Sănătatea socială a unui stat, bunăstarea și chiar prosperitatea acestuia au legătură directă cu nivelul de transparență a instituțiilor care-l guvernează. Este unul dintre crezurile profesionale ale Veronicăi Crețu, expertă în domeniul Bunei Guvernări și copreședinta Comitetului de Coordonare pentru o Guvernare Deschisă. Veronica Crețu este una dintre cei 15 Campioni ai Schimbării, nominalizați în cadrul Galei ”Champions of Change” 2021, un proiect al Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) realizat în colaborare cu Friedrich Naumann Foundation for Freedom. Vă îndemnăm să o cunoașteți din acest interviu, în care am discutat despre schimbarea spre bine a societății în care trăim și de ce este imperativ ca, urmând calea spre o viață mai bună în țara în care trăim, să punem la baze principiile democrației, multă muncă și consecvență. 

– Cum arată un stat transparent? Care este legătura dintre o guvernare transparentă și bunăstarea unei țări?

Confucius spunea: “Într-o țară bine guvernată, sărăcia este ceva de care trebuie să ne fie rușine. Într-o țară prost guvernată, bogăția este ceva de care trebuie să-ți fie rușine”, iar o “guvernare bună este atunci când cei care sunt aproape sunt fericiți și cei care sunt departe doresc să revină.”

În ultima decadă, conceptul de ”transparență” a devenit din ce în ce mai actual și relevant, mai cu seamă în dezbaterile privind buna guvernare, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Acest concept este deseori privit ca fiind o precondiție cheie a unei societăți prospere sau cu bunăstarea in general. 

Transparența este promovată ca o modalitate sau o cale prin care calitatea proceselor de guvernare poate fi îmbunătățită. Transparency International (TI) realizează cu periodicitate un clasament global al guvernelor în funcție de gradul lor de deschidere sau transparență.  Cu toate acestea, mai multe studii atestă că, din punct de vedere empiric, efectul transparenței asupra calității procesului de guvernare nu este unul simplu; o mai mare transparență nefiind întotdeauna urmată de beneficiile anticipate. Transparența ar putea avea limitări clare în ceea ce privește valoarea sa ca metodă de descurajare a corupției și de îmbunătățire gradului de satisfacție în rândul cetățenilor. La fel, mai persistă și întrebarea legată de modul in care nivelul sporit de transparență se corelează întotdeauna cu o mai mare încredere in instituțiile statului. 

În unele situații, accesul sporit la date cu caracter public, documente de ordin public, cum ar fi conturi bancare, date despre beneficiarii finali, rapoarte de audit, altele, poate, de fapt, să genereze mai mari suspiciuni decât să clarifice starea lucrurilor. 

Iată de ce, conceptul de transparență nu poate fi analizat îngust, ci necesită o abordare holistică, pentru a putea explora la maximum toate beneficiile pe care le-ar putea oferi unei societăți. În acest context, atunci când analizăm transparența, este important să gândim asupra mai multor nivele de transparență. În articolul meu din 2015, “Government 5D Transparency” am abordat transparența prin prisma următoarelor concepte: transparența datelor, transparența proceselor, transparență strategică, transparență transformațională și transparență radicală și explicat implicațiile pentru fiecare tip de transparență. 

După mine, transparența ține de câteva elemente cheie: modul de gândire sau mindset-ul instituțiilor publice, mecanismele prin care este tradusă în practică această gândire și responsabilizarea instituțiilor față de cetățean. În absența unui astfel de mindset, implementarea mecanismelor de transparentizare a actului guvernării este fragmentată și este, mai degrabă, reactivă la presiunile din exterior decât proactivă.

Dacă este să analizăm corelarea dintre transparență și bunăstarea societății, atunci las aici câteva detalii care să pună pe gânduri: 

Țările din întreaga lume cheltuiesc aproximativ 9,4 trilioane de dolari pe an pentru achiziții publice – ceea ce reprezintă 15 % din PIB-ul global. Conform ONU se estimează că achizițiile publice pot reprezenta 15-30% din PIB pentru multe țări. Cu toate acestea, potrivit Oficiul ONU pentru Droguri şi Crimă (UNODC) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), 10-25% din valoarea contractelor publice se pierde din cauza corupției. Corupția, costă anual până la 2,35 trilioane de dolari la nivel mondial și o mare parte a actelor de corupție țin achiziții publice.

Conform raportului Transparency International din iulie 2018, privind recomandările pentru contractare deschisă: “Achizițiile publice sunt una dintre activitățile guvernamentale cele mai importante din punct de vedere economic, dar reprezintă, de asemenea, unul dintre cele mai mari riscuri de corupție din sectorul public.”

Deci, un simplu domeniu al achizițiilor publice, poate prejudicia enorm bunăstarea unei comunități, prin impactul pe care lipsa de transparență ar putea avea asupra calității lucrărilor de renovarea infrastructurii cheie cum sunt drumurile, sau a clădirilor de utilitate publică cum sunt instituții educaționale; sau, în perioada Covid, am reconfirmat cât de importantă este transparența achizițiilor medicamentelor. Iar importanța datelor este incomensurabilă pentru un proces decizional calitativ la toate nivelele. 

– Care sunt principiile pe care se bazează o guvernare deschisă și în ce măsură acestea se respectă în Republica Moldova?

Guvernarea deschisă reprezintă chintesența unui stat democratic și un factor important în transformarea activității publice. Aderarea Republicii Moldova din anul 2011 la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă a exprimat angajamentul de a asuma politici necesare pentru a deveni un guvern mai deschis, mai responsabil și mai eficient.

Aceste obiective s-au reflectat în angajamentele asumate de Guvernul Republicii Moldova prin cele patru Planuri naționale de acțiune implementate până în prezent, începând cu anul 2012, și s-au concretizat prin măsuri privind deschiderea datelor publice, încurajarea dialogului între reprezentanții administrației publice și societatea civilă, contractarea deschisă, fortificarea capacităților instituțiilor publice in ceea ce privește transparența procesului decizional ș.a. Principiile de bază ale OGP sunt: transparența guvernării; participarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor; colaborarea dintre instituțiile publice și cetățeni; sporirea accesului la noile tehnologii pentru o mai mare deschidere și responsabilizare a instituțiilor publice. 

Cei interesați de progresele Republicii Moldova in cadrul acestui Parteneriat, pot accesa pagina dedicată țării noastre.

În linii mari, Republica Moldova a reușit să implementeze cu succes planurile naționale asumate de-a lungul celor zece ani, iar rapoartele independente de evaluare pot oferi detalii concrete în care direcții au fost atinse rezultate bune. 

Însă, eforturi considerabile sunt necesare pentru a spori calitatea angajamentelor pentru noile planuri de acțiuni, având la bază și un mecanism mai robust de monitorizare, evaluare și capitalizare a progresului înregistrat.  

– Dvs. v-ați dedicat ani buni din activitatea profesională promovării principiilor guvernării deschise atât la nivel local, cât și internațional. Care este crezul/motivația Dvs. care vă determină să fiți atât de implicată?

Așa este, sunt implicată în această agendă cel puțin din 2010. Una dintre valorile mele cheie este transformarea și eu văd contribuția mea fiind direcționată spre acele domenii care pot transforma calitatea, starea, condiția serviciilor și a proceselor, de care în final să beneficieze cetățeanul de rând. Instituțiile statului, la toate nivelele, au nevoie astăzi, mai mult ca oricând, să se remodeleze și să devină mai agile pentru a putea răspunde schimbărilor rapide ale secolului 21.

– Cum considerați, care sunt principalele Dvs. realizări ca promotoare a principiilor unei guvernări deschise?

Schimbările în orice sistem sunt lente, pot dura zeci de ani și, din păcate, este foarte greu la moment să vorbesc despre realizări de acest nivel. Eu consider că realizările mele cheie sunt mai mult la nivel individual și că am avut impact asupra a câtorva zeci de colegi din sectorul public și non-guvernamental din mai multe țări. Drept dovadă sunt apelurile frecvente, solicitare de suport pe diferite aspecte, procese, experiențe, am invitații să ofer programe de formare sau să realizez evaluări externe. Am devenit un soi de mentor informal pentru mai mulți colegi și asta îmi reconfirmă faptul că ale mele competențele sunt valoroase pentru alte contexte, țări, organizații. 

Pe de altă parte, eu mă bucur că am fost cea care din 2012 încoace a co-facilitat, împreună cu partenerii din Guvern, procesele de creare a celor patru planuri naționale de Acțiuni pentru o Guvernare Deschisă a Republicii Moldova. Din 2018 sunt copreședinta Comitetului Național pentru o Guvernare Deschisă. Am promovat experiențele noastre în zeci de evenimente globale, prin discursurile mele, programele de formare pe care le-am organizat, materiale elaborate, vizite de studiu găzduite în Moldova, etc. 

– Dar dacă e să vorbim despre pașii făcuți de Republica Moldova în această direcție, ce reușite am înregistrat ca țară în ultimul deceniu?

Începând cu anul 2012, când Republica Moldova a aderat la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, angajamentele asumate de Guvern reflectate în cele patru planuri de acțiuni implementate până în prezent au vizat măsuri privind: deschiderea datelor cu caracter public (open data) și anume, aprobarea cadrului normativ cu privire la reutilizarea informațiilor din sectorul public (în scopul înlăturării barierelor la reutilizarea informațiilor din sectorul public, de creare a produselor şi serviciilor informaționale noi, bazate pe date deschise, precum şi de asigurare a unor condiții echitabile, proporționale și nediscriminatorii de reutilizare a documentelor din autoritățile și instituțiile publice); dezvoltarea portalului date.gov.md și asigurarea publicării datelor deschise în timp util, conform necesităților, precum și promovarea utilizării datelor deschise de către societatea civilă. Au fost organizate programe de formare de capacități, techcampuri, hackatoane, care să permită o mai bună înțelegere a datelor deschise precum și deschiderea, de către instituții publice, anume a acelor date care erau identificate ca fiind prioritare pentru soluționarea problemelor concrete dintr-un sector sau altul; asigurarea transparenței bugetare; sporirea transparenței în domeniul achiziții publice (e-Achiziții în sectorul public), precum și dezvoltarea Sistemul informaţional automatizat “Registrul de stat al achiziţiilor publice” MTender, care este un sistem de achiziții electronice, alcătuit dintr-un portal web și o Unitate Centrală de Date de date de tip deschis (Open Data) și platformele acreditate din sectorul privat pentru a sprijini licitațiile desfășurate electronic pentru utilizatori și din sectorul public și din sectorul privat; asigurarea prestării serviciilor publice de calitate prin reinginerie și optimizarea serviciilor; dezvoltarea portalului actelocale.gov.md, pentru asigurarea transparenței decizionale la nivel local; dezvoltarea serviciilor publice centrate pe cetățean prin optimizarea, reingineria și eficientizarea proceselor de prestare a serviciilor publice; încurajarea procesului decizional participativ prin platforme electronice de comunicare ș.a. 

– Dar la ce capitole, în opinia Dvs., e necesar de lucrat prioritar în următorii ani?

În primul rând, avem responsabilitatea să elaborăm cel de-al cincilea plan național de acțiuni pentru o guvernare deschisă, care este o obligativitate a țării, în calitate de membră a OGP. În Decembrie 2021, OGP a organizat cel de-al șaptelea Summit Global, la care am avut onoarea să fiu într-un dialog direct cu prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița. Însăși faptul că acest dialog a avut loc in cadrul sesiunii plenare de deschidere, de nivel înalt, mă face să fiu optimistă că avem suportul necesar pentru această agendă din partea actualei guvernări. 

În al doilea rând, pentru ca agenda de guvernare deschisă să exceleze, este necesară fortificarea sistemului de motivare pentru calificări și performanțe în serviciul public. Acel mind-set despre care menționam mai sus, este crucial pentru succesul acestei agende. Indicele Parteneriatului Estic 2021, arată progrese în domeniul administrației publice față de indicele din 2017, Moldova se situează pe locul trei, după Georgia și Ucraina. Totodată, indicatori ca managementul calității serviciilor publice, recrutarea, promovarea și proceduri disciplinare precum și angajarea și remunerarea in serviciul public, rămân a fi indicatorii cu cele mai joase valori înregistrate de către Republica Moldova, la compartimentul administrare publică. 

La fel, este importantă consolidarea capacităților în materie de guvernare deschisă prin organizare de sesiuni de instruire, materiale informaționale, pentru o mai bună înțelegere a acestei inițiative pe intern, în instituții publice. 

Deoarece agenda dată vizează o colaborare solidă cu societatea civilă, este importantă informarea și comunicarea permanentă cu actorii din societatea civilă. Atunci când vorbim despre societatea civilă nu ne referim doar la ONG-uri bine poziționate și cu expertiză pe varii domenii. Ași dori să reiterez aici importanța unei abordări mai holistice și incluzive in ceea ce privește societatea civilă. Recunoașterea multiplelor roluri pe care societatea civilă le joacă în cadrul agendei de dezvoltare este esențială. 

Societatea civilă responsabilizează instituțiile și promovează transparența; crește gradul de conștientizare a problemelor societale; oferă servicii pentru a răspunde nevoilor de educație, sănătate, hrană și securitate în perioade de criză, cum ar fi pandemia Covid; vine cu cunoștințe și expertiză pe politici publice și strategii; este portavoce a celor marginalizați și încurajează implicarea cetățenilor, vine cu rapoarte alternative de evaluar etc. Toate aceste roluri sunt indispensabile pentru orice program de reformă, iar aceste roluri ar trebui să se regăsească în procesele de elaborarea a Foii de Parcurs a Republicii Moldova. 

– Ce rol au, în opinia Dvs., următoarele lucruri, pentru sporirea calității vieții oamenilor într-o societate: digitalizarea, egalitatea de gen, dezvoltarea comunitară?

Toate au un rol foarte important. Aș vrea să clarific, în primul rând, niște diferențe dintre termeni cheie precum digitizarea, digitalizarea și transformarea digitală. Digitizarea este o procedură prin care datele în format analog sunt convertite în format electronic, creând practic o imagine digitală sau formă digitală a unui raport, obiect, fotografie, material audio sau semnal. Digitalizarea nu poate avea loc fără digitizare. În timp ce digitizarea presupune transformarea datelor analog în digital, digitalizarea folosește datele digitizate și schimbă modul în care instituțiile și clienții interacționează, creând noi fluxuri de venituri digitale, cu ajutorul tehnologiilor digitale. Digitalizarea este o strategie care are scop să remodeleze strategia de business și dezvoltare. Digitalizarea reprezintă unul dintre fenomenele care continuă să transforme rapid economia. De exemplu, acum putem face majoritatea cumpărăturilor online, în loc să mergem la magazine; putem efectua plăți cu telefonul și nu mai trebuie să mergem la bancă, pentru a retrage numerar. Putem, de asemenea, urmări filme pe dispozitive mobile, noua tehnologie înlocuind vechile magazine de închirieri video. Având în vedere impactul său asupra economiei, digitalizarea poate influența, de asemenea, modul în care elaborăm politicile publice, consultăm documentele de strategii sau creăm planurile de dezvoltare a comunităților noastre. La fel, digitalizarea are un impact enorm asupra modului in care sunt deja prestate serviciile publice, iar interacțiunea cu autoritatea publică este la distanță de un click. Digitalizarea oferă acces la informație și date cu caracter public. Astfel, orice plan sau intervenție poate deveni mai calitativ grație faptului că se bazează pe dovezi/evidențe. 

Transformarea digitală se referă la integrarea tehnologiilor digitale de către companii și la impactul acestor tehnologii asupra societății. Platformele digitale, internetul lucrurilor, cloud computing și inteligența artificială sunt printre tehnologiile ce afectează numeroase sectoare, de la transport, energie, telecomunicații, sănătate, educație, servicii financiare, producție industrială, etc. Tehnologiile pot optimiza producția, pot reduce emisiile și deșeurile, pot mări avantajele competitive și pot aduce noi servicii și produse pe piață.

Toate trei fenomene sunt extrem de importante pentru Republica Moldova și modul în care vor evolua lucrurile, inclusiv pe dimensiuni ca egalitatea de gen, dezvoltare comunitară.  

Dacă este să mă refer la domeniul egalității de gen, Republica Moldova, conform Indicelui Global privind diferențele de gen 2021, se clasează pe locul 5, în rândul țărilor din Europa de Est și Asia Centrală, și pe locul 28 la nivel global din 156 de țări. Chiar dacă Raportul accentuează că mai avem nevoie în regiunea noastră de 134 de ani pentru a diminua diferențele de gen, Republica Moldova are experiențe pozitive in acest domeniu. 

– Cât de pregătită este, după părerea Dvs., Republica Moldova pentru a avansa pe aceste dimensiuni?

Din punct de vedere teoretic sau al cadrului normativ, Republica Moldova are o bază bună pentru aceste domenii. Ceea ce lipsește sunt mecanisme de aplicare practică, sisteme de monitorizare, evaluare și învățare și responsabilizarea pentru livrarea angajamentelor. Pe lângă aceasta, agenda de dezvoltare, din păcate, a fost politizată intens în ultimii ani, iar acest fapt a dus la erodarea imaginii celor care fac cu adevărat schimbări în instituții publice. Noi nu cunoaștem pe cei care testează, încearcă și realizează reformele în diverse domenii. Este nevoie de o comunitate a acestor campioni, a profesioniștilor (the doers/sau cei care fac lucrurile) și susținerea continuă a acestora. 

– Cum putem contribui la schimbarea spre bine a societății în care trăim, fiecare la jobul pe care-l face sau din rolul social pe care și l-a asumat, astfel încât să ne simțim confortabil acasă, în țara noastră?

După mine, dacă fiecare profesionist va avea ambiția să fie cel/cea mai bună pe domeniul său, avem șanse ca lucrurile să înceapă să se schimbe spre bine. Concurența sănătoasă între profesioniști, susținere reciprocă, mentorat, coaching la locul de muncă, cultură organizațională bazată pe deschidere, colaborare; managementul calității, învățare continuă, toate acestea sunt doar câteva elemente care ne pot aduce schimbarea spre bine. 

Pe de altă parte, oamenii au nevoie de lideri cu viziune, iar calitatea liderilor determină comportamentul maselor. Când nu există viziune, nu există nimic. La moment, din păcate, Republica Moldova nu are o viziune pe termen lung (una pentru cel puțin 15-20 ani), ceea ce face foarte dificilă implementarea durabilă a oricărei reforme.