CINE?

Liuba Șevciuc este jurnalistă de investigații, cofondatoare și producătoare video a Proiectului Media „Cu Sens”. Este inclusă în Top zece cei mai buni jurnaliști ai anului, edițiile din 2017 și 2018; Deținătoare a premiului II la Gala #Superscrieri din România, ediția 2019, la categoriile: Investigația anului și TV & video jurnalism. A obținut premiul „The Best of Radio Free Europe/Radio Liberty” pentru documentarul „Dragă Stalin” (2015). Coautoare a investigației „Paradisul Oligarhului” (RISE Moldova), material premiat în Republica Moldova și România.

DE CE ESTE O CAMPIOANĂ A SCHIMBĂRII?

Pentru realizarea investigațiilor și anchetelor jurnalistice cu impact.

POVESTEA PERSONALĂ

Liuba Șevciuc este printre ziariștii din Republica Moldova care fac jurnalism de performanță, cu dedicație, efort, ambiție și curaj. Face această muncă deja de 15 ani, timp în care Republica Moldova a trecut prin diverse etape și evenimente istorice chiar. Am rugat-o să revină în trecut, să-și amintească și să ne povestească despre cum a ales să devină jurnalistă și începuturile ei în aceast domeniu. 

„Sunt adepta deciziilor luate rapid și instinctiv. Dacă simt că acum vreau să fac un lucru, nu stau mult pe gânduri, ci mă apuc și-l fac. Așa a fost și atunci când am ales să fac presă. Jurnalismul nu este profesia la care visam de mică sau pe care îmi doream mult să o practic. Nu. Pur și simplu, atunci când am ajuns la vârsta când trebuia să merg la o facultate, peste noapte, mi-a venit ideea de a alege jurnalismul. Și cum mie îmi place să iau deciziile rapid, am mers și am depus actele la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM, deși habar nu aveam ce presupune, în esență, această profesie. Mai degrabă, mi-am urmat instinctul. 

Am început să lucrez încă din anii de studenție. În 2007 m-am angajat la Agenția de Stat „Moldpres”, pe vremea când țara era guvernată de comuniști. Acolo am prins protestele din 7 aprilie 2009 și am avut ocazia să văd cum informația ajunge la cititori într-un mod controlat de guvernare. Am stat în această redacție doar atât cât să deprind tehnicile de scriere a unei știri, fiind hotărâtă să îmi găsesc un loc în presa independentă. 

2009 este marcat de un boom investițional pe piața media din Republica Moldova. Se puneau bazele a două televiziuni mari, cu sute de angajați, Publika TV și Jurnal TV. Eu m-am regăsit în echipa Publika TV, unde am activat șase ani. Am făcut subiecte pentru campanii sociale și pentru emisiunea de anchete și reportaje „Moldova, țară de minune”. Am avut norocul să prind vremurile bune ale Publika TV, când încă nu era controlată politic, și să învăț meserie de la cei mai buni, inclusiv de la o echipă de jurnaliști din România. Am plecat de la Publika TV când am simțit că politica editorială se îndepărtează de valorile jurnalismului independent, de calitate.  

A urmat Radio Europa Liberă unde, în 2015, pentru documentarul „Dragă Stalin” am luat premiul „The Best of Radio Free Europe/Radio Liberty”. Din 2017 am făcut parte din echipa RISE Moldova. TImp de mai bine de doi ani, am realizat investigații video. Pentru ancheta „Paradisul oligarhului”, despre averea de peste hotare a politicianului Vladimir Plahotniuc, eu și colegii mei am luat premii atât în țară, cât și în România. La Gala organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova și Comitetul pentru Libertatea Presei am fost premiați cu trofeul Top 10 cei mai buni jurnaliști ai anului 2018, iar în 2019 am obținut premiul II la Gala #Superscrieri din România la categoria Investigația anului.

Deși, pe termen scurt, nu întotdeauna investigațiile noastre au impact, pe termen lung, acestea contribuie la schimbarea spre bine a acestei țări

„În cei peste 15 ani de jurnalism s-au schimbat mai multe guvernări și, indiferent de culoarea politică a celor care au condus țara, rolul nostru, al jurnaliștilor, în special al celor de investigație, a fost mereu la fel de important. În toți acești ani s-au comis ilegalitățil, furturi din banul public, s-au încălcat drepturile omului, respectiv, am avut ce scoate la iveală. Deși, pe termen scurt, nu întotdeauna investigațiile noastre au impact, pe termen lung, acestea contribuie la schimbarea spre bine a acestei țări”.

În anul 2019, după ce a activat în redacții cu nume grele pe piața mediatică din Republica Moldova, împreună cu alte două colege de breaslă, Olga Ceaglei și Doina Ipatii, decide să lanseze Proiectul Media „Cu Sens”, care urma să se evidențieze prin calitate.

„În perioada în care activam la RISE Moldova am avut ocazia să merg des peste hotare și să învăț din experiența altor jurnaliști. Astfel am ajuns să înțeleg care sunt tendințele pieței media la nivel mondial și ce înseamnă new media. Toate aceste cunoștințe m-au făcut să-mi doresc să creez un nou proiect media, o redacție care să producă jurnalism de investigație sută la sută video și care să se plieze pe noile tendințe în media, iar conținut să fie adaptat pentru rețelele de socializare, adică pentru generația scroll. Acest lucru a fost posibil în 2019, când împreună cu jurnalistele de investigație Olga Ceaglei și Doina Ipatii am lansat redacția – CU SENS. 

Avem deja trei ani de CU SENS și ne mândrim cu zeci de investigații și reportaje de impact, premii și o comunitate de sute de persoane care ne este alături și ne susține cu donații unice sau lunare.

Chiar dacă perioada în care ne-am lansat era una destul de incertă, nu ne-a fost frică, nici măcar pentru o clipă, să lansăm proiectul. Și asta deoarece atât eu, cât și colegele mele, ne bucurăm de o reputație ireproșabilă în meserie, am demonstrat în timp că oferim calitate, nu facem compromisuri și ținem mult la valorile noastre. Prin urmare, rezultatul nu avea cum să fie altul.  

Am lansat CU SENS în 2019 printr-o campanie de crowdfunding. Zeci de persoane s-au alăturat ideii noastre și ne-au susținut financiar cu donații unice s-au lunare. Din primii bani am cumpărat un aparat foto/video și am luat în chirie un oficiu de 17 metri pătrați. Am adunat echipă și așa am început activitatea propriu-zisă a redacției. Apoi, am accesat granturi, oferite de partenerii internaționali, menite să sprijine dezvoltarea jurnalismului independent în Moldova.

Primele subiecte le-am publicat la începutul anului 2020 și, în scurt timp, a venit pandemia. Oamenii erau panicați, unii și-au pierdut sau li s-au micșorat veniturile, respectiv, unele persoane au renunțat să ne susțină cu donații. Apoi a venit războiul, urmat de o serie de crize. Acest lucru, la fel, a lovit în veniturile multora. În consecință, o parte din persoanele care ne donau și-au anulat abonamentele lunare. E complicat în astfel de vremuri grele să faci campanii de crowdfunding și să ceri suportul cititorilor. Dar, chiar și așa, ne bucurăm să vă spunem că avem donatori fideli, persoane care aleg lunar sau periodic să susțină CU SENS cu câte 2, 5, 10 euro sau chiar mai mult. Pe această cale, le mulțumim mult pentru sprijin și încredere. 

Cred că cea mai mare problemă este cea financiară. Îmi doresc să ajungem în acea zi în care o redacție media din Moldova să fie susținută sută la sută de cititori. Dar, pentru asta, este nevoie să ne educăm publicul, să-l facem să înțeleagă că informația costă și că în spatele investigațiilor stă foarte multă muncă”.

 Încrederea pe care o primim din partea publicul nostru ne dă curaj și ne ambiționează să ne facem munca din ce în ce mai bine

În cei trei ani de activitate a Proiectului Media „Cu Sens”, Liuba Șevciuc împreună cu echipa redacției au reușit să ajungă în locuri puțin accesibile, să descopere informații tăinuite și să scoată în evidență fărădelegi, generând materiale jurnalistice cu impact, care sporesc gândirea critică în societate. 

„Avem doar trei ani pe piața media, dar am reușit să facem subiecte de impact care să scoată la iveală diverse nereguli și probleme din această țară. De exemplu, noi am fost singura redacție care a reușit să filmeze nunta fiului fostului premier Ion Chicu, organizată în plină pandemie, atunci când astfel de evenimente erau interzise. Tot noi am identificat zeci de donatori fictivi ai concurenților electorali la alegerile prezidențiale și parlamentare. Am arătat spitalul de la Vorniceni care stă închis, deși pentru reparația acestuia s-au investit zeci de milioane. Am urmărit banul public și am găsit nereguli la achizițiile de dezinfectanți și laptopuri în școli pe timp de pandemie. Urmărim în buzunarele cui se duc și banii alocați pentru criza refugiaților. Iar recent, CU SENS, a publicat o anchetă în care dezvăluim unde și în ce vilă de lux se ascunde deputatul fugar, Ilan Șor. Și lista de subiecte poate continua. Am realizat zeci de anchete și reportaje. Pe toate le găsiți pe site-ul cusens.md, dar și pe paginile noastre de Facebook, Youtube, TikTok și Instagram.

Pentru materialele noastre am fost premiați. În 2020, la Gala organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova și Comitetul pentru Libertatea Presei, am luat trofeul Top 10 cei mai buni jurnaliști ai anului la categoria reportaj, iar în 2021 – același trofeu, pentru categoria investigație. La concursul „Investigațiile jurnalistice ale anului”, organizat de Friedrich Naumann Foundation România and Moldova, am fost premiați cu locul II în 2020 și, respectiv, locul III – în 2021. 

Ne mândrim foarte mult cu acea comunitate de cititori care ne este alături și ne sprijină cu donații unice sau lunare. De fiecare dată când publicăm un subiect, cel puțin o persoană ne face o donație, iar acesta este un indicator că ne facem munca bine. Încrederea pe care o primim din partea publicul nostru ne dă curaj și ne ambiționează să ne facem munca din ce în ce mai bine”.

O presă independentă puternică înseamnă un drum sigur spre o democrație sănătoasă

O altă schimbare importantă în mentalitatea socială pe care Liuba Șevciuc împreună cu echipa „Cu Sens” o promovează este educarea publicului de a investi in produsele jurnalistice pe care le consumă. 

„Noi suntem o redacție finanțată de cititori chiar de la lansare. Faptul că noi am reușit să implementăm un astfel de model de finanțare, ne arată că publicul din Moldova este dispus să doneze pentru presă. Într-adevăr, deocamdată donațiile sunt destul de mici, dar e un început. Noi, jurnaliștii, trebuie să ne educăm publicum și să-i explicăm de ce trebuie să ne susțină financiar. Investind 2 euro lunar într-o redacție media independentă, de fapt, investești într-o echipă de profesioniști pe care o delegi să stea la straja banului public, să monitorizeze activitatea guvernanților, să pună presiune pe autorități să acționeze în interesul cetățenilor și nu a intereselor de partid sau de grup. E o formă de activism civic.

O presă independentă puternică înseamnă un drum sigur spre o democrație sănătoasă. O presă independentă puternică aduce pe agenda autorităților adevăratele probleme și le obligă să le rezolve. O presă independentă puternică pune un umăr ferm la schimbarea spre bine a cursului acestei țări”. 

Atât parcursul său personal în jurnalism, cât și cel de dezvoltare a proiectului „Cu Sens” au fost însoțite de diverse provocări, însă, spune Liuba Șevciuc, nu a avut niciodată gânduri de a abandona această profesie.  

„Niciodată nu am avut astfel de gânduri. Și nu exagerez când spun asta. Cred că acest lucru se datorează faptului că dintotdeauna mi-am făcut meseria cu o mare pasiune. Foarte fain este să vii la muncă, dar să nu simți că muncești, dar să ai sentimentul că îți urmezi pasiunea. Chiar dacă stai în redacție peste program, uneori și în weekend, nu te simți frustrat, ba dimpotrivă, ai sentimentul lucrului bine făcut. 

„Munca bine făcută, în orice domeniu, aduce rezultate”

Cred că acesta ar fi și un sfat pe care l-aș da tinerilor – să aleagă acele meserii care le aduc o mare satisfacție emoțională, chiar dacă gurile rele ar spune că nu sunt job-uri la modă, că sunt prost plătite, etc. Munca bine făcută, în orice domeniu, aduce rezultate. Doar că aceste rezultate, de obicei, le obții în timp, iar pentru asta e nevoie de multă muncă, perseverență și răbdare. 

Nu am avut momente foarte dificile în activitatea mea. Trebuie să recunoaștem că, totuși, în Republica Moldova te poți simți în siguranță făcând jurnalism de investigație. Din fericire, nu avem cazuri grave când jurnaliștii au suferit de pe urma meseriei. Singura situație în care am avut un moment mai dificil, a fost în 2018 când am fost urmărită de un provocator. Probabil, scopul a fost de a mă intimida, de a mă face să-mi fie frică. Habar nu am ce a fost atunci, deoarece autoritățile statului nu au anchetat cazul și nu mi-au oferit niciun răspuns. Incidentul respectiv nu m-a făcut să-mi schimb atitudinea față de jurnalism, ci să fiu mai precaută în tot ceea ce fac”.

TREI LUCRURI PENTRU A SCHIMBA REPUBLICA MOLDOVA SPRE BINE

  1. În primul rând – sistemul educațional. Din păcate, calitatea studiilor lasă de dorit. Curricula nu corespunde deplin realităților de pe piața muncii, iar profesorii sunt slab plătiți. Elevii nu sunt încurajați să lucreze în echipă, să-și urmeze pasiunile. Sistemul are încă multe reminiscențe sovietice care nu ar trebui să existe în 2022.  
  1. În al doilea rând – să nu dăm și să nu luăm mită. Cu cât nivelul corupției va fi mai mic, cu atât ne vom bucura de un trai mai bun. 
  1. De asemenea, să cerem să ni se respecte drepturile. Cu cât mai des vom cere pedepsirea celor care ne încalcă drepturile, cu atât mai bine va funcționa legea și ne vom bucura de un nivel mai înalt de democrație. 

DE CE SCHIMBĂRI CALITATIVE ARE NEVOIE JURNALISMUL AUTOHTON?

Avem nevoie de reporteri, cameramani, redactori, editori de imagine mai bine pregătiți profesional. Din păcate, multe redacții se confruntă cu această problemă, iar dintre cei care vin să se angajeze, prea puțini au suficiente cunoștințe ca să poată practica această meserie. Probabil, e nevoie de o reformă radicală la facultățile unde se învață jurnalismul și arta de a filma. 

Avem nevoie și de oameni bine pregătiți pe partea de management. Din păcate, din lipsă de personal, aceleași persoane îndeplinesc mai multe funcții și asta, în consecință, nu poate da rezultate extraordinare. 

________________

Champions of Change este un proiect implementat de Laboratory of Initiatives for Development, cu sprijinul Friedrich Naumann Foundation Romania and Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.