LIDFLASH | Nicolae ARNĂUT | expert LID Moldova [14.07.2022]

Sistemul educațional  universitar și cercetare din Republica Moldova reflectă astăzi o realitate dură exprimată prin ineficiența modelului actual de funcționare care, în mare parte, influențează și dezvoltarea economică a țării. Adam Smith în lucrarea sa “Avuția Națiunilor” menționa ”Avutia unei națiuni depinde de aptitudinile și judecata muncitorilor săi și de procentul din populație care este angajată în munca productivă”.[1] Universităţile sunt adevăratele protagoniste ale acestui nou proces, creşterea economiei şi dezvoltării societăţii depinde în mare parte de combinarea a patru elemente interdependente :

  • producerea de noi cunoştinţe;
  • transmiterea acestora prin intermediul educaţiei şi formării;
  •  răspândirea acestora cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
  • utilizarea acestora prin noi procedee industriale sau servicii.

Reforma învățământului superior și cercetare este o reformă întirziată ținând cont de faptul că mai mult de 20 de ani cu unele excepții universitățiile din Republica Moldova nu mai produce și nu livrează cunoștințe competitive cu cerințele pieții muncii.

Majoritatea acestor instituţii sunt prea mici pentru a funcţiona eficient, având la activ administraţii şi infrastructuri statice care nu sunt adaptate numărului în continua descreștere de absolvenți, iar calitatea studiilor generează ineficienţele în cadrul sistemului.

Ca argument la cele menționate mai sus în conformitate cu datele Biroului Național de Statistică la un numar de 59647 mii de studenți aproximativ jumătate din numărul de studenți înregistrați în 2011 continuăm să avem un număr destul de mare de universități, circa 24 fiind înregistrate astăzi.[2]

Figura 1: Dinamica numărului total de studenți și studenți înmatriculați (mii) în instituţiile de învăţământ superior.

Instituția universitară nu mai devine atractivă pentru mulți absolvenți de liceu care preferă studiile peste hotare, în detrimentul universitățiilor din Moldova. Conform datelor Ranking Web of Universities, Universitatea de Stat din Moldova (USM) conduce clasamentul instituțiilor de învățământ superior din țară, situându-se pe locul 247 în Europa Centrală și de Est, 1055 în Europa și abia pe 3148 în lume urmată de Universitatea Tehnică (3762) și Universitatea de Medicină din Moldova (6569).

Figura 2: Ranking Web of Universities.

Universitatea are un rol primordial, să producă cunoștințe selectând cei mai buni absolvenți pe domenii strict determinate compatibili cu cerințele pieții muncii. Din păcate, universitățiile din Moldova, în goana după studenți au creat un sistem inutil de eliberare a diplomelor și nu de creare a specialiștilor. Aceeași situație dramatică este și la aspectul de cercetare unde avem institute amorfe începînd cu Academia de Științe a Moldovei, care de mai mult timp, nu mai generează rezultate la aspectul de cercetare. Cercetarea științifică la nivel universitar se confruntă cu probleme legate de sistemul de cercetare și educație, de management ineficient al domeniilor cercetării și inovării, de nivelul scăzut de corelare a învățământului superior cu cercetarea și piața muncii. În același context de lipsa de motivare a tinerilor pentru activitatea de cercetare și cariera universitară, infrastructura cercetării depășită și slab ajustată la standardele internaționale a devenit o problema sistemică.

Reforma învățământului superior și cercetare ține de responsabilitatea tuturor părților interesate (Guvern, mediu privat, mediu academic, ONG-uri) și face parte din efortul și aspirația comună de a dezvolta un învățământ superior competitiv și inovativ, aliniat rigorilor UE.

Pașii necesari de întreprins la această etapă sunt următorii:

  • Consolidarea excelenţei universităţilor în materie de cercetare şi învăţământ. Contextul dat vizează universităţile din Republica Moldova care ar urma sa concentreze finanţarea pentru cercetare pentru un număr mai mic de domenii şi instituţii ce va traduce într-o specializare a universităţilor, care va permite obţinerea unei calităţi adecvate la nivel naţional în anumite domenii, asigurând totodată excelenţa la nivel european;
  • Asigurarea unei comunicări continue prin care se propune consolidarea nu doar a mobilităţii academice intraeuropene, ci şi a celei dintre universitate şi mediul privat. Acest lucru ar avea ca efect crearea de noi perspective de carieră pentru tinerii cercetători;
  • Deschiderea mai mare a universităţilor către exterior şi sporirea atractivităţii internaţionale a acestora. O mai mare deschidere și colaborare internaţională semnifică pentru universităţile locale o mai mare vizibilitate și calitate academică la nivel european pentru atragerea şi reţinerea celor mai mari talente din întreaga țară;
  • Consolidarea coeziunii europene, prin dezvoltarea de tehnologii şi parcuri ştiinţifice, multiplicarea structurilor de colaborare regională între industrii şi universităţi, elaborarea unui număr mai mare de strategii universitare de dezvoltare regională, înscrierea în reţele de universităţi la nivel regional.

Este cert faptul că reforma ce ține de modernizarea învățământului superior și cercetare este o reformă necesară un pic întârziată, dar obligatoriu de realizat în cel mai scurt timp. Viitorul Republicii Moldova ține în mare parte de investiția în educație ca element primordial de dezvoltare a economiei statului, asigurând echilibrarea cadrului educațional cu cel ce ține de piața muncii.

[1] Adam Smith, “Avuția Națiunilor” http://carriere.ro/uploads/simplex/docslide.us_adam-smith-avutia-natiunilorpdf.pdf  (accesat online la 14.07.2022).

[2] Biroul Național de Statistică https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__07%20INV__INV060/INV060900.px/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802 (accesat online la 13.07.2022).

[3]  Ibid.

[4] Ranking Web of Universities Universities: January 2022, Edition 2022, https://www.webometrics.info/en/Europe/Moldova%2C%20Republic%20of (accesat online la 14.07.2022).

[5] Ibid.