Voi vota în Republica Moldova, ce trebuie să știu?

/0 Comments/in /by

Pe 28 septembrie 2025, fiecare cetățean al Republicii Moldova, care a împlinit vârsta de 18 ani, este așteptat la secțiile de votare, atât de pe teritoriul Republicii Moldova, cât și din afara țării, pentru a-și exercita dreptul la vot. În acest articol îți vom explica tot ce trebuie să știi despre cum să participi la vot, dacă locuiești în Republica Moldova sau dacă în ziua alegerilor te vei afla în țară. 

Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt organizate de Comisia Electorală Centrală (CEC), instituția de stat care este responsabilă de organizarea alegerilor în țara noastră. Pentru acest scrutin electoral, pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv, regiunea transnistreană, vor fi deschise circa 2000 de secții de vot. Deciderea de constituire a secțiilor de vot este luată de CEC în funcție de numărul de alegători dintr-un anumit teritoriu. Acest număr trebuie să fie de la 30 la 3000 de persoane, dar poate depăși numărul maxim de alegători cu cel mult 10%, dacă autoritățile locale găsesc acest lucru oportun și fac o solicitare la CEC în acest sens. 

Unde votez?

De regulă, cetățenii Republicii Moldova votează pe teritoriul țării în funcție de unde își au domiciliul. În localitățile mici, cu până la 3000 de alegători, vor fi deschise câte o singură secție de vot, în timp ce în orașele mari, numărul de secțiilor de vot va fi mai mare. Dacă nu ești sigur la care secție de vot ai fost repartizat, există o metodă de a verifica. Intră pe pagina verifica.cec.md, introdu codul personal IDNP și apasă butonul „caută”. Dacă ai introdus datele corect, imediat îți va apărea secția de vot unde ai fost atribuit/ă, instituția unde aceasta va fi amenajată (de exemplu: casă de cultură, liceu), adresa unde se află această secție de vot și chiar localizarea pe o mapă digitală. 

Dacă locuiești într-o altă localitate decât cea unde ai reședința sau te vei afla într-o altă localitate în ziua alegerilor, poți solicita să fii inclus într-o altă listă de alegători și, astfel, să poți vota la o altă secție de votare. Ce trebuie să faci? Ia-ți buletinul de identitate și mergi la primăria sau pretura din localitatea sau sectorul unde locuiești temporar și declară-ți locul de ședere. Astfel, vei fi inclus în lista electorală a unei secții de votare în vecinătatea locului tău actual de trai. Atenție! Există o dată limită pentru a-ți declara locul temporar de trai și anume: 3 septembrie 2025 (inclusiv). După ce ai depus această cerere, verifică la ce secție de vot ai fost atribuit/ă. Această declarație de ședere va fi valabilă doar pentru scrutinul electoral din 28 septembrie 2025. 

Cum votez?

Odată ce ai aflat secția de vot unde poți merge să votezi, ești pregătit să-ți exerciți dreptul la vot. În ziua alegerilor, duminică, 28 septembrie, secțiile de votare vor fi deschise de la ora 7 dimineața până la ora 21. În acest interval, poți merge la adresa unde se află secția ta de vot și să-ți exprimi alegerea ta politică. Ia cu tine buletinul de identitate și prezintă-l pentru început membrilor secției tale de votare, care vor introduce datele din buletinul tău în sistemul care gestionează procesul de vot. Ulterior, vei fi direcționat către un alt membru al secției de votare, care va verifica numele tău în listă, îți va înmâna buletinul de vot și te va ruga să semnezi, pentru a confirma faptul că ai primit buletinul de vot. Odată ce ai buletinul în mâini, refugiază-te în una dintre cabinele de vot, unde este ștampila, pe care să o aplici în dreptul numelui candidatului, pentru care dorești să votezi. În cabina de vot poate intra doar o singură persoană. Asigură-te că ștampila aplicată „votat” în buletinul tău de vot este vizibilă. E important să nu faci alte semne pe buletinul de vot și să nu aplici ștampila în dreptul mai multor candidați, deoarece în acest caz votul tău nu va fi considerat valabil, iar buletinul tău de vot va fi anulat. Este important să știi, de asemenea, că nu se permite fotografierea buletinului de vot. După ce ai făcut alegerea, împăturește buletinul de vot și introdu-l în una dintre urnele de vot, care se vor afla la ieșirea din cabinele de vot. 

Trebuie să știi că nu poți să votezi de două ori. Însă, dacă ai făcut o greșeală în buletinul de vot, ai dreptul să soliciți o singură dată un alt buletin de vot de la membrii secției de votare. Buletinul în care ai greșit, trebuie să-l restitui membrilor secției de votare și acesta va fi anulat. 

Ce fac, dacă nu mă pot deplasa la secția de votare?

Dacă din anumite motive de sănătate nu poți să te deplasezi la secția de votare, vei putea să votezi prin intermediul urnei mobile de vot. Adică, o echipă a secției de votare va veni la tine acasă și-ți va oferi posibilitatea să votezi. Membrii secției de votare care vor veni la tine acasă cu urna mobilă vor avea cu ei buletine de vot, lista electorală suplimentară, unde vor introduce numele tău și date din buletinul tău de identitate, și o mini cabină de vot, pentru a-ți asigura dreptul de a vota în secret. 

Este important să știi că pentru ca echipa cu urna mobilă să vină la tine în ziua alegerilor, este necesar să depui o solicitare scrisă la adresa biroului electoral al secției de votare, cu cel puțin o zi înainte de 28 septembrie. În cerere trebuie să menționezi motivul, de ce nu te poți deplasa la secția de votare, și adresa exactă unde locuiești. 

Ce alegem pe 28 septembrie 2025?

/0 Comments/in /by

Pe 28 septembrie 2025 suntem chemați la urnele de vot pentru a alege noua componență a Parlamentului, organul legislativ superior al Republicii Moldova. Aceasta va fi a 12-a oară de la independența Republicii Moldova, când cetățenii țării noastre își vor alege legislatorii. 

Alegerile parlamentare sunt printre cele mai importante exerciții democratice, desfășurate în Republica Moldova, pentru că țara noastră este guvernată după un sistem politic parlamentar, ceea ce înseamnă că Parlamentul este organul de conducere superior al statului. 

Care sunt atribuțiile principale ale Parlamentului Republicii Moldova?

Potrivit Constituției Republicii Moldova, Parlamentul are următoarele atribuții de bază:

  • adoptă legi, hotărâri şi moţiuni;
  • declară referendumuri;
  • interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;
  • aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
  • aprobă doctrina militară a statului;
  • exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele şi în limitele prevăzute de Constituţie;
  • ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova;
  • aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;
  • exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic şi de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de stat din surse străine;
  • alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;
  • aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;
  • declară mobilizarea parţială sau generală;
  • declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;
  • iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii;
  • suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale, în cazurile prevăzute de lege;
  • adoptă acte privind amnistia;
  • îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi.

În Republica Moldova Parlamentul este ales o dată la patru ani, prin vot universal, egal, secret și liber exprimat. Haideți să vedem împreună ce înseamnă aceste caracteristici. 

Votul universal înseamnă că fiecare cetățean al Republicii Moldova, care a împlinit vârsta de 18 ani, are dreptul de a alege și a fi ales, indiferent de statutul său social, etnie, sex etc. Finlanda este considerată țara care a introdus pentru prima dată în istorie votul universal. Se întâmpla în anul 1906. 

Votul egal înseamnă că fiecare vot are aceeași importanță, indiferent de cine l-a exprimat, fie că este votul unei persoane în vârstă sau a unei persoane tinere; fie că această persoană locuiește în sat sau la oraș, la nord sau la sud; ori dacă această persoană este înstărită sau duce o viață modestă. Valoarea votului exprimat este la fel de mare. 

Votul secret înseamnă că fiecare alegător are dreptul de a ține în secret alegerea sa. Pentru a asigura alegătorilor acest drept, organizatorii alegerilor au obligația de a pune la dispoziția votanților la secția de votare un spațiu intim, unde aceștia să-și exprime alegerea în secret, fără a fi supravegheați sau filmați. Nimeni nu poate să constrângă alegătorii să divulge pe cine au votat. Votul secret este esențial pentru o societate democratică, asigurând atât protecția alegătorilor de la eventuale presiuni, cât și desfășurarea liberă și corectă a alegrilor. 

Votul liber exprimat înseamnă că fiecare alegător ia decizia în mod individual pentru cine să voteze și nimeni nu-l poate obliga să aleagă diferit, decât îi dictează propria conștiință. Tocmai reieșind din acest principiu, manipularea votului prin informații false sau cumpărarea//vinderea voturilor este ilegală.

Cine poate candida la alegerile parlamentare din Republica Moldova?

Fiecare cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot și care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor are dreptul de a candida la funcția de parlamentar. Candidații pot participa independent în alegeri sau se pot uni în partide sau chiar blocuri electorale (uniuni din două sau mai multe partide). 

Partidele politice care vor să participe la alegerile parlamentare trebuie să fie înregistrate oficial la Agenția Servicii Publice (ASP) și, ulterior, înregistrate de către Comisia Electorală Centrală (CEC) în calitate de candidați electorali. Acestea trebuie să prezinte la CEC o listă de la 51 la 111 persoane (101 de potențiali deputați și restul, supleanți), care ar putea accede în viitorul Parlament, în funcție de rezultatele partidului.  

Pragul electoral de accedere în Parlament: minim 5% din toate voturile exprimate.

Blocurile electorale sunt uniuni din două mai multe partide, de obicei, cu valori, interese și orientări comune, care vor să participe împreună într-o campanie electorală. Condițiile de participare în alegeri sunt similare celor impuse partidelor individuale. 

Pragul electoral de accedere în Parlament: minim 7% din toate voturile exprimate.

Candidații individuali de asemenea sunt acceptați în cursa electorală pentru alegerile parlamentare. Aceștia însă nu trebuie să fie afiliați politic, adică să nu facă parte dintr-un partid politic sau să fie susținuți de un partid politic cu cel puțin 70 de zile înainte de alegeri. Totuși, aceștia au nevoie să arate Comisiei Electorale Centrale susținerea a unui anumit grup de potențiali alegători, înainde de a fi înregistrați ca participanți în alegeri. Astfel, ei sau ele trebuie să adune de la 1000 (pentru femeile candidate) sau 2000 (pentru bărbații candidați) de semnături până la 2500 de semnături din partea susținătorilor, cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, pentru a fi admiși în cursa electorală. În istoria Republicii Moldova nu există deocamdată un precedent în care un candidat independent la alegerile parlamentare să acceadă în legislativ.

Pragul electoral de accedere în Parlament: minim 2% din toate voturile exprimate.

Cine nu are dreptul de a candida la alegerile parlamentare din Republica Moldova?

Există și anumite categorii de cetățeni care nu pot participa la alegerile parlamentare din Republica Moldova în calitate de candidați. Este vorba în primul rând despre minori, care nu au nici drept de vot și nici dreptul de a fi aleși. De asemenea, nu pot candida persoanele condamnate penal sau persoane cărora li s-a interzis candidarea printr-o decizie judecătorească; nu pot candida judecătorii și procurorii care sunt în funcție, precum și polițiștii și militarii care sunt în funcție. Nici persoanele care se află la conducerea instituțiilor publice nu pot să candideze la alegerile parlamentare, cu excepția cazurilor în care acestea se suspendă din funcție pe durata campaniei electorale.