În Rusia forța fizică și pistoalele paralizante au devenit arme împotriva drepturilor fundamentale

[ANALIZĂ Buletin Nr. 7] Olga GUȚUȚUI | Libertatea de exprimare și libertatea la întrunire sunt strâns conectate între ele, întrucât exercitarea dreptului la libera exprimare se manifestă prin libertatea de opinie, libertatea de asociere, libertatea de a manifesta pașnic, libertatea de a primi și de a transmite informații și idei, fără a ține seama de frontiere. Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale trebuie să fie prevăzute de lege, să constituie măsuri necesare pentru apărarea securității naționale, a siguranței publice, a drepturilor și libertăților altor persoane precum și, să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Conform normelor internaționale, dreptul persoanelor la întrunire cu alte persoane, pentru a-și face cunoscută poziția colectivă, este un drept fundamental pentru democrațiile funcționale și, așa cum arată realitatea, în statele cu regim autoritar acestea nu există. Un exemplu în acest sens este Federația Rusă. Deși, Constituția Federației Ruse vorbește despre drepturi și libertăți, printre care și libertatea de exprimare, autoritățile nu întârzie să reprime orice manifestație care deranjează, aplicând neîntemeiat forța. Conform „Democracy Index”, realizat de The Economist Intelligence Unit, și în 2020 Rusia rămâne a fi clasată la categoria statelor cu un regim autoritar.

La începutul acestui an, în zilele de 23 și 31 ianuarie, în Federația Rusă au avut loc proteste masive, organizate în susținerea opozantului rus Alexei Navalnîi. Manifestații cu același mesaj s-au desfășurat și dincolo de hotarele Rusiei. Ca număr de participanți și ca amploare, acestea sunt considerate cele mai mari proteste din ultimii ani organizate în Rusia. Un alt specific al acestor proteste este forța aplicată nejustificat de către polițiști asupra participanților și jurnaliștilor care își exercitau meseria. Sindicatul jurnaliștilor din Federația Rusă a înregistrat cazuri alarmante de încălcare a drepturilor jurnaliștilor în timpul reflectării evenimentelor și, respectiv, încălcări flagrante ale dreptului la întrunire a cetățenilor.

Potrivit informațiilor prezentate de către instituții media și organizații pentru monitorizarea drepturilor și libertăților, la 23 ianuarie au fost înregistrate 58 de incidente de restricționare în raport cu activitatea jurnaliștilor, iar la data de 31 ianuarie numărul acestora a crescut considerabil, ajungând până la 104. Abuzurile vizează reținerea jurnaliștilor, acțiuni violente împotriva lor, inclusiv cazuri de intimidare: avertismente din partea polițiștilor, rețineri și arestări. Au fost reținuți angajați ai mai multor instituții media, printre care: RBK, Novaia Gazeta, Radio Svoboda, Kommersant, Eho Moskvî ș.a. Sindicatul jurnaliștilor a remarcat și faptul că presiunile au început încă din seara de 30 ianuarie, poliția „vizitându-i” pe mulți dintre potențialii participanți la proteste, în special pe jurnaliștii care au reflectat manifestațiile din 23 ianuarie. Reținerile jurnaliștilor au fost de-a dreptul alarmante, fiind aplicată forța fizică și chiar pistoale paralizante. De altfel, aceleași metode au fost utilizate și în raport cu protestatarii pașnici.

De exemplu, în momentul reținerii, corespondentul postului de radio Eho Moskvî, Arsenii Vesnin a fost bătut, iar în raport cu jurnalistul redacției AvtozakLive, Nikita Stupin, poliția a utilizat un pistol paralizant. Într-o manieră dură, chiar în momentul reflectării manifestațiilor din Sankt Petersburg, având pe el echipament pe care scria „presa”, a fost reținut jurnalistul Gheorghii Markov. Acesta a fost lovit și electrocutat în același timp. Echipamentul de filmare pe care îl utiliza a fost deteriorat. Iar în ajunul acțiunilor din 31 ianuarie a fost reținut redactorul șef al Mediazon, Serghei Smirnov. S-a întâmplat chiar în momentul în care acesta era la plimbare cu fiul său.

Totodată, de pe urma protestelor au avut de suferit mii de cetățeni care au venit să manifesteze pașnic sau care, pur și simplu, erau atunci în stradă. Numărul celor reținuți în ianuarie 2021 este unul record pentru protestele din ultimii ani, organizate în Federația Rusă. Potrivit datelor OVD – info, la 23 ianuarie au fost reținute peste 4000 de persoane, în 125 de orașe ale Rusiei, iar la data de 31 ianuarie numărul reținerilor a crescut la până peste 5000, în 86 de orașe ale Federației Ruse. În timp ce poliția folosea neîntemeiat forța împotriva protestatarilor, aceștia scandau: „Nu suntem înarmați”. Protestatarii reținuți au fost plasați în condiții inumane și degradante, iar unii dintre ei au fost supuși și violenței fizice. Până la data de 11 februarie au fost inițiate 90 de dosare penale împotriva protestatarilor.

O altă tehnică utilizată împotriva dreptului de a manifesta a luat forma restricționării circulației. În acest sens, cu o zi înaintea protestelor din 31 ianuarie a fost închis centrul orașului Moscova și 7 stații de metrou, alte rute ale transportului public au fost direcționate pe alte trasee, pentru ziua următoare.

Încălcările înregistrate în Federația Rusă, în timpul ultimilor proteste, reprezintă o atingere gravă a drepturilor și libertăților fundamentale. Proteste pașnice, pur și simplu, au degenerat într-o „vânătoare” a autorităților împotriva manifestanților și a reprezentanților unor instituții mass-media. Organizația Reporteri fără Frontiere a condamnat acțiunile represive împotriva jurnaliștilor și a solicitat Uniunii Europene introducerea de noi sancțiuni personale. În același context, șeful diplomației UE, Josep Borrell, într-o postare pe Twitter, a menționat: „Oamenii trebuie să își poată exercita dreptul de a protesta fără teamă de represiune. Rusia trebuie să-și respecte angajamentele internaționale”. Faptul că poliția a devenit atât de agresivă în acțiunile sale trezește un sentiment de frică și vorbește despre lipsa argumentelor pentru un dialog civilizat. Metodele de hărțuire și intimidare în raport cu jurnaliștii, dar și cu cetățenii pașnici, denotă o încălcare gravă a dreptului la libera exprimare și a dreptului la întruniri. Nu că Rusia ar fi un stat în care drepturile omului sunt o prioritate incontestabilă, dar, cele întâmplate denotă o realitate și mai tristă a condițiilor în care trăiesc cetățenii Federației Ruse.

Pe de altă parte, avalanșa protestelor din ianuarie 2021 vorbește despre faptul că cetățenii Federației Ruse s-au antrenat în lupta pentru drepturile și libertățile lor fundamentale. Ei nu s-au lăsat intimidați și au depășit orice frică. Iar în unison cu vocea lor au fost jurnaliștii instituțiilor media independente, care, indiferent de împrejurări și circumstanțe, au continuat să reflecte acțiunile protestatarilor. Potrivit ministrului de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, „în numeroase orașe din Rusia schimbarea plutește în aer”.

________________________________

[1] Рейтинг стран по уровню демократии, https://nonews.co/directory/lists/countries/democracy

[2] От Якутска до Череповца: по всей стране прошли целенаправленные задержания журналистов https://profjur.org/ot-jakutska-do-cherepovca/?utm_source=facebook.com&utm_medium=social&utm_campaign=po-vsey-strane-proshli-tselenapravlennye-z&utm_content=47574296

[3] «Свобода прессы демонстративно и массово нарушалась правоохранительными органами на акциях в поддержку Навального» https://rsf.org/sites/default/files/russie_2021_02_01_journalistes_massivement_interpelles_rus_1.pdf

[4] «Свободу Навальному»! Итоги всероссийской акции протеста 23 января https://ovdinfo.org/articles/2021/01/23/svobodu-navalnomu-itogi-vserossiyskoy-akcii-protesta-23-yanvarya

[5] Вторая всероссийская акция протеста «Свободу Навальному». Итоги 31 января https://ovdinfo.org/articles/2021/01/31/vtoraya-vserossiyskaya-akciya-protesta-svobodu-navalnomu-itogi-31-yanvarya

[6]  Уголовные дела за участие в акциях протеста в поддержку Навального. Гид ОВД-Инфо https://ovdinfo.org/navalny-protests

Olga GUȚUȚUI activează în domeniul media din anul 2011 şi este specializată în legislaţia media. În perioada 2011–2015 a activat în calitate de consultant principal în Comisia parlamentară Cultură, Educație, Cercetare, Tineret, Sport și Mass-media. Ulterior, a deținut funcția de membră a Consiliului Audiovizualului. Acum, Olga este director de programe la postul de televiziune TV8. Pe parcursul activităţii a fost implicată în mai multe proiecte de cercetare şi studii de evaluare privind situaţia mass-media din Republica Moldova. Din 2020 este expert LID Moldova pentru legislație și politici mass-media.

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanţat de către Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparţin autorilor și experţilor și nu reflextă în mod necesar poziţia finanţatorului. Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.