Ce alegem pe 28 septembrie 2025?

Pe 28 septembrie 2025 suntem chemați la urnele de vot pentru a alege noua componență a Parlamentului, organul legislativ superior al Republicii Moldova. Aceasta va fi a 12-a oară de la independența Republicii Moldova, când cetățenii țării noastre își vor alege legislatorii. 

Alegerile parlamentare sunt printre cele mai importante exerciții democratice, desfășurate în Republica Moldova, pentru că țara noastră este guvernată după un sistem politic parlamentar, ceea ce înseamnă că Parlamentul este organul de conducere superior al statului. 

Care sunt atribuțiile principale ale Parlamentului Republicii Moldova?

Potrivit Constituției Republicii Moldova, Parlamentul are următoarele atribuții de bază:

• adoptă legi, hotărâri şi moţiuni;
• declară referendumuri;
• interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;
• aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
• aprobă doctrina militară a statului;
• exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele şi în limitele prevăzute de Constituţie;
• ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova;
• aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;
• exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic şi de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de stat din surse străine;
• alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;
• aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;
• declară mobilizarea parţială sau generală;
• declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;
• iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii;
• suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale, în cazurile prevăzute de lege;
• adoptă acte privind amnistia;
• îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi.

În Republica Moldova Parlamentul este ales o dată la patru ani, prin vot universal, egal, secret și liber exprimat. Haideți să vedem împreună ce înseamnă aceste caracteristici. 

Votul universal înseamnă că fiecare cetățean al Republicii Moldova, care a împlinit vârsta de 18 ani, are dreptul de a alege și a fi ales, indiferent de statutul său social, etnie, sex etc. Finlanda este considerată țara care a introdus pentru prima dată în istorie votul universal. Se întâmpla în anul 1906. 

Votul egal înseamnă că fiecare vot are aceeași importanță, indiferent de cine l-a exprimat, fie că este votul unei persoane în vârstă sau a unei persoane tinere; fie că această persoană locuiește în sat sau la oraș, la nord sau la sud; ori dacă această persoană este înstărită sau duce o viață modestă. Valoarea votului exprimat este la fel de mare. 

Votul secret înseamnă că fiecare alegător are dreptul de a ține în secret alegerea sa. Pentru a asigura alegătorilor acest drept, organizatorii alegerilor au obligația de a pune la dispoziția votanților la secția de votare un spațiu intim, unde aceștia să-și exprime alegerea în secret, fără a fi supravegheați sau filmați. Nimeni nu poate să constrângă alegătorii să divulge pe cine au votat. Votul secret este esențial pentru o societate democratică, asigurând atât protecția alegătorilor de la eventuale presiuni, cât și desfășurarea liberă și corectă a alegrilor. 

Votul liber exprimat înseamnă că fiecare alegător ia decizia în mod individual pentru cine să voteze și nimeni nu-l poate obliga să aleagă diferit, decât îi dictează propria conștiință. Tocmai reieșind din acest principiu, manipularea votului prin informații false sau cumpărarea//vinderea voturilor este ilegală.

Cine poate candida la alegerile parlamentare din Republica Moldova?

Fiecare cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot și care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor are dreptul de a candida la funcția de parlamentar. Candidații pot participa independent în alegeri sau se pot uni în partide sau chiar blocuri electorale (uniuni din două sau mai multe partide). 

Partidele politice care vor să participe la alegerile parlamentare trebuie să fie înregistrate oficial la Agenția Servicii Publice (ASP) și, ulterior, înregistrate de către Comisia Electorală Centrală (CEC) în calitate de candidați electorali. Acestea trebuie să prezinte la CEC o listă de la 51 la 111 persoane (101 de potențiali deputați și restul, supleanți), care ar putea accede în viitorul Parlament, în funcție de rezultatele partidului.  

Pragul electoral de accedere în Parlament: minim 5% din toate voturile exprimate.

Blocurile electorale sunt uniuni din două mai multe partide, de obicei, cu valori, interese și orientări comune, care vor să participe împreună într-o campanie electorală. Condițiile de participare în alegeri sunt similare celor impuse partidelor individuale. 

Pragul electoral de accedere în Parlament: minim 7% din toate voturile exprimate.

Candidații individuali de asemenea sunt acceptați în cursa electorală pentru alegerile parlamentare. Aceștia însă nu trebuie să fie afiliați politic, adică să nu facă parte dintr-un partid politic sau să fie susținuți de un partid politic cu cel puțin 70 de zile înainte de alegeri. Totuși, aceștia au nevoie să arate Comisiei Electorale Centrale susținerea a unui anumit grup de potențiali alegători, înainde de a fi înregistrați ca participanți în alegeri. Astfel, ei sau ele trebuie să adune de la 1000 (pentru femeile candidate) sau 2000 (pentru bărbații candidați) de semnături până la 2500 de semnături din partea susținătorilor, cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, pentru a fi admiși în cursa electorală. În istoria Republicii Moldova nu există deocamdată un precedent în care un candidat independent la alegerile parlamentare să acceadă în legislativ.

Pragul electoral de accedere în Parlament: minim 2% din toate voturile exprimate.

Cine nu are dreptul de a candida la alegerile parlamentare din Republica Moldova?

Există și anumite categorii de cetățeni care nu pot participa la alegerile parlamentare din Republica Moldova în calitate de candidați. Este vorba în primul rând despre minori, care nu au nici drept de vot și nici dreptul de a fi aleși. De asemenea, nu pot candida persoanele condamnate penal sau persoane cărora li s-a interzis candidarea printr-o decizie judecătorească; nu pot candida judecătorii și procurorii care sunt în funcție, precum și polițiștii și militarii care sunt în funcție. Nici persoanele care se află la conducerea instituțiilor publice nu pot să candideze la alegerile parlamentare, cu excepția cazurilor în care acestea se suspendă din funcție pe durata campaniei electorale.