Sursa foto: https://www.g4media.ro/

LIDFLASH | Dan NICU | expert LID Moldova [07.10.2022]

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În comunicarea oficială a înalților demnitari de stat moldoveni, Republica Moldova a fost desemnată ca fiind a doua cea mai afectată țară de războiul declanșat de Rusia pe 24 februarie, după Ucraina (și excluzând Federația Rusă).[1] Declarațiile au vizat în primul rând partea economică a daunelor cauzate Chișinăului. Însă pe măsură ce ne apropiem de iarnă, se profilează tot mai mult riscurile de ordin politic, manifestate în tentative de destabilizare a situației pentru a obține debarcarea actualei guvernări, care a adoptat o poziție principială de condamnare a invaziei rusești și de susținere a poporului ucrainean în lupta sa pentru independență.

Principalele riscuri la adresa stabilității guvernării din Republica Moldova, crucială în această perioadă extrem de dificilă pe plan regional și internațional, se referă la două elemente:

  • Manifestațiile de ”protest” organizate de către susținătorii lui Ilan Șor.
  • Activizarea pozițiilor ostile ale unei părți importante a politicienilor din autonomia găgăuză.

Desigur, mai există și alte instrumente de destabilizare pe care le observăm puse în practică – specularea problematicii gazelor naturale, provocări de imagine și relații publice precum răspândirea de zvonuri și organizarea de operațiuni de dezinformare (cazul ”prankerilor” ruși ”Vovan” și ”Lexus”). Toate acestea sunt menite, de asemenea, să producă prejudicii grave de imagine guvernării și să scadă numărul cetățenilor care o susțin. Însă pe fondul ultimelor evoluții din criza gazelor, cu fortificarea conexiunilor disponibile cu România, există șanse ale depășirii ei în această iarnă. Cât despre lupta cu fenomenul fake news și tehnicile de dezinformare, și aici s-au făcut progrese în comunicarea publică și se lucrează în continuare.

În schimb cele două subiecte menționate mai sus necesită o abordare mai complexă, pentru că au capacitatea de a fi utilizate pentru potențiala generare a unor tensiuni insurmontabile. Ca să nu se ajungă într-o asemenea situație, e necesar ca situația să fie gestionată și ameliorată gradual, scăzând tensiunile. Exercițiul de comunicare pe care autoritățile centrale trebuie să-l practice atât cu elitele și populația din autonomia găgăuză, cât și cu întreaga populație a Republicii Moldova pentru a dezamorsa potențialul ofensiv al așa-ziselor proteste organizate de interlopul Ilan Șor, trebuie să se bazeze pe instrumentalizarea eșecului Federației Ruse în a-și atinge obiectivele în Ucraina.

Atât cazul tensiunilor generate în regiunea găgăuză, cât și cel al mișcărilor lui Șor, au fost folosite de Rusia destul de intens, ”știri”, adică materiale propagandistice la subiect fiind prezente în principalele entități de presă de la Moscova. Lui Ilan Șor, îndeosebi, i s-a revelat foarte rapid imaginea de politician pro-rus, menționându-se și relațiile sale de familie cu cântăreața Jasmin, care e prietenă bună cu soția lui Dmitri Peskov, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale de la Moscova și secretarul de presă al lui Vladimir Putin.

Dacă vizualizăm atât manifestațiile de la Chișinău cât și agresivitatea de la Comrat manifestată prin intenția convocării la 2 octombrie a unui congres menit să inițieze modificarea statutului autonomiei găgăuze ca niște operațiuni de destabilizarea inspirate și susținute de la Moscova, vom observa că intensitatea lor este direct proporțională cu succesele pe care le are armata rusă pe teren, în Ucraina. Rusia nu a ascuns niciodată că își propune să ocupe Odesa și să ajungă la frontiera cu Republica Moldova. Din contra, un asemenea obiectiv a fost menționat în repetate rânduri. Însă la sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie observăm un șir de eșecuri răsunătoare ale forțelor armate ruse de a-și atinge obiectivele propuse. De peste o lună, forțele ruse sunt în defensivă, încearcă să facă față ofensivelor armatei ucrainene, însă au pierdut deja controlul asupra unor teritorii extinse din regiunile Harkov, Donețk și Lugansk pe care le controlau anterior, precum și din regiunea Herson, controlul asupra căreia este vital pentru lansarea unor operațiuni ofensive către Nikolaev și Odesa. În ultimele zile, observăm cum forțele ucrainene pun în pericol întregul front de sud din regiunea Harkov, amenințând pozițiile ruse din dreapta Niprului.

Nu este exclus că anume insuccesele Rusiei pe frontul sudic din Ucraina, în ciuda ”anexării oficiale” a teritoriilor ocupate, să-i fi determinat pe exponenții de la Comrat să renunțe la ideea convocării congresului de pe 2 octombrie, pe termen nedeterminat, după ce atât guvernatoarea Irina Vlah cât și alți lideri locali au anunțat că, oricum, nu exista intenția ieșirii din cadrul legal al Republicii Moldova și aruncarea unei provocări Chișinăului. Această tendință trebuie să continue în comunicarea cu exponenții locali, aceștia trebuie să fie făcuți să înțeleagă că nu pot miza pe ”ajutor” din partea Rusiei, care are probleme mult mai mari în acest moment, și nu are rost să provoace tensiuni.

Pe lângă invocarea factorului rusesc, este nevoie ca autoritățile de la Chișinău să comunice mult mai eficient, la nivel local, pe marginea beneficiilor pe care le va avea integrarea europeană pentru găgăuzi și ceilalți locuitori ai autonomiei. În acest caz, amintirea proiectelor locale de succes implementate cu fonduri europene este foarte importantă. ”Fricile” populației locale, create și alimentate de propaganda rusă și exponenți proruși locali, trebuie calmate prin invocarea exemplelor de coexistență pașnică a etniilor în statele europene, cu respectarea drepturilor fiecăreia, inclusiv a drepturilor lingvistice. Este nevoie să fie generată o percepție publică pozitivă a Uniunii Europene și a ideii de integrare europeană în rândurile găgăuzilor. Acum este momentul ca ei să fie scoși de sub imperiul dezinformării ruse. Pentru aceasta, există instrumente și posibilități.

În cazul interlopului Șor și a tentativelor de destabilizare ale acestuia, ar trebui, de asemenea, exploatată ”noua” (de fapt vechea) lui imagine de exponent al Rusiei în Republica Moldova, și natura distructivă a așa-ziselor ”proteste”, care poartă toate semnele unei operațiuni agresive de preluare a puterii în interesele unei puteri străine, ostile la adresa tuturor cetățenilor, întregii noastre societăți, după cum ne putem da seama din ceea ce se întâmplă în Ucraina. Astfel, oamenii trebuie făcuți să înțeleagă că acceptarea momelii cu problemele creșterii prețurilor (care există, într-adevăr) și ajutarea lui Șor să-și atingă obiectivele de a scăpa de justiție și a prelua puterea va duce la probleme mult mai grave – nici prețurile nu vor scădea, dar și Republica Moldova va fi mult mai în pericol. Mesajul transmis trebuie să fie că în spatele imaginii de „binefăcător” se află un simplu interlop folosit de Kremlin în disperare de cauză – imaginea lui Șor trebuie asociată, în percepția majorității cetățenilor, cu distrugerile și moartea semănată de armata rusă în țara vecină Ucraina.