele de referință în descrierea mobilizării sociale se află fenomenul numit ”rally around the flag” (strângerea în jurul drapelului), care se caracterizează printr-o creștere foarte rapidă a dispozițiilor patriotice în societate, cauzată de evenimente externe sau interne.

Acest fenomen poate lua amploare în mod spontan, ”de jos în sus” sau în mod programat, în urma unui set de acțiuni ale instituțiilor statului, care vizează intervenția socială urmărind anumite obiective.

În mod spontan, ai ”rally around the flag” dacă țara ta a ajuns în grupele turneului final al campionatului mondial de fotbal și sute de mii de fani – chiar și oameni care în mod normal n-au nicio treabă cu fotbalul – se adună în locuri publice ca să urmărească în direct meciul și să-și susțină echipa, adică țara.

Tot în mod spontan poți avea ”rally around the flag” atunci când țara trece printr-o calamitate naturală, catastrofă tehnogenă, act de guvernare care revoltă populația sau alt eveniment negativ. Astfel, în România a existat un ”rally around the flag” foarte puternic și în urma incendiului de la clubul Colectiv în 2015, dar și în urma adoptării ordonanței 13 în 2017.

În clipa în care o țară este atacată militar din exterior, autoritățile statului, prin intermediul anumitor instituții publice, generează un ”rally around the flag” programat, pentru a pregăti societatea de rezistență în fața agresiunii. De obicei, rezistența națională capătă forță și are succes atunci când are loc joncțiunea între componenta programată și cea spontană, venită de la cetățenii care resimt o mobilizare interioară, similară mobilizării unei armate, a forțelor psihice și fizice, individul trecând ”pe picior de război”. Are loc o schimbare a anumitor percepții, comportamente, anumite lucruri se văd mult mai clar, altele nu mai contează atât de mult. Efectul de ”rally around the flag” spontan este cel care a generat formidabilele opere literare ale unor Remarque, Hassel, Hemingway și alții.

În Ucraina acestor zile, are loc anume această joncțiune între cele două componente ale ”rally around the flag”, asta însemnând că țara are o armată de 40 de milioane de indivizi. O asemenea țară este invincibilă. Chiar dacă Rusia ar reuși să ia principalele orașe, ceea ce nu reușește, ar pierde războiul pentru că ar fi nevoită să se retragă peste un timp.

Situația din Rusia, cealaltă parte combatantă, este diferită. Efectul ”rally around the flag” este pus în practică aproape doar la nivel programat, cel al intervenției autorităților. Fac această afirmație pe baza monitorizării mesajelor propagandei militarizate rusești ”oficiale” și a evoluției acestor mesaje în perioada 23-27 februarie, dar și pe baza monitorizării mesajelor din rețelele de socializare rusești și a pozițiilor publice anti-războinice tot mai frecvente adoptate de personalități marcante din viața publică rusă – cultură, artă, media, precum și a puterii manifestațiilor publice spontane din principalele orașe ale Rusiei. Astfel, în cazul efortului militar al Rusiei, doar o singură componentă, cea statală, a ”rally around the flag”, este prezentă.

În plus, observăm că națiunile occidentale, în special Marea Britanie, au intrat într-o logică a joncțiunii celor două componente ale fenomenului ”rally around the flag”. Astfel, Marea Britanie de astăzi, 27 februarie, este acea Mare Britanie care în 1940 i-a transmis lui Hitler că va lupta pe plaje, în aer, peste tot, și nu se va preda niciodată, prin gura lui Winston Churchill, al cărui mare admirator și biograf talentat este actualul premier britanic Boris Johnson, la rândul său unul dintre cei mai proeminenți intelectuali în rândurile clasei politice mondiale – la fel cum era scriitorul Churchill.

Toate țările europene și SUA au joncțiunea celor două componente deja pusă în practică, toate fac ceva atât la nivelul autorităților statului, cât și la nivelul cetățenilor, societății. Oferă armament Ucrainei, impun sancțiuni distrugătoare față de Rusia lui Putin. Franța se evidențiază în chip fericit ca un adevărat lider al Europei continentale în această privință. Polonia, puternică, este și ea în frunte. România își face datoria și a anunțat deja că va livra ajutoare militare Ucrainei.

Astfel, situația începe să semene tot mai mult cu cea din al doilea război mondial, atunci când aliații occidentali, în primul rând SUA, ofereau Uniunii Sovietice ajutor militar, alimentar, logistic și financiar de sute de miliarde de dolari în banii de astăzi, pentru a învinge Germania nazistă. Astăzi, în rolul de atunci al URSS este Ucraina atacată în stil 22 iunie 1941, aliații occidentali rămân aceiași plus Franța și Germania (deci mult mai puternici), iar în rolul de atunci al Germaniei naziste este Rusia condusă de Vladimir Putin.

Diferența majoră între Rusia lui Putin de azi și Germania nazistă a anului 1941 este că în Germania nazistă a anului 1941 efectul ”rally around the flag” era realizat cu joncțiunea celor două componente, programatic-instituțională și spontană, socială, cetățenească. În Rusia de azi, există doar componenta programatic-instituțională. Care e pur și simplu insuficientă pentru un război de durată.

Din acest motiv, Rusia va pierde acest război.