Metode alternative de exprimare ale votului – Lecții învățate pentru Republica Moldova din experiența Estoniei și României
Identificarea soluțiilor pentru asigurarea condițiilor optime de exercitare a votului pentru toți cetățenii, inclusiv cei din diasporă este imperativă, mai ales în condițiile actuale ale Republicii Moldova. Datele statistice oficiale arată că numărul cetățenilor cu reședința obișnuită în Republica Moldova a scăzut în ultimii șase ani cu circa 220 mii de persoane, de la 2,86 mln. la 2,64 mln. de locuitori. Acest lucru indică o creștere accelerată a numărului de emigranți din Republica Moldova, care depășește actualmente cifra de 1 mln. de cetățeni sau peste 30% din populația cu reședință obișnuită. Datorită acestor schimbări, ponderea votanților aflați în afara țării a crescut constant în ultimii ani, fiind reflectată în creșterea ratei de participare la vot din ultimii șase ani de peste 3,5 ori.
Problemele-cheie conexe procesului de organizare și desfășurare a ultimelor alegeriparlamentare și prezidențiale necesită a fi soluționate prin conjugarea eforturilor decidenților politici, autorităților guvernamentale și reprezentanților societății civile și a centrelor de cercetare. Abordarea acestor probleme nu poate fi amânată, dat fiind impactul negativ al acestora asupra subminării procesului electoral și lezării dreptului la vot pentru unii cetățeni ai Republicii Moldova. Sub acest aspect, manifestarea voinței politice pentru facilitarea procesului de vot este imperativă pentru consolidarea standardelor democrației electorale în țara noastră.
Printre condițiile necesare pentru introducerea votului alternativ în Republica Moldova, ar fi:
(1) inițierea unui proces larg de consultări și dezbateri, cu participarea tuturor actorilor relevanți din
societate;
(2) amendarea cadrului legal electoral care să ofere posibilitatea organizării modalităților alternative de vot;
(3) promovarea utilizării tuturor soluțiilor de guvernare electronică existente;
(4) introducerea programelor de educație digitală;
(5) asigurarea independenței și integrității instituțiilor care gestionează procesul de implementare a electronic
sau prin corespondență;
(6) informarea eficientă a alegătorilor, pentru a nu permite anulareavotului din eroare sau intenționat.