Virusul invizibil al comunității. Cum ne dictează dezinformarea cotidiană deciziile la nivel local

Într-o eră a vitezei, cele mai periculoase „știri” nu vin întotdeauna de la televiziuni internaționale sau din mari campanii geopolitice. Cele mai nocive sunt cele care pătrund în „sufrageria” noastră digitală: grupul de Facebook al blocurilor, chat-ul de Viber sau Telegram al părinților sau discuția de la coadă la primărie.

La nivel local, dezinformarea nu este doar un concept academic, este un fenomen care schimbă modul în care trăim, interacționăm și ne planificăm viitorul.

Spre deosebire de marile știri naționale, informația locală are o componentă emoțională mult mai puternică. Dacă auzim despre o criză economică globală, ne îngrijorăm teoretic. Dacă auzim însă un zvon că „școala din sat se închide” sau că „apa de la robinet va fi otrăvită pentru trei zile”, reacționăm instantaneu.

Dezinformarea locală funcționează pe principiul proximității, adică avem tendința să credem mai degrabă un vecin sau un cunoscut decât o comunicare oficială, rece și birocratică. Totodată, știm că subiectele precum salariile, ajutoarele sociale, siguranța copiilor și serviciile publice sunt „nervii” comunității. Când aceștia sunt atinși prin informații false, rațiunea trece pe plan secund.

De cele mai multe ori, în comunitățile noastre, dezinformarea nu poartă haine de gală, poartă haine de „avertisment cetățenesc”. Iată cele mai frecvente forme sunt zvonurile „din surse sigure” care sunt răspândite prin grupuri și postările de tip „distribuire masivă” și care au scopul imediat să creeze o stare de panică a populației și de a asalta instituțiile cu telefoane. O altă formă este publicarea unor fotografii, spre exemplu cu niște drumuri rele din anul 2016, și prezentarea acestora ca fiind de astăzi, fapt ce contribuie la crearea unei imagini false a realității. Scoaterea din context a unei decizii adoptate de către Consiliul Local va duce la interpretarea eronată și la neînțelegerea legii sau a procedurilor de către oameni. Astfel, se va crea un haos, vor apărea frustrări și nemulțumiri din partea acestora. Articolele de tip clickbait pe site-uri obscure, însoțite de titluri alarmiste sunt create cu scopul de a colecta date și vizualizări prin frică.

Efectele dezinformării se traduc în pierderi concrete pentru cetățeni. Atunci când o comunitate este alimentată cu minciuni, apare eroziunea încrederii. Chiar și când primăria sau școala fac ceva bun, suspiciunea rămâne. „Sigur au un interes ascuns”, devine replica standard. Polarizarea socială este un alt fenomen, ce se caracterizează prin creare sau rupere în „tabere” a comunității. Dialogul dispare, fiind înlocuit de jigniri pe rețelele sociale. Sunt luate decizii greșite pe banii tăi. Oamenii pot rata accesarea unor subvenții sau fonduri europene pentru că „au auzit ei că e țeapă”, sau pot refuza servicii publice esențiale (ex: vaccinare, colectare selectivă sau accesare de fonduri pentru dezvoltarea afacerilor) din cauza unor mituri locale. Spre exemplu, un simplu anunț despre modernizarea unei piețe poate fi transformat prin dezinformare în „se dărâmă piața ca să facă supermarket”. Rezultatul? Proteste inutile, stres pentru micii producători și blocarea unei investiții necesare.

Totuși, cum ne protejăm „sănătatea” informațională în aceste cazuri? Lupta cu dezinformarea nu este doar treaba autorităților; este o formă de responsabilitate civică. Iată ce putem face în zi de zi, fiecare din noi. Ia în calcul regula de aur a celor 30 de secunde: înainte de a da „Share” la o informație șocantă, așteaptă 30 de secunde. Analizează dacă textul încearcă să te sperie sau să te informeze. Un alt pas este să cauți sursa mamă: cine a spus asta? există un document oficial, o înregistrare video integrală sau o declarație asumată?

Ce mai poți face? Verifică încrucișat. Dacă știrea este reală, trebuie să apară în cel puțin două surse media credibile sau pe paginile oficiale ale instituțiilor vizate. Și foarte important, întreabă direct. Trăim în comunități mici. În loc să propagăm un zvon, putem folosi dreptul la replică sau putem întreba direct la primărie, școală sau spital.

O comunitate puternică este o comunitate informată. Dezinformarea prosperă acolo unde există tăcere din partea autorităților și grabă din partea cetățenilor. Verificând informația, nu doar că ne protejăm pe noi înșine, dar contribuim la o atmosferă de respect și încredere în locul pe care îl numim „acasă”.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.