Archive for date: March 5th, 2024

Text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În dinamica digitală a Republicii Moldova, rezultatele analizelor efectuate asupra rețelelor sociale relevă o tendință clară: tinerii își dublează timpul petrecut pe social media. Această constatare nu este doar un simplu număr, ea reflectă o schimbare globală care influențează structura socială și sănătatea mintală a comunității, una care ne pune pe gânduri și sperie, mai ales dacă înțelegem că problema, de fapt, își are rădăcinile încă din copilărie: la o plimbare simplă în oricare dintre parcurile din capitală, în doar jumătate de oră, putem observa zeci de copii, unii în cărucioare încă, alții cu suzete, dar neapărat cu un telefon mobil în față…

Privind prin lentila ultimilor ani, observăm cum ecranele strălucitoare au devenit companioni constanți. De la o medie de 110 accesări ale telefonului pe zi, am ajuns la un număr care aproape se dublează. Această imersiune într-o realitate virtuală, numită în termeni neoficiali „autism digital”, sugerează o retragere din sfera interacțiunilor directe, umane, către o lume în care comunicarea este mediată de ecrane și profiluri digitale.

Pentru a înțelege impactul acestei schimbări asupra sănătății mintale, trebuie să privim dincolo de distracția aparent inofensivă a unui post pe Instagram, Facebook sau TikTok. În spatele acestei fațade se ascund efecte mai profunde. Social media poate servi ca un canal educațional și o sursă de relaxare, dar, ca orice lucru în exces, poate deveni dăunătoare; poate provoca complexe, genera depresie, iniția o scădere a încrederii și stimei de sine, crește efectul de hărțuire și bullying online etc.

Analizele și studiile europene semnalează o creștere alarmantă a cazurilor de anxietate și depresie în rândul tinerilor care petrec ore întregi navigând pe rețelele sociale. Acest lucru este susținut și de investigațiile în care se observă o tendință de a substitui interacțiunile reale cu cele virtuale, ceea ce poate duce la izolare socială și la o stare de singurătate accentuată. Circa unul din șase tineri se confruntă cu anxietate la un anumit moment în viață, lucru care a crescut considerabil în ultimii aproape 30 de ani. Conform studiilor, tinerii dependenți de social media, care petrec mai mult de câteva ore pe zi pe platforme precum Facebook sau Instagram, prezintă o predispoziție crescută la stări negative.

Având în vedere că, de obicei, conexiunile umane sunt cunoscute pentru reducerea stresului și a sentimentelor de izolare, este esențial să ne întrebăm cum poate social media să sprijine această nevoie de legătură, fără a deveni o sursă de probleme suplimentare. În Moldova, unde interacțiunile față-în-față încep să cedeze în fața dialogurilor virtuale, este crucial să găsim modalități de a menține echilibrul.

Încă o realitate dură a zilelor noastre este urmărirea constantă, din partea tinerei generații, a prietenilor sau semenilor care trăiesc experiențe aparent mai plăcute, lucru care determină tinerii să simtă că nu trăiesc pe deplin și să creadă că pierd experiențe esențiale. Cu toate acestea, tinerii adesea nu iau în considerare faptul că ceea ce văd este o reprezentare atent manipulată a realității – fotografii editate selectiv dintre multe altele eșuate. Cu părere de rău, tinerii care petrec mai mult timp pe rețelele sociale tind să acorde o atenție sporită aspectului fizic, lăsând loc sentimentelor de nesiguranță, nemulțumire de sine și inadaptabilitate. Iar într-o societate în care aspirația la succes și promovarea constantă a imaginii noastre virtuale sunt încurajate, iar dorința de a deveni influencer devine din ce în ce mai răspândită, devine dificil să trăiești o viață autentică fără a te pierde în iluzia online.

Mai rău, așteptările nerealiste create de social media pot duce la respingerea propriei persoane, creșterea sentimentului de vină și urmărirea obsesivă a perfecțiunii.

Fără a pierde esența a tot ce este expus mai sus, este important să ne întrebăm cum putem utiliza totuși social media astfel încât tinerii (și nu doar) să se bucure de beneficiile sale fără a cădea pradă efectelor negative? Sfaturile și informațiile care urmează își propun să ne ghideze în identificarea unui echilibru sănătos în utilizarea rețelelor sociale.

Un aspect pozitiv al social media este că asigură conexiuni sociale vitale pentru persoanele izolate geografic, care, altfel, nu ar avea acces la anumite tipuri de informații și socializare. Totuși, această conexiune digitală nu înlocuiește și nu echivalează cu beneficiile întâlnirilor față în față.

Pe de altă parte, efectele negative ale utilizării excesive a social media sunt mult mai vizibile și mai discutate. Probleme precum FOMO (fear of missing out), auto-absorbția, imaginea negativă asupra propriului corp și chiar depresia și anxietatea sunt tot mai prezente în rândurile tinerilor din Moldova. Postările și imaginile editate perfect pot induce standarde nerealiste de frumusețe și succes, contribuind la o insatisfacție personală și la compararea nesănătoasă cu alții.

Mai mult, în cercul vicios al social media, tinerii pot căuta alinare în aceleași platforme care pot amplifica sentimentele de anxietate și izolare. Un studiu din 2019 a evidențiat că tinerii care petrec peste cinci ore zilnic pe rețelele sociale prezintă un risc crescut de probleme de sănătate mintală, subliniind astfel necesitatea unei abordări echilibrate a prezenței lor online.

Este clar că pentru unii social media poate avea efecte benefice, precum rămânerea în contact cu cei dragi sau sprijinul emoțional în momente dificile. Însă, paradoxal, chiar și în această sferă virtuală “socială”, utilizarea excesivă poate conduce la sentimente de izolare și singurătate.

În Moldova, inițiativele care promovează o utilizare conștientă și echilibrată a tehnologiei au început să capete teren. Programele educaționale încurajează abilități de comunicare sănătoase și formează un contrapunct necesar la tendința de a înlocui interacțiunile personale cu cele digitale.

Dar, în lumea largă a social media, nu doar conexiunile personale sunt în joc. Efectele asupra sănătății mintale sunt complexe și variate. De exemplu, fenomenul „a fi influencer” demonstrează cum platformele de socializare pot distorsiona percepția asupra propriului aspect, ducând la o creștere a cererii pentru chirurgia estetică printre tineri, în încercarea de a se asemăna cu versiunile lor editate digital.

În fața acestui peisaj, este vital să recunoaștem semnele unei relații nesănătoase cu social media. Dacă descoperim că înlocuim tot mai mult interacțiunile reale cu cele virtuale sau dacă ne simțim demotivați și îndepărtați de activitățile care altădată ne aduceau bucurie, este timpul pentru o reevaluare a modului în care ne petrecem timpul online. În cazul în care tinerii nu ar putea face față să depășească astfel de probleme de sine stătător, utile ar fi discuțiile cu psihologul, persoane competente sau de încredere care ar ajuta tinerii să rezolve problemele, să lupte cu dependențele virtuale și să facă față provocărilor din online.

În țara noastră, ca în multe alte locuri, este crucial să stabilim limite pentru utilizarea social media și să învățăm să ne deconectăm pentru a menține sănătatea mintală. Închiderea telefonului în timpul meselor, în timpul petrecut cu familia sau în timpul studiului sau muncii, poate ajuta la reconectarea cu momentul prezent și cu cei din jur.

Pe un ton mai ușor, observăm că în peisajul social media din întreaga lume, o nouă tendință culturală capătă avânt – aproape că a devenit o glumă internațională recunoscută de toți: nicio vizită la baie nu mai este completă fără compania fidelă a telefonului mobil. Acest mic detaliu umoristic, deși pare nevinovat, trădează adâncimea pătrunderii digitale în cele mai private momente ale vieții cotidiene, reflectând gradul în care conectivitatea ne influențează comportamentele zilnice.

În cele din urmă, trebuie să ne amintim că fiecare dintre noi are puterea de a controla modul în care utilizăm social media și impactul pe care îl are asupra noastră. Încurajarea tinerilor să folosească aceste platforme într-un mod care promovează sănătatea mintală și binele general este o responsabilitate pe care o împărțim cu toții.

În timp ce organizații precum UNICEF au abordat în studiile lor aspectele referitoare la sănătatea mintală a tinerilor, este evident că lumea online și influența acesteia asupra bunăstării psihologice necesită o atenție sporită. În contextul actual, în care viața digitală a devenit o extensie a celei reale, impactul social media nu mai poate fi o notă de subsol în discuțiile despre sănătatea mintală; el trebuie să ocupe un loc central.

Pentru a reflecta această realitate, UNICEF și alte organizații dedicate bunăstării copiilor și adolescenților ar beneficia de extinderea cercetării lor pentru a include efectele specifice ale expunerii online. Este nevoie de un efort concertat pentru a evalua cum interacțiunile în rețelele sociale modelează comportamentul, percepțiile și, în final, sănătatea mintală a tinerilor din Moldova și din întreaga lume.

Astfel, finalul acestui text nu este doar un apel la acțiune pentru părinți, educatori și responsabili de politici publice, ci și pentru organizații internaționale care au puterea de a schimba narativul și de a aduce în prim-plan problemele legate de lumea digitală. Este esențial ca viitoarele lor studii și inițiative să abordeze în mod explicit modul în care timpul petrecut în fața ecranelor și pe platformele de social media influențează tinerii, nu numai din punct de vedere comportamental, ci și la nivel emoțional și cognitiv.

În această eră a conectivității, responsabilitatea de a proteja sănătatea mintală a tinerilor este una colectivă, care se extinde dincolo de frontierele fizice, direct în spațiul virtual, acolo unde se desfășoară o parte semnificativă din viața lor. Prin adăugarea acestei dimensiuni la cercetarea și politicile existente, putem începe să înțelegem și să abordăm mai bine provocările unice ale epocii digitale.

În concluzie, în Republica Moldova, ca și în restul lumii, trebuie să navigăm cu atenție între beneficiile și capcanele social media. Prin promovarea educației media și stabilirea unui echilibru sănătos, putem ajuta tinerii să dezvolte reziliență în fața presiunilor sociale digitale și să se bucure de o sănătate mintală robustă.