„100 de moldoveni au zis” în cinci regiuni din sudul țării. Când comunitățile se ascultă, învață și se apropie

/0 Comments/in /by

În luna decembrie, cinci regiuni ale Republicii Moldova (Ștefan Vodă, Căușeni, Cimișlia, Cahul și Leova) au devenit spații vii de dialog, reflecție și implicare civică. Sub formatul interactiv „100 de moldoveni au zis”, sute de oameni au demonstrat că subiecte precum dezinformarea, coeziunea socială și participarea civică pot fi discutate deschis, pe înțelesul tuturor, într-un mod prietenos și captivant. În acest fel, am reușit să aducem vocea comunității, în prim-plan

În fiecare regiune, activitățile au pornit de la sondaje locale, la care au participat peste 500 de cetățeni în total. Răspunsurile lor despre știri false, încrederea în sursele de informare, transparența autorităților și implicarea civică au fost transformate într-un quiz comunitar, adaptat realităților locale. Astfel, opiniile oamenilor au devenit instrument de învățare, iar comunitățile s-au regăsit în propriile răspunsuri.

Ulterior, au fost organizate evenimente ce au adunat peste 300 de participanți tineri, adulți, vârstnici, reprezentanți ai ONG-urilor, instituțiilor publice, elevi, studenți, voluntari, părinți, chiar și autorități locale. Echipele au fost mixte, intergeneraționale, iar acest lucru a deschis un dialog autentic între perspective diferite, dar complementare.

În Cimișlia, o echipă a fost formată chiar din reprezentanți ai primăriei, iar în Cahul au participat centre de tineret, colegii, ONG-uri, consilii consultative și inițiative civice locale.

Reacțiile și emoțiile au fost pe măsură, iar nivelul de implicare a fost înalt în toate regiunile. De la dezbateri aprinse în echipe, reacții spontane din public la râsete, surprize și momente de reflecție profundă.

Un exemplu emoționant vine din Cahul, unde o tânără mamă, aflată la prima participare civică, a mărturisit la final că și-a schimbat complet percepția despre implicare: „Am crezut că părerea mea nu contează. Acum știu că vreau să mă implic.”

Ne bucurăm să avem rezultate care merg dincolo de evenimente. Activitățile au contribuit la creșterea nivelului de conștientizare privind dezinformarea; dezvoltarea gândirii critice; consolidarea coeziunii sociale; stimularea dorinței de implicare civică; crearea unor spații sigure de dialog, unde oamenii s-au simțit ascultați. În Căușeni, evenimentul a atras inclusiv atenția presei locale, amplificând mesajele și impactul în comunitate.

Diversitatea participanților, diferențele de vârstă și de familiaritate cu subiectele abordate, dar și gestionarea timpului într-un format atât de interactiv au fost provocări reale. Totuși, acestea au fost depășite prin facilitare flexibilă, muncă de echipă și implicarea voluntarilor locali, fapt pentru care le mulțumim partenerilor locali.

„100 de moldoveni au zis” a demonstrat că oamenii vor să discute, să înțeleagă și să participe, atunci când li se oferă cadrul potrivit. Comunitățile locale nu duc lipsă de opinii sau soluții, au nevoie doar de spații în care să fie auzite.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Zidurile invizibile sau cum dezinformarea transformă vecinii în inamici

/0 Comments/in /by

Într-o comunitate sănătoasă, coeziunea socială este „lipiciul” care ține oamenii împreună în momente de criză. Însă, în ultimii ani, am asistat la apariția unui fenomen coroziv: dezinformarea ca instrument de fragmentare socială. Un zvon lansat „la o cafea” sau o postare incendiară pe un grup local pot ridica ziduri între oameni mai repede decât orice barieră fizică.

Dezinformarea nu este doar despre fapte greșite este despre emoții manipulate. Ea funcționează prin activarea unor mecanisme psihologice arhaice, adaptate la tehnologia modernă și anume alimentarea stereotipurilor: zvonurile tind să vizeze grupuri specifice (minorități, asistați social, tineri, funcționari publici). Prin exagerarea unor fapte izolate, întreaga categorie este demonizată.

Un alt pas este crearea „țapului ispășitor”. Când lucrurile merg prost în comunitate (creșterea prețurilor, lipsa locurilor de muncă), dezinformarea oferă o țintă ușoară. Este mult mai simplu să dai vina pe „ei” decât să analizezi cauze complexe. În comunitățile mici, unde interacțiunile sunt dese, o minciună repetată de zece persoane diferite devine, în percepția colectivă, un adevăr incontestabil.

Cei mai afectați de dezinformare sunt, de cele mai multe ori, cei care nu au o voce puternică pentru a se apăra. Când un grup social este prezentat distorsionat, apare izolarea. Persoanele vizate se retrag din viața publică de teama judecății. La fel, se blochează accesul la resurse. Un zvon fals despre „abuzul de ajutoare” poate duce la presiuni sociale care îi fac pe cei care chiar au nevoie de sprijin să le fie rușine să îl mai solicite. Ca și urmare, conflictul devine fizic, tensiunile acumulate în mediul online se varsă, inevitabil, în spațiul public, generând altercații sau boicoturi.

O comunitate măcinată de zvonuri este o comunitate care stagnează. În lipsa încrederii verticale (față de instituții) și a încrederii orizontale (între cetățeni), dialogul este înlocuit de suspiciune. „Într-o comunitate unde nimeni nu mai crede pe nimeni, nicio inițiativă de dezvoltare nu poate avea succes, deoarece orice propunere este privită ca o posibilă capcană.”

Cum reconstruim încrederea?

Soluția împotriva dezinformării nu este tăcerea sau cenzura, ci o strategie activă de reconstrucție socială bazată pe patru piloni: gândirea critică ca „autoapărare”, spațiile de dialog autentic, rolul liderilor comunitari, transparența în rândul instituțiilor

Educația nu înseamnă doar școală, ci și învățarea modului în care funcționează algoritmii rețelelor sociale. Trebuie să ne întrebăm: „Cine are de câștigat dacă eu mă enervez acum pe acest grup de oameni?” Comunitatea are nevoie de „mese rotunde”, fie că sunt fizice sau digitale, unde oamenii să poată pune întrebări direct liderilor locali sau reprezentanților grupurilor vizate, eliminând intermediarii care distorsionează mesajul.

La fel, preoții, profesorii, medicii sau antreprenorii locali au o responsabilitate uriașă. Vocea lor are autoritate și poate stopa un zvon înainte ca acesta să devină „viral”. Tăcerea liderilor în fața dezinformării este, adesea, interpretată ca o confirmare a falsului. Dacă primăria sau școala nu comunică clar și constant, spațiul gol lăsat de ele va fi umplut imediat de zvonuri. Informația oficială trebuie să fie accesibilă, pe înțelesul tuturor și oferită în timp real.

Dezinformarea ne vrea singuri și furioși. Coeziunea ne vrea împreună și raționali. Data viitoare când auziți un zvon care vă provoacă indignare față de un vecin sau un grup din localitatea dumneavoastră, faceți un pas în spate și întrebați: „Este acesta un fapt verificat sau este doar o piatră aruncată în geamul liniștii noastre?”

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Vocea comunității contează. De ce implicarea civică întărește democrația locală

/0 Comments/in /by

Democrația locală este forma de guvernare a localităților, prin intermediul Autorităților Publice Locale de diverse nivele. Rolul principal într-o democrație locală, ca și în cazul unei democrații centrale, îl au cetățenii. Aceștia își dau votul pentru conducerea localităților (primari și consilieri), dar acest lucru nu este suficient pentru ca o democrație locală să funcționeze bine și în interesul comunității. Pentru a beneficia pe deplin de posibilitățile pe care ni le oferă democrația locală, de a ne asigura un nivel calitativ al vieții, este necesar să ne implicăm activ mereu, luând parte la toate etapele de guvernare, nu doar în alegeri.

Pentru ca democrația locală să funcționeze în interesul cetățenilor aceștia trebuie să se implice, participând la dezbateri, audieri și întâlniri publice privitoare la problemele comunității, să-și exprime opinia, să propună soluții și să vină cu inițiative. De asemenea, este importantă și etapa monitorizării bugetelor, proceselor, deciziilor, a modului în care se implementează proiecte sau cum sunt respectate promisiunile făcute de către actualii aleși locali în perioada electorală.

O implicare activă a cetățenilor în procesele de guvernare locală responsabilizează autoritățile și crește eficiența activității instituțiilor statului și a transparenței acestora.

Autoritățile publice locale iau o serie de decizii care influențează direct viața de zi cu zi a cetățenilor. Acestea se referă la modul în care sunt gestionate resursele comunității și la calitatea serviciilor publice. Spre exemplu, primăria unei localități a decis alocarea unei anumite sume de bani din bugetul local pentru reparația drumurilor. Suma este însă insuficientă pentru reparația tuturor drumurilor, de aceea este necesară prioritizarea străzilor ce urmează a fi reparate. Cum se pot implica locuitorii pentru a contribui la realizarea mai eficientă a acestui proiect?

–        Monitorizarea bugetului local, pentru a cunoaște cum au fost distribuite alte mijloace financiare și dacă alocările corespund cu necesitățile reale ale localității;

–        Participarea la discuții publice privind proiectul de reparație a drumurilor pentru a stabili, alături de alți locuitori ai comunității și autoritățile locale, care drumuri sunt prioritare de a fi reparate. În cadrul discuțiilor publice, locuitorii pot propune, spre exemplu, eventuale modificări la buget, pentru a aloca mai multe resurse acestui proiect. De asemenea, locuitorii pot veni cu inițiativa de a mobiliza și alte resurse pentru o eventuală extindere a proiectului (apelarea la granturi, credite, obligațiuni municipale sau chiar colectări de fonduri de la populația care poate și dorește să contribuie).

–        Monitorizarea modului în care este realizat proiectul și a rezultatului final este la fel de importantă ca și implicarea la etapele precedente. Cetățenii pot sesiza eventuale nereguli în modul cum sunt reparate drumurile și cum sunt cheltuite resursele financiare. Implicarea activă a cetățenilor în toate activitățile autorităților publice locale le responsabilizează și le crește eficiența.

Acesta a fost doar un exemplu de cum putem să ne implicăm în procesul decizional la nivel local. În diverse localități, cetățenii au reușit să rezolve diverse probleme comunitare, prin implicare, cum ar fi: amenajarea spațiilor verzi, a terenurilor de joacă sau/și sportive; colectarea deșeurilor; modernizarea școlilor/grădinițelor etc.

Participarea constantă însă ne poate aduce o serie de beneficii pe termen lung: îmbunătățirea calității vieții, atât la nivel personal, de familie, cât și la nivel de comunitate; creșterea coeziunii sociale; responsabilizarea și transparentizarea instituțiilor publice; creșterea oportunităților economice, sociale și culturale pentru membrii comunităților.

O democrație locală puternică nu este doar un principiu abstract, ci fundamentul prosperității comunității. Atunci când cetățenii se implică activ, iar autoritățile locale acționează transparent și responsabil, se creează un cerc virtuos: încrederea crește, resursele sunt gestionate eficient, iar comunitatea se dezvoltă durabil. Astfel, prosperitatea nu vine din întâmplare, ci din participarea civică și din consolidarea democrației la nivel local.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

De la nepăsare la implicare: cum pot oamenii obișnuiți schimba lucrurile în comunitate

/0 Comments/in /by

Deseori, când auzim vorbindu-se despre implicare, participare sau activism civic, avem impresia că acestea sunt activități rezervate unor persoane vocale, cu timp, resurse și dorința de a se exprima în spațiul public. În realitate însă, activismul civic poate lua numeroase forme, se poate manifesta în diverse domenii de interes social și este accesibil oricui dorește să contribuie la îmbunătățirea calității vieții proprii, a comunității, a țării sau chiar a lumii întregi.

Odată cu obținerea independenței și consolidarea Republicii Moldova ca stat democratic, activismul civic a început să fie tot mai vizibil și promovat în spațiul public. Sectorul asociativ din țară s-a dezvoltat și a devenit influent, ceea ce reprezintă un avantaj important. Totuși, în ultima perioadă se observă o ușoară erodare a percepției asupra activismului civic și apariția unor mituri legate de acesta. Iată câteva dintre ele:

  • activismul civic este doar pentru persoanele foarte vocale sau chiar radicale;
  • ai nevoie de foarte mult timp liber, ca să fii implicat civic;
  • doar persoanele cu abilități de lider și carismă pot aduce schimbări prin activism civic;
  • activismul civic nu produce rezultate palpabile;
  • activismul civic înseamnă doar proteste;
  • implicarea civică este pentru tineri, elevi sau studenți care încă nu sunt încadrați în câmpul muncii.

Acestea sunt doar câteva percepții eronate cu privire la activismul civic. Asemenea tipare de gândire ne limitează foarte mult în posibilitățile noastre de a ne manifesta pe tot parcursul vieții și de a participa la schimbările pozitive pe care fiecare dintre noi ni le dorim în societatea în care trăim.

Activismul civic nu este doar pentru persoanele extrovertite și care au capacități excelente de comunicare.  La fel de valoroase sunt și capacitățile analitice sau gândirea critică. Totuși, cea mai importantă rămâne a fi dorința de implicare și de schimbare, iar schimbările se fac în grupuri de persoane diferite, dar care au fiecare cu ce contribui la cauza comună.

Deseori, pentru a te implica civic nu este necesar să dedici ore sau zile întregi, este suficientă o atitudine sau un mic gest, cum ar fi distribuirea unui mesaj util, semnarea unei petiții. Sunt pași mici, dar importanți spre schimbări pozitive, care ne antrenează dorința și capacitatea noastră de a ne implica.

Fiecare dintre noi ne confruntăm în fiecare zi cu anumite probleme și dificultăți în comunitățile unde locuim. Fie că este vorba despre un drum prost, despre dezordine în spațiile publice, lipsa transportului public, spații publice inaccesibile persoanelor cu dizabilități ș.a. Cum depășim aceste probleme și incomodități? O opțiune ar fi să le ignorăm, să ne adaptăm și să rămânem în acest disconfort. O altă opțiune însă ar fi să ne dialogăm cu ceilalți membri ai comunității, care au aceleași probleme, să ne unim eforturile și să aducem schimbarea spre bine pe care ne-o dorim.

Instrumentele schimbării prin implicare civică

  • participarea la consultări publice și dezbateri – implicarea directă în audieri și întâlniri organizate de autorități pentru a influența deciziile;
  • înaintarea de propuneri și petiții – exprimarea formală a opiniilor și solicitărilor cetățenilor către instituții;
  • crearea sau aderarea la grupuri de inițiativă – organizarea comunității în jurul unor cauze comune;
  • voluntariatul – contribuția prin muncă și expertiză la proiecte sociale, educaționale sau de mediu;
  • mobilizarea comunității – aducerea oamenilor împreună pentru acțiuni colective și solidaritate;
  • proteste și manifestații pașnice – exprimarea publică a nemulțumirilor și revendicărilor;
  • colectarea de fonduri – susținerea financiară a proiectelor civice și comunitare;
  • campanii de informare și educație civică – creșterea gradului de conștientizare și responsabilitate socială;
  • utilizarea mass-mediei și a rețelelor sociale – promovarea cauzelor și mobilizarea sprijinului online;
  • parteneriate cu autorități și organizații ale societății civile – colaborarea pentru implementarea de soluții durabile.

Implicarea civică nu este o activitate destinată doar pentru anumite tipuri de persoane, ci este accesibilă fiecăruia dintre noi. Prin gesturi mici, dialog și unitate, putem deveni forțe reale de transformare în comunitățile noastre. Atunci când ne unim eforturile și ne asumăm responsabilitatea de cetățeni activi, putem genera schimbările pozitive pe care ni le dorim pentru noi, pentru comunitatea noastră și pentru societate în ansamblu.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Comunități unite sau fragmentate? Rolul coeziunii sociale în localitățile din Republica Moldova

/0 Comments/in /by

Statele și națiunile din întreaga lume au nevoie elementul coeziunii sociale pentru a funcționa și a prospera. Este un element fundamental în creșterea, dezvoltarea și dăinuirea unei țări, dar este foarte dificil de a fi construit și este foarte fragil, îndeosebi într-o societate în tranziție și în contextul provocărilor geopolitice actuale. Coeziunea socială nu este doar un element al discursului public, menit să cucerească simpatii politice, dar este, sau ar trebuie să fie, parte a obiectivelor fundamentale de dezvoltare a unei țări, consemnată în documente publice și cu indicatori exacți de măsurare a rezultatelor. În același timp, coeziunea socială poate fi privită și ca un semn de maturitate și inteligență emoțională a unei societăți, la care putem și trebuie să participăm fiecare dintre noi, ca membri ai comunităților din care facem parte, dacă ne dorim un nivel elevat al calității vieții.

Coeziunea socială se bazează pe încredere, solidaritate, respectul pentru diversitate, implicare, incluziune, acceptare, egalitate și echitate. Îmbrățișarea acestor valori de către o comunitate și o societate în ansamblu înseamnă instituții transparente și funcționale, care prestează cetățenilor servicii în conformitate cu necesitățile acestora, adaptate la nevoi individuale și colective; implicarea activă a cetățenilor în procesele sociale și politice; mai multe oportunități de creștere economică.

Opusul coeziunii sociale este dezbinarea și fragmentarea socială, care poartă cu sine instabilitate, accentuarea inegalităților sociale, stagnarea dezvoltării unei comunități/țări sau chiar un declin economic.

Care sunt cauzele dezbinării sociale în comunitățile locale din Republica Moldova?

Divergențe etnice și lingvistice. Republica Moldova este o țară cu o diversitate etnică semnificativă. Populația țării este formată din grupuri etnice de români/moldoveni, ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari, romi, evrei etc. Această diversitate etnică, lingvistică și culturală, deși ar trebui să fie un motiv de mândrie și o oportunitate bună de a fi valorificată în favoarea îmbogățirii culturii țării noastre, este adesea motiv de scindare.

Orientarea geopolitică. Disputele privind vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova continuă să fie un motiv de scindare socială, cu atât mai mult cât este alimentat generos de către diverși actori politici.

Disparitățile economice și sociale. Diferențele de condiții de infrastructură și de oportunități (muncă, studii, recreere) între mediile rurale și cele urbane creează frustrări

Pierderea de capital uman. Migrația masivă din ultimele decenii a dus la pierderi uriașe de capital uman și a creat dezechilibre sociale.

Răspândirea fenomenului corupției. Răspândirea corupției scade încrederea populației în instituțiile statului, pe de o parte, și reduce încrederea reciprocă între cetățeni, pe de altă parte.

Cum putem reduce fragmentarea și spori coeziunea socială în comunitățile din Republica Moldova?

Coeziunea socială se învață, se crește și se educă, iar rezultatele depind atât de implicarea instituțiilor statului prin reforme și politici publice, a mass-media, prin setarea dialogului public, cât și de fiecare dintre noi, prin autocunoaștere autoeducare și participare activă la viața comunității.

Educația și formarea continuă au roluri cruciale în sporirea coeziunii sociale. Este esențială promovarea diversității drept o resursă și nu un motiv de disensiune.

Implicarea civică, mobilizarea și voluntariatul. Participarea activă la viața comunității este cea mai potrivită formă de schimbare a calității vieții.

Bugetarea participativă – un instrument foarte bun de sporire a coeziuni sociale întrucât stimulează implicarea civică, oferind resurse pentru realizarea proiectelor comunitare, sporind încrederea, solidaritatea și responsabilitatea colectivă.

Educația media la orice vârstă este o necesitate continuă, pentru sporirea rezilienței în fața manipulării informaționale, care adesea este folosită anume cu scopul de a dezbina societatea.

Lupta cu fenomenul corupției este, de asemenea, esențial în sporirea încrederii cetățenilor în instituțiile și autoritățile statului, precum și a încrederii reciproce.

Reducerea disparităților sociale este importantă pentru menținerea unei societăți unite și stabile, membrii căreia se simt tratați echitabil și devin solidari și implicați.

Republica Moldova se află în prezent într-un context favorabil de creștere și dezvoltare, însă adevărata schimbare care poate produce diferența pe termen lung se poate realiza prin implicarea fiecărui locuitor al țării, la firul ierbii, prin asumarea responsabilității, implicare, participare, solidaritate și respect. Efortul comun de îmbunătățire a calității vieții comunitare și sprijinul reciproc reprezintă fundamentul unei societăți consolidate, capabile să depășească provocările și să valorifice oportunitățile.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Virusul invizibil al comunității. Cum ne dictează dezinformarea cotidiană deciziile la nivel local

/0 Comments/in /by

Într-o eră a vitezei, cele mai periculoase „știri” nu vin întotdeauna de la televiziuni internaționale sau din mari campanii geopolitice. Cele mai nocive sunt cele care pătrund în „sufrageria” noastră digitală: grupul de Facebook al blocurilor, chat-ul de Viber sau Telegram al părinților sau discuția de la coadă la primărie.

La nivel local, dezinformarea nu este doar un concept academic, este un fenomen care schimbă modul în care trăim, interacționăm și ne planificăm viitorul.

Spre deosebire de marile știri naționale, informația locală are o componentă emoțională mult mai puternică. Dacă auzim despre o criză economică globală, ne îngrijorăm teoretic. Dacă auzim însă un zvon că „școala din sat se închide” sau că „apa de la robinet va fi otrăvită pentru trei zile”, reacționăm instantaneu.

Dezinformarea locală funcționează pe principiul proximității, adică avem tendința să credem mai degrabă un vecin sau un cunoscut decât o comunicare oficială, rece și birocratică. Totodată, știm că subiectele precum salariile, ajutoarele sociale, siguranța copiilor și serviciile publice sunt „nervii” comunității. Când aceștia sunt atinși prin informații false, rațiunea trece pe plan secund.

De cele mai multe ori, în comunitățile noastre, dezinformarea nu poartă haine de gală, poartă haine de „avertisment cetățenesc”. Iată cele mai frecvente forme sunt zvonurile „din surse sigure” care sunt răspândite prin grupuri și postările de tip „distribuire masivă” și care au scopul imediat să creeze o stare de panică a populației și de a asalta instituțiile cu telefoane. O altă formă este publicarea unor fotografii, spre exemplu cu niște drumuri rele din anul 2016, și prezentarea acestora ca fiind de astăzi, fapt ce contribuie la crearea unei imagini false a realității. Scoaterea din context a unei decizii adoptate de către Consiliul Local va duce la interpretarea eronată și la neînțelegerea legii sau a procedurilor de către oameni. Astfel, se va crea un haos, vor apărea frustrări și nemulțumiri din partea acestora. Articolele de tip clickbait pe site-uri obscure, însoțite de titluri alarmiste sunt create cu scopul de a colecta date și vizualizări prin frică.

Efectele dezinformării se traduc în pierderi concrete pentru cetățeni. Atunci când o comunitate este alimentată cu minciuni, apare eroziunea încrederii. Chiar și când primăria sau școala fac ceva bun, suspiciunea rămâne. „Sigur au un interes ascuns”, devine replica standard. Polarizarea socială este un alt fenomen, ce se caracterizează prin creare sau rupere în „tabere” a comunității. Dialogul dispare, fiind înlocuit de jigniri pe rețelele sociale. Sunt luate decizii greșite pe banii tăi. Oamenii pot rata accesarea unor subvenții sau fonduri europene pentru că „au auzit ei că e țeapă”, sau pot refuza servicii publice esențiale (ex: vaccinare, colectare selectivă sau accesare de fonduri pentru dezvoltarea afacerilor) din cauza unor mituri locale. Spre exemplu, un simplu anunț despre modernizarea unei piețe poate fi transformat prin dezinformare în „se dărâmă piața ca să facă supermarket”. Rezultatul? Proteste inutile, stres pentru micii producători și blocarea unei investiții necesare.

Totuși, cum ne protejăm „sănătatea” informațională în aceste cazuri? Lupta cu dezinformarea nu este doar treaba autorităților; este o formă de responsabilitate civică. Iată ce putem face în zi de zi, fiecare din noi. Ia în calcul regula de aur a celor 30 de secunde: înainte de a da „Share” la o informație șocantă, așteaptă 30 de secunde. Analizează dacă textul încearcă să te sperie sau să te informeze. Un alt pas este să cauți sursa mamă: cine a spus asta? există un document oficial, o înregistrare video integrală sau o declarație asumată?

Ce mai poți face? Verifică încrucișat. Dacă știrea este reală, trebuie să apară în cel puțin două surse media credibile sau pe paginile oficiale ale instituțiilor vizate. Și foarte important, întreabă direct. Trăim în comunități mici. În loc să propagăm un zvon, putem folosi dreptul la replică sau putem întreba direct la primărie, școală sau spital.

O comunitate puternică este o comunitate informată. Dezinformarea prosperă acolo unde există tăcere din partea autorităților și grabă din partea cetățenilor. Verificând informația, nu doar că ne protejăm pe noi înșine, dar contribuim la o atmosferă de respect și încredere în locul pe care îl numim „acasă”.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Voi vota peste hotarele Republicii Moldova, ce trebuie să știu?

/0 Comments/in /by

Cetățenii Republicii Moldova care locuiesc peste hotare au de asemenea posibilitatea de a-și exercita dreptul la vot. Autoritățile organizează prin intermediul misiunilor diplomatice secții de vot în mai multe țări, unde există comunități de cetățeni ai Republicii Moldova. Anul acesta, spre exemplu, potrivit informațiilor publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), pe 28 septembrie vor fi deschise 301 secții de vot în 41 de țări din întreaga lume. Cele mai multe secții de vot vor fi deschise în Italia, Marea Britanie, Germania, Franța, România și SUA. Dacă locuiești peste hotare sau vei fi în afara țării în ziua alegerilor parlamentare, poți verifica AICI adresele unde vor fi deschise secții de vot în străinătate. 

Cum se iau deciziile privind deschiderea secțiilor de vot peste hotare?

Atunci când autoritățile iau decizia privind numărul și locațiile deschiderii secțiilor de votare peste hotarele Republicii Moldova, se iau în considerare anumiți factori:

  • Informațiile pe care le are Ministerul de Externe al Republicii Moldova privind numărul de cetățeni moldoveni stabiliți într-o anumită țară/oraș;
  • Numărul de cetățeni moldoveni dintr-o anumită țară/oraș care au participat la scrutinele electorale anterioare;
  • Înregistrarea prealabilă a cetățenilor stabiliți în străinătate în care se indică localitatea în care ar prefera să voteze;
  • Capacitatea logistică pe care o deține statul de a organiza secții de vot într-o anumită țară (de exemplu: personal, infrastructură tehnică) precum și nivelul de securitate  dintr-un anumit stat.

O altă modalitate de a vota la alegerile parlamentare pentru cei care nu locuiesc în Republica Moldova este votul prin corespondență. Este o noutate pentru alegerile din Republica Moldova și această modalitate de exprimare a votului se află încă în fază incipientă. Votul prin corespondență a fost testat la alegerile prezidențiale din anul trecut în câteva țări, iar la acest scrutin numărul țărilor în care va fi posibilă votarea prin corespondență a fost extins. Astfel, în 2025 locuitori din zece țări vor avea posibilitatea de a utiliza modalitatea de vot la distanță, este vorba despre: Islanda, Norvegia, Noua Zeelandă, Japonia, Suedia, SUA, Australia, Coreea de Sud, Canada și Finlanda. 

Organizatorii alegerilor folosesc instrumentul de înregistrare prealabilă pentru votarea peste hotarele țării atât în secțiile de vot, deci, cu prezența fizică a alegătorilor, cât și pentru cei care vor să voteze prin corespondență. Totuși, în primul caz înregistrarea prealabilă este o opțiune voluntară, iar în cel de-al doilea caz este obligatorie. 

Înregistrarea prealabilă a alegătorilor care vor merge la o anumită secție de vot este necesară pentru a ajuta Ministerul de Externe și Comisia Electorală Centrală de a identifica numărul de persoane stabilite într-o anumită zonă geografică, pentru a organiza secțiile vot astfel încât să ofere posbilitatea unui număr cât mai mare de cetățeni de a vota. Pentru a lua decizia de a deschide o secție de vot peste hotare, organizatorii trebuie să dețină informații că într-o anumită localitate sunt stabiliți permanent sau temporar cel puțin 500 de cetățeni cu drept de vot.  De obicei, înregistrarea prealabilă începe odată cu stabilirea datei alegerilor și are un termen limită – 45 de zile înainte de ziua alegerilor. Pentru acest scrutin, termenul limită a fost 14 august 2025 și, potrivit datelor CEC, s-au înregistrat în prealabil circa 127 de mii de cetățeni. 

În același timp, în cazul votului prin corespondență înregistrarea prealabilă este obligatorie, deoarece organizatorii alegerilor vor trimite la domiciliile alegătorilor, care au solicitat să voteze prin această modalitate, plicul cu buletinul de vot. Odată ce a recepționat buletinul de vot, alegătorul poate să voteze și să reexpedieze buletinul completat către organul electoral din țara gazdă. Buletinul completat trebuie să ajungă la organul electoral până în ziua de vineri 26 septembrie, ora 18 (ora locală a țării gazdă).

Cum votez la secțiile de vot peste hotare?

Dacă te afli peste hotarele țării în ziua alegerilor poți să votezi la orice secție de vot din strainătate organizată de către autoritățile Republicii Moldova, indiferent de reședința pe care o ai. Verifică din timp AICI care este secția de vot cea mai apropiată de locul în care te afli. În ziua alegerilor, poți merge la adresa pe care ai ales-o de la ora 7 până la ora 21. Ia cu tine unul dintre următoarele acte de identitate pe care le deții:

  • buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova;

sau

  • buletinul de identitate provizoriu al cetățeanului Republicii Moldova;

sau

  • pașaportul cetățeanului Republicii Moldova (chiar dacă este expirat).

Odată ajuns la secția de vot, prezintă membrilor secției de votare actul tău de identitate. Aceștia vor introduce datele din buletinul sau pașaportul tău în sistemul care gestionează procesul de vot. Ulterior, vei fi direcționat către un alt membru al secției de votare, care va introduce date din buletinul tău în listă lista electorală suplimentară și te va ruga să aplici două semnături: una, pentru că ai primit buletinul de vot, și alta, confirmarea unei declarații pe proprie răspundere că nu vei vota sau nu ai votat la o altă secție. Odată ce ai buletinul de vot în mâini, mergi către una dintre cabinele de vot, unde este ștampila, pe care să o aplici în dreptul numelui candidatului, pentru care dorești să votezi. În cabina de vot poate intra doar o singură persoană. Asigură-te că ștampila aplicată „votat” în buletinul tău de vot este vizibilă. E important să nu faci alte semne pe buletinul de vot și să nu aplici ștampila în dreptul mai multor candidați, deoarece în acest caz votul tău nu va fi considerat valabil, iar buletinul tău de vot va fi anulat. Este important să știi, de asemenea, că nu se permite fotografierea buletinului de vot. După ce ai făcut alegerea, împăturește buletinul de vot și introdu-l în una dintre urnele de vot, care se vor afla la ieșirea din cabinele de vot. 

Mai multe informații despre votul în străinătate poți găsi pe pagina web creată de Comisia Electorală Centrală: diaspora.cec.md.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.