Archive for category: Buletinul ”Cea mai bună cale pentru RM”

text de Natalia Volontir

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Transmiterea de către generațiile mai mari a abilităților de supraviețuire și dezvoltare către generațiile succesive, altfel spus, educarea acestora, a asigurat umanității de-a lungul timpului evoluția civilizațională. Dezvoltarea umanității până în punctul pe care-l cunoaștem astăzi a fost posibilă atât datorită transmiterii de către generațiile mai mari a experienței și sapienței dobândite de către acestea, cât și datorită aportului spiritului inovator și libertin al generațiilor mai tinere. Provocarea generațiilor contemporane este dezvoltarea accelerată a tehnologiilor comunicaționale, care depășește cu mult viteza de adaptare a generațiilor mai mari la noile realități, în timp ce generațiile noi, născute în plină desfășurare a revoluției digitale, cresc, dezvoltându-și abilitățile de utilizare a tehnologiilor informaționale simultan cu abilitățile sociale de bază.

Progresul tehnologiilor informaționale, pe lângă multitudinea de oportunități și facilități pe care le aduce în viața noastră, vine la pachet însă și cu o serie de riscuri, cărora suntem supuși toți, indiferent de generația din care facem parte. Viteza de producere și mai ales de consum al informației, precum și abundența acesteia, pare să depășească pe alocuri capacitatea noastră de digerire, altfel spus, de analiză critică a conținutului. Astfel, atât generațiile mai mari, cât și cele aflate în proces de creștere și dezvoltare pot fi ușor victime ale intoxicării mediatice, or, fenomenul manipulării prin intermediul mijloacelor de informare și/sau comunicare în masă crește, se pare, direct proporțional cu viteza de dezvoltare a tehnologiilor informaționale.

Fenomenul dezinformării este vechi de când lumea. Auzim în ultimele decenii în spațiul public vorbindu-se despre războaiele hibride, istoria însă ne oferă multe exemple în care dezinformarea a fost folosită ca armă de luptă alături de săbii sau tunuri – exemplul clasic – legenda „Calul lui Troian”. Diferența dintre timpurile vechi și noi este în viteza de circuție a informației (sau a dezinformației) și de accesibilitatea acesteia. Odată ce tehnologiile informaționale și de comunicare au devenit foarte accesibile și practic indispensabile vieții cotidiene, suntem cu toții vulnerabili în fața fenomenului dezinformării și suntem nevoiți să găsim metode de a ne proteja și a preveni impactul informațiilor false asupra noastră ca indivizi și a societății în ansamblu. Mai mult, avem nevoie de a introduce în rutina noastră zilnică igiena informațională, ca metodă de protecție și prevenire a eventualelor afecțiuni ale condiției noastre fizice, morale și sociale, iar gândirea critică în acest context reprezintă cea mai tangibilă metodă de protecție contra virozelor de dezinformare, care circulă în spațiul nostru informațional. 

În aceste condiții, rolul generațiilor mai mari, care într-o oarecare măsură cedează în fața tinerilor la capitolul competențelor digitale, dar în mod firesc au un grad mai înalt de sapiență, este de a conștientiza importanța primară a dezvoltării în rândul tinerilor a gândirii critice, ca abilitate vitală în noile realități în care ne-am pomenit. Și aici este deopotrivă important atât rolul școlii, cât și al familiei.

Cel de-al optulea an de acasă

Amabilitatea, politețea, bunele maniere, respectul, grija față de sine și de cei din jur și alte componente ale bunei educații, numită și „cei șapte ani de acasă”, rămân a fi bazele bunei creșteri și dezvoltări a copiilor, dar sunt oare acestea suficiente în era digitală? Noile realități în care trăim impun și noi abordări în educația copiilor, reprezentanți ai generațiilor care par să se fi născut deja cu anumite competențe digitale. Limitarea în utilizarea tehnologiilor informaționale de către copii cu scopul de a-i proteja este probabil o soluție, însă e parțială și temporară, deoarece tehnologiile informaționale sunt atât de prezente în viața noastră cotidiană, încât o izolare a acestora este pe cât de imposibilă pe atât de inutilă. O soluție ar fi însă dozarea utilizării tehnologiilor informaționale de rând cu dezvoltarea gândirii critice de la vârste fragede prin stimularea creativității și a curiozității, încurajarea liberei exprimări, antrenarea flexibilității în gândire și a capacităților de discernere a informațiilor vădit false.

Fă-o la modă

Adolescenții sunt copiii care au depășit perioada jocului, vor încă să se joace, doar ca nimeni să nu afle despre acest lucru. Jocul rămâne a fi o bună modalitate de promovare și dezvoltare a gândirii critice în rândul adolescenților, dacă este adaptat intereselor și voințelor acestora de manifestare. A fi informat corect, a fi capabil de a discerne informația adevărată de cea falsă și a gândi critic trebuie să fie pentru ei important și la modă. În acest context rolul, dar și provocarea adulților din mediul lor, atât cel familial cât și instituțional școlar, este să-și plieze abordarea pe așteptările, interesele și chiar limbajul lor. Exemplele și studiile de caz, analizate în sălile de clasă sau discutate seara la cină în familie, trebuie să fie inspirate din realitățile tinerilor, să facă apel la persoane influente din mediul lor și să prezinte interes pentru ei. Abordarea adulților în procesul de dezvoltare a spiritului critic la adolescenți trebuie să-i transforme din rolurile clasice de discipoli în participanți cu drepturi depline de a se expune și a dezbate, de a argumenta și a-și susține punctul de vedere pe picior de egalitate cu toți subiecții implicați. În același timp, adolescenții au nevoie adesea de un spațiu privat de prezența adulților, chiar dacă acestea sunt spații publice precum rețelele de socializare. Din păcate, platformele precum Instagram și Tik Tok, atât de populare în rândul tinerilor, pot fi cel mai ades surse de răspândire a informațiilor false și de manipulare prin dezinformare. Ca și în cazul opțiunii de limitare a accesului tinerilor la gadget-uri, interzicerea adolescenților de a utiliza aceste platforme nu pare a fi o soluție neapărat potrivită. Ceea ce putem face este să utilizăm potențialul acestor platforme și accesibilitatea lor pentru a transmite mesaje educative tinerilor, implicând influencerii de pe aceste platforme, care au priză la publicul format din tineri, în proiecte de educație media.

Educarea formatorilor de opinii

Eforturile autorităților statului și a societății civile de promovare a educației media și a gândirii critice în rândul tinerilor ar trebui să includă și educarea propriu-zisă a actorilor care interacționează nemijlocit cu tinerii și care le influențează opiniile, fie că este vorba despre profesorii din instituțiile școlare sau persoane influente de pe rețelele de socializare. Atât unii, cât și alții, transmit mesaje și informații tinerilor care în mod direct sau indirect le creează percepții despre realitate și le pot influența modul de gândire, de aceea este practic imperativă formarea continuă a cadrelor didactice în privința educației media precum și formarea liderilor de opinie în cadrul unor activități non-academice, dar de importanță socială.

Instituțiile media și responsabilitatea socială

Mass-media au, pe lângă rolul de a informa societatea, și rolul de a o educa. Vorbim despre instituțiile mediatice social responsabile, care-și exercită meseria în mod cinstit și obiectiv și care își pot asuma acest rol din două motive de importanță majoră. În primul rând, un public mediatic educat reprezintă o asigurare prealabilă a calității produsului jurnalistic livrat de către o instituție media, cu efecte pozitive pe termen lung, atât pentru instituție, cât și pentru societate în ansamblu. În al doilea rând, investitnd în educația mediatică a publicului, instituțiile media contribuie într-un mod indirect, dar sănătos, la purificarea acelui segment de piață care joacă necinstit și dăunează prin manipulare și dezinformare.

În esență, mass-media care își fac meseria calitativ și cu bună credință, reprezintă în sine mentori de educație mediatică a societății, dat fiind faptul că, informând obiectiv, prezentând o diversitate amplă de opinii și idei, acestea contribuie la dezvoltarea gândirii critice a maselor. În era digitală totuși acest lucru nu este suficient, dat fiind faptul că adesea investițiile în propagarea știrilor false și a dezinformării în masă sunt net superioare celor pe care și le pot permite instituțiile media independente, iar în aceste condiții și efortul pentru stimularea gândirii critice și educarea mediatică a societății se cere a fi sporit considerabil.

O provocare în sine în realizarea dezideratului de sporire a gândirii critice în societate pentru instituțiile media poate fi însăși ajungerea la segmentul de tineri, care tinde să se informeze preponderent de pe rețelele de socializare, potrivit „Studiului de evaluare a competențelor media și a nivelului de alfabetizare mediatică în rândul tinerilor din Republica Moldova”, realizat de Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC), în 2022 [1]. Creșterea dezinteresului tinerilor față de mass-media tradiționale precum presa scrisă, radioul sau televiziunea este direct proporțională cu dezvoltarea tehnologică și abundența rețelelor de socializare, fenomen aflat în ascensiune în ultimii aproximativ zece ani. Instituțiile media autohtone țin pasul în mare măsură cu aceste tendințe și au o prezență activă pe rețelele de socializare, însă investițiile de timp și resurse dedicate în redacții pentru dezvoltarea conținutului pentru paginile lor de pe platformele de social media sunt deocamdată reduse, respectiv și potența acestui conținut de a spori gândirea critică în rândului segmentului de tineri este mic. Un exemplu bun în acest sens este redacția Moldova.org, care reușește să aibă o prezență activă pe platforma Tik Tok, îmbinând conținut informativ, distractiv și educativ în același timp, trezind interesul și stimulând gândirea critică în rândul utilizatorilor acestei aplicații, care este în prezent este una dintre cele mai populare rețele din lume, cu peste un miliard de utilizatori lunari activi [4]. În Republica Moldova, numărul utilizatorilor de Tik Tok este de circa 130 de mii, potrivit platformei start.io, însă circa 80 la sută dintre aceștia sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani [3], un segment care nu poate fi ignorat. Acesta este însă un exemplu doar, necesitatea principală este ca instituțiile media să-și diversifice nu doar prezența pe diverse platforme de socializare, dar și conținutul pe care-l produc pentru aceste rețele, care ar trebui să aibă o conotație educativă.

Stimularea gândirii critice și motivarea tinerilor de a o aborda este un subiect care ne vizează ca societate în ansamblu, iar rolul și responsabilitatea fiecăror segmente în parte precum e familia, școala, autoritățile statului, societatea civilă și instituțiile media necesită un grad mai înalt de conștientizare și de implicare pentru a obține prin efort comun o societate fortificată și capabilă de a ține piept provocărilor timpurilor și a le transforma chiar în oportunități.

---

[1] https://drive.google.com/file/d/1vE5CwvBCDY4M0qLera6W9nqUbNpF8XEC/view

[2] https://backlinko.com/tiktok-users

[3] https://www.start.io/audience/tiktok-users-in-moldova

text de Mihai Furnica

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

De curând a fost adoptată o nouă Lege care vizează accesul la informațiile de interes public, în vederea asigurării unor reglementări exhaustive cu privire la transparența proactivă. Legea în cauză a fost inițiată și adoptată în contextul intrării în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromso la 18 iunie 2009 (în continuare – Convenția de la Tromso), care a fost ratificată de Parlamentului Republicii Moldova prin Legea nr.217/2013. În speță, Legea prenotată vine să reglementeze următoarele aspecte:

• a) modalitatea de exercitare și apărare a dreptului de acces la informațiile de interes public;    
• b) obligațiile furnizorilor de informații în asigurarea accesului la informațiile de interes public;                                                                                                
• c) răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor privind accesul la informațiile de interes public;                                                                                     
• d) mecanismul de monitorizare și control al implementării legii.                                         

În sensul art.4 din Legea nr.148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, informațiile de interes public sunt toate informațiile deținute de furnizorii de informații, indiferent de suportul de stocare (pe hârtie, în formă electronică sau în orice alt format). Premisa substituirii noțiunii de „informații oficiale” cu cea de „informații de interes public” constă în oportunitatea uniformizării terminologice a prevederilor legale, precum și în necesitatea ralierii textului legii, la prevederile art.34 alin.(1) din Constituție, având următorul conținut: „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. 

Subsecvent, art.6, alin.(1) din Legea de referință stabilește că ,,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la accesul la informațiile de interes public, în formele și condițiile prevăzute de lege”. Sintagma ,,orice persoană fizică sau juridică” constituie o formulare de maximă generalitate, semnificând accesul egal aplicabil persoanelor fizice și juridice, fără instituirea unor regimuri juridice preferențiale în materia accesului la informațiile deținute de autorități, care ar putea fi eventual aplicabile în raport doar cu anumite categorii de subiecți, cum ar fi jurnaliștii sau instituțiile mass-media.                                                                                                         

Prin urmare, cu privire la art.2, paragraful 1 din Convenție, Raportul explicativ al Convenției de la Tromso stabilește următoarele: Convenția conferă “oricărei persoane” dreptul de a avea acces la documentele oficiale, indiferent de motivele și intențiile sale. Deși dispozițiile Convenției sunt de o importanță deosebită pentru jurnaliști, deoarece le oferă instrumentele necesare pentru a realiza rolul lor de gardian (watchdog) al bunei funcționări a instituțiilor publice – un rol crucial într-o societate democratică, recunoscut pe deplin de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Convenția de la Tromso nu face nicio distincție între aceștia și alte persoane fizice.                                                                                                                                     

Astfel, aceste reglementări vin să instituie principiul egalității dreptului de acces la informații, astfel încât, orice persoană, indiferent de intenția sau scopul solicitării sale, are dreptul de acces la informațiile de interes public, beneficiind de anumite garanții în acest sens. Un subiect aparte în acest exercițiu îl constituie respectarea regimului juridic al protecției datelor cu caracter personal, statuat implicit în art.8, alin.(1), lit.f) din Legea nr.148/2023, ceea ce vizează respectarea vieții private a persoanelor.       

Procesarea datelor cu caracter personal în contextul accesului la informații de interes public

Astfel, în contextul procesării cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, furnizorii sunt obligați să asigure respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Astfel, în art.10 din Legea nr.133/2011 este abordată limita prelucrării datelor cu caracter personal în raport cu libertatea de exprimare. În speță, prevederile art.5, 6 şi 8 din Legea nr.133/2011 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifestat de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.                                                                                                

Totodată, limitarea accesului la datele cu caracter personal urmează a fi realizată prin respectarea criteriului proporționalității prevăzut la art.8, alin.(1) din Legea nr.148/2023. Așadar, datele cu caracter personal urmează a fi dezvăluite dacă există un interes public superior în accesarea informațiilor. Conex acestui aspect s-a expus Curtea Constituțională prin Hotărârea nr.3/2021, care statuează că autoritățile și instituțiile publice care furnizează informații atribuite datelor cu caracter personal sunt obligate să creeze condiții care ar asigura protecția acestor date, cu respectarea principiilor și a criteriilor de punere în balanță stabilite de Curte prin Hotărârea nr.29/2019. În speță, Hotărârea Curții Constituționale nr.29/2019 enunță un set de criterii care pot fi utilizate în balanță a dreptului de acces la informații de interes public în raport cu dreptul la respectarea vieții private:                   

– Contribuția la o dezbatere de interes public: interesul public este legat, de obicei de chestiuni care afectează publicul într-o asemenea măsură încât ar putea fi interesat în mod legitim de acestea, care îi atrag atenția sau care îl vizează într-un grad semnificativ, în special dacă afectează bunăstarea cetățenilor sau viața comunității. Este, de asemenea, cazul chestiunilor apte să dea naștere unor controverse considerabile, care vizează o problemă socială importantă sau care implică o problemă cu privire la care publicul va avea un interes de a fi informat. Interesul public nu poate fi redus la setea publicului de informație despre viața privată a altora sau la dorința auditoriului de informații ,,picante” sau de știri de senzație. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că dreptul de acces la informații este un instrument important pentru cuantificarea abuzurilor, greșelilor de administrare, corupției și pentru punerea în aplicare a drepturilor fundamentale ale omului. Nu va constitui viața privată modul în care persoana ce exercită atribuții publice își îndeplinește atribuțiile de serviciu. Complementar, persoanele publice trebuie să accepte ingerințe în viața lor privată într-o măsură mai sporită decât persoanele de rând, având în vedere figura publică, caracterul special al informațiilor dezvăluite precum și interesul public general.                             –

Gradul de notorietate a persoanei și subiectele informației solicitate: în această privință trebuie făcută diferența între persoanele private și persoanele care acționează într-un context public, așa cum sunt figurile politice și cele publice. În consecință, dacă o persoană privată necunoscută publicului poate pretinde la o protecție deosebită pentru dreptul ei la viața privată, această concluzie nu este valabilă și pentru figurile publice. În acest sens pot fi prezentate unele fapte menite să contribuie la o dezbatere în societate referitor la persoanele publice, în exercițiul funcției lor, și nicidecum prezentarea detaliilor vieții private ale acestor persoane, în scopul satisfacerii curiozității publice în acest sens.                                                                                   –

Conținutul, forma și consecințele publicării: corespunzător aceleiași Hotărâri, Curtea Constituțională relevă că decizia unei organizații neguvernamentale sau a unui jurnalist de a trata un anumit subiect reprezintă o libertate a exprimării. Prin urmare, libertatea de exprimare lasă la discreția organizațiilor sau a jurnaliștilor să decidă detaliile care trebuie publicate pentru a asigura credibilitatea unui articol sau studiu. Mai mult, organizațiile neguvernamentale , instituțiile mass-media și în special jurnaliștii se bucură de libertatea de a alege știrile care le captează atenția și pe care le vor trata și modul în care le vor trata. Totuși această libertate nu este scutită de responsabilități. Astfel, jurnaliștii trebuie să asigure acest echilibru fragil între libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private, sub aspectul protecției datelor cu caracter personal, în exercitarea activităților/investigațiilor jurnalistice. 

Modalitățile de acces la informații de interes public                                                   

În corespundere cu prevederile art.7 din Legea nr.148/2023, accesul instituțiilor mass-media, și în speță a jurnaliștilor la informațiile de interes public, se realizează prin două metode generale:                                                                                                                         

• a) transparență proactivă – diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații;                          
• b) comunicarea informațiilor de interes public la cerere.                                       

Detalierea exhaustivă a celor 2 modalități de acces la date este realizată în cadrul Capitolelor II și III din Legea prenotată.                                                                                             

Prin urmare, transparența proactivă prevede că autoritățile publice, din proprie inițiativă și atunci când este necesar sunt obligate să ia măsurile pentru a face publice documentele oficiale, pe care le posedă, în interesul promovării transparenței și eficacității administrației publice.

În speță, transparența proactivă se realizează prin:                                                             

– Publicarea informațiilor de interes public pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații. Spectrul de informații de interes public (catalogul informațiilor) necesar a fi publicat pe site-urile oficiale se regăsesc în prevederile art.10. Catalogul informațiilor este bazat pe minimul de date, stipulat în următoarele surse:                                                                                     

Regulamentul cu privire la paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.188/2012;      Principiile administrației publice – SIGMA;                                                                

Standardul Băncii Mondiale de dezvăluire proactivă a informațiilor publice.                   

Totodată, în corespundere cu art.11 din aceeași Lege, informațiile de interes public plasate pe pagina web oficială a autorităților publice, urmează a fi actualizate sistematic, în termen de până la 5 zile lucrătoare, în dependență de specificul acestora.                                                                    – Orice forme de informare activă a societății, precum diseminarea informațiilor de interes public prin intermediul: propriilor instituții mass-media; serviciilor media audiovizuale; publicațiilor periodice scrise și electronice; declarațiilor, comunicatelor, briefingurilor, conferințelor și evenimentelor de presă; evenimentelor publice (mese rotunde, seminare, conferințe, simpozioane etc.); propriilor pagini/conturi/canale pe rețele sociale; panourilor informative; altor modalități (întâlniri, prezentări de rapoarte sau dări de seamă etc.).

Care sunt etapele de solicitare și procesare a unei cereri de acces la informații de interes public?

Subsecvent, capitolul III din Legea nr.148/2023 stabilește modalitatea de comunicare la cerere a informațiilor de interes public. Astfel, persoană fizică sau juridică (solicitant) are dreptul să solicite și să obțină informații de interes public în condițiile legii, prin înaintarea unei cereri de comunicare a informațiilor de interes public, iar furnizorii de informații sunt obligați să comunice informațiile de interes public solicitate.                                                                                             

Prin urmare, se disting următoarele etape în solicitarea informațiilor de interes public (la cerere):                                                                                                                              

1. Înaintarea cererii – care poate avea loc în următoarele ipostaze: formă electronică; depusă în scris sau expediată prin poștă; adresată verbal (direct sau prin telefon). Cererea conține următoarele elemente obligatorii:                                                                                                     

a) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                                   

b) adresa poștală a solicitantului, precum și adresa poștei electronice dacă se solicită răspuns pe această cale;                                                                                                              

c) denumirea furnizorului de informații;                                                                                   

d) specificarea informației de interes public solicitate, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații.                                                

În cerere, solicitantul poate indica modalitatea preferată de comunicare a informației. De asemenea, solicitantul nu este obligat să motiveze/justifice cererea sa și nici să o semneze olografic sau electronic, după caz.

2. Înregistrarea cererii – furnizorii de informații sunt obligați să primească cererile înaintate corespunzător și să le înregistreze cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Primirea sau înregistrarea cererii nu poate fi refuzată. În cazul cererii transmise în formă electronică, furnizorul de informații este obligat să comunice solicitantului cel târziu în următoarea zi lucrătoare, prin aceleași mijloace, numărul și data înregistrării cererii. În cazul cererii depuse în scris la sediul furnizorului de informații, furnizorul este obligat să elibereze dovada înregistrării cererii.

3. Examinarea cererii – Informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii. Termenul prestabilit poate fi prelungit cu cel mult 7 zile în cazul în care cererea este complexă sau se solicită un volum mare de informații, care necesită timp suplimentar pentru prelucrare. Cererile adresate verbal se soluționează imediat, în ziua înaintării, dacă informațiile solicitate sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat. În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat sau acestea sunt cu accesibilitate limitată, solicitantul este îndrumat să înainteze o cerere în formă electronică sau în scris, care va fi examinată și soluționată corespunzător procedurii.

4. Comunicarea răspunsului – informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în modalitatea indicată în cerere. Informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în limba în care sunt disponibile.                                                                                                     

Informațiile de interes public pot fi comunicate într-o altă modalitate decât cea indicată în cerere în cazul în care:                                                                 

• a) informațiile sunt disponibile în internet și pot fi comunicate solicitantului printr-o referință la pagina web relevantă; 
• b) furnizorul de informații nu dispune de capacități tehnice pentru convertirea informațiilor în forma solicitată;                                                                                                             
• c) convertirea informațiilor în forma solicitată implică un volum excesiv de lucru, care ar afecta funcționalitatea obișnuită a furnizorului de informații;                                                              
• d) comunicarea informațiilor în forma solicitată nu este posibilă din cauza unor restricții legale sau din cauza unor prevederi normative care stabilesc o altă modalitate de comunicare a informațiilor solicitate.                                                                                                                 

În cazul în care solicitantul nu a indicat în cerere modalitatea preferată de comunicare a informațiilor, acestea sunt comunicate în cea mai rapidă modalitate posibilă. Comunicarea informațiilor de interes public este gratuită, cu excepțiile prevăzute de art.22 din Legea nr.148/2023. Cererea se respinge, integral sau parțial, în cazul în care:                          

a) furnizorul de informații nu deține informația solicitată, nu cunoaște dacă aceasta se află în posesia unui alt furnizor de informații și nu există circumstanțe pentru readresare;                         

b) în privința informației solicitate furnizorul de informații a oferit deja un răspuns. În acest caz se face referire la numărul și data răspunsului oferit anterior.                                                      

Respingerea integrală sau parțială a cererii este motivată în scris și comunicată solicitantului în termenul prevăzut. În cazul în care nu deține informația solicitată, furnizorul de informații care a înregistrat cererea va readresa cererea, integral sau parțial, unui alt furnizor de informații, dacă cunoaște că informația solicitată se află în posesia acestuia. În acest caz, originalul sau copia cererii se expediază pentru examinare furnizorului de informații relevant în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, fapt despre care este informat solicitantul.                                           

Comunicarea informațiilor de interes public este refuzată, integral sau parțial, dacă informațiile solicitate constituie informații cu accesibilitate limitată. 

Refuzul se face în scris și trebuie să conțină:                                                               

a) denumirea furnizorului de informații;                                                                     

b) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                            

c) data emiterii refuzului;                                                                                                    

d) temeiul și motivarea refuzului, conform art. 8;                                                             

e) modalitatea de contestare a refuzului (denumirea și adresa instanței de judecată, precum și termenul de contestare);                                                                                                    

f) numele, prenumele și semnătura olografă/electronică a conducătorului furnizorului de informații sau a altei persoane împuternicite de conducător ori de lege pentru emiterea refuzului.

Text de Igor Aramă

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

De la apariția internetului, jurnalismul și în special presa scrisă, a suferit un șoc semnificativ în ceea ce privește modelul lor de afaceri. Giganți puternici din domeniul tehnologiei, precum Facebook sau Google, au ocupat poziții importante în lumea distribuției de conținut și au atras o cotă majoră pe piața publicității.

Jurnalismul este o parte esențială a societății noastre, iar organizațiile de presă au jucat un rol-cheie de-a lungul istoriei Republicii Moldova.

Totodată, este necesar de înțeles că jurnalismul tradițional nu poate fi unul competitiv în era dezvoltărilor tehnologiilor informaționale și instrumentelor de inteligență artificială.

În timp ce utilizarea sistemelor de inteligență artificială poate fi un factor competitiv pe piața digitală și pentru reziliența jurnalismului în era digitală, este esențială capacitatea de accesare și utilizare a sistemelor de inteligență artificială în conformitate cu drepturile omului și cu valorile profesionale.

În acest context, la 1 decembrie 2023, Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională din cadrul Consiliului Europei, a adoptat Ghidul privind implementarea responsabilă a sistemelor de inteligență artificială (IA) în jurnalism.[1]

Liniile directoare oferă orientări practice organizațiilor de presă și profesioniștilor din domeniul mass-media pentru a pune în aplicare sistemele de inteligență artificială în jurnalism într-un mod responsabil.

Sistemele jurnalistice de inteligență artificială pot fi utilizate pentru multe sarcini diferite în domeniul jurnalistic și anume pentru producția de știri, de exemplu în analiza datelor pentru jurnalismul de investigație și verificarea faptelor.

Inteligența artificială poate fi utilizată pentru prelucrarea automată a textelor, a înregistrărilor video și audio automate, precum și pentru sarcini de sprijin de rutină, cum ar fi traducerea și transcrierea.

Pentru diseminare, sistemele de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a adapta conținutul la public prin personalizare și utilizarea algoritmilor de recomandare a știrilor, sau pentru a organiza sau personaliza conținutul. Sisteme jurnalistice de inteligență artificială pot fi, de asemenea, un mijloc de interacțiune cu publicul, de exemplu, prin intermediul asistenților virtuali și al chatbots.

Unele sarcini jurnalistice pot fi mai mult decât altele automatizate. Sarcinile extrem de repetitive care pot fi executate urmând instrucțiuni explicite se pot adesea automatiza, în timp ce sarcinile care sunt variabile sau necesită o judecată de specialitate, creativitate și discreție sunt mai puțin adaptate la automatizare, sau, cel puțin, necesită mai multă supraveghere și aprobare umană.

Producerea serviciilor jurnalistice a fost influențată și de lansarea publică a ChatGPT în anul 2022, care a demonstrat capacități cu un impact potențial atât de evident și de profund asupra jurnalismului, încât inovarea bazată pe inteligență artificială este acum obiectivul urgent al echipelor de conducere de rang înalt din aproape toate redacțiile de știri.

Pentru mulți oameni din domeniul jurnalismului, anul 2023 a fost o anul în care și-au pus întrebări și au învățat elementele de bază ale IA. Ce poate face de fapt ChatGPT? Ce este IA generativă? Ce este un model lingvistic? Cât de fiabile sunt aceste instrumente? Ce fel de competențe sunt necesare pentru a le utiliza? Cât de repede se îmbunătățește această tehnologie? Care sunt riscurile? Cât de mult din toate acestea sunt doar niște exagerări?

Multe redacții au mers mai departe, oferindu-le angajaților și publicului declarații sau orientări care descriu modul în care intenționează să abordeze utilizarea inteligenței artificiale generative în fluxurile de lucru și în produsele de știri. Unele au început chiar să publice câteva articole experimentale scrise de IA.

Deci, Jurnaliștii pot beneficia enorm de pe urma implementării instrumentelor de inteligență artificială pentru a crea conținut jurnalistic mai eficient și mai precis.

Aceste instrumente vor permite jurnaliștilor să se concentreze pe aspectele creative și analitice ale muncii lor, în timp ce sarcinile de rutină și analiză a datelor vor fi gestionate de IA. Cu tehnologia potrivită, jurnaliștii pot produce conținut veridic într-un mod mult mai eficient.

Instrumente de inteligență artificială

1. GENERATOR DE ARTICOLE DE ȘTIRI

Mai mult ca oricând, conținutul media se îndreaptă spre cititorii lor pentru a construi modele de abonament durabile.

Multe industrii folosesc inteligența artificială pentru a crește productivitatea și organizațiile de știri nu fac excepție. Companiile creează instrumente pentru a îmbina abilitățile de calcul ale inteligenței artificiale cu creativitatea umană.

Aceste instrumente ușurează sarcinile și oferă șanse de implicare personalizată a cititorilor, de verificare riguroasă a faptelor și de creare de conținut interactiv.

De exemplu, IA poate analiza rapid cantități mari de date și poate genera rapoarte, eliberând timp pentru jurnaliști pentru a se concentra pe sarcini mai complexe. În plus, IA poate produce conținut 24 de ore din 24, 7 zile din 7, permițând organizațiilor de știri să ofere publicului lor o acoperire de ultimă oră, chiar și în afara orelor de program.

• ASISTENȚĂ ÎN REDACTARE

Utilizând tehnologii precum GPT (Generative Pre-trained Transformer – ChatGPT), IA poate ajuta jurnaliștii să genereze idei de articole, să structureze narative sau chiar să redacteze versiuni preliminare ale poveștilor.

• ASISTENȚĂ LINGVISTICĂ

Pentru jurnaliștii care lucrează în medii multilingve, IA poate oferi traduceri rapide și precise, facilitând crearea de content media internațional. Tehnologiile de recunoaștere vocală și traducere automată pot fi utilizate pentru a simplifica procesul de intervievare și pentru a traduce rapid conținutul în diferite limbi, extinzând astfel audiența unei știri.

• ANALIZA MASIVELOR DE DATE

Cu volume enorme de date disponibile, IA poate ajuta jurnaliștii să identifice modele și să extragă povești relevante. De exemplu, IA poate analiza date guvernamentale pentru a descoperi probleme sociale, financiare, sau economice, pentru a fi propuse ca teme de exploatare.

Totodată, acest lucru poate ajuta la identificarea tendințelor, detecția de modele și generarea de rapoarte analitice care să susțină procesul de luare a deciziilor jurnalistice.

• GENERAREA DE CHESTIONARE DE ȘTIRI

Raportul Reuters Digital News Report 2023 subliniază atractivitatea jocurilor, inclusiv a chestionarelor de știri, 25% dintre abonații la ziarele din SUA citându-le ca motiv pentru a cumpăra un abonament.[2]

Mai multe organizații de știri încearcă să profite de această tendință deoarece au văzut potențialul unei astfel de soluții și au început să dezvolte chestionare de știri generate automat pe baza articolelor existente. TIME a efectuat o serie de experimente, utilizând ChatGPT pentru a extrage din arhiva sa de 200 de milioane de cuvinte din povești emblematice, pentru a evalua cunoștințele de actualitate în vederea elaborării de chestionare.

Această integrare a inteligenței artificiale combină implicarea și educația, încurajând cititorii să fie mai atenți în timp ce citesc știri.

•  GENERATOARE DE IMAGINI, CONȚINUT VIDEO ȘI AUDIO

Lucrătorii din industria media pot folosi inteligența artificială pentru a crea imagini, conținut video și audio, ilustrații și infografice pentru știri.

Aceste instrumente ajută procesul de proiectare, care necesită de obicei timp și expertiză, și pot produce imagini relevante prin introducerea de text sau date. IA poate genera rapid conținut video și audio, cum ar fi rezumate ale știrilor sau actualizări, utilizând tehnologii de sinteză vocală și editare automată.

Acest lucru accelerează producția de conținut și economisește resurse umane. Este, de asemenea, o soluție rentabilă, în special pentru instituțiile de știri mai mici care nu își pot permite o echipă mare de design sau freelanceri costisitori.

Elementele vizuale generate de inteligența artificială pot fi produse rapid și personalizate în marketing, îmbunătățind relevanța campaniilor publicitare și implicarea publicului. Conținutul generat de IA oferă oportunități pentru povestiri creative, cu imagini și video în timp real care îmbunătățesc narațiunile și implicarea publicului.

• GENERATOARE DE VOCE ȘI TRANSCRIERI IA

Una dintre aplicațiile de bază ale IA într-o redacție de știri este transcrierea interviurilor sau discuțiilor audio în conținut scris. Această transformare este crucială, deoarece facilitează arhivarea și diseminarea mai ușoară a informațiilor. De exemplu, jurnaliștii se angajează adesea în discuții verbale sau interviuri, care sunt bogate în conținut. Utilizând serviciile de transcriere bazate pe inteligență artificială, aceste schimburi verbale pot fi transformate rapid în text. Astfel, conținutul devine ușor disponibil pentru editare, publicare sau partajare pe diferite platforme, sporind capacitatea redacției de a refolosi sau de a face referire la conținutul trecut.

Odată cu apariția inteligenței artificiale, eficiența și acuratețea proceselor de transcriere au cunoscut o îmbunătățire extraordinară, cu instrumente precum Jojo de la VG[3].

Spre deosebire de transcrierea manuală, care necesită mult timp și este predispusă la erori, serviciile de transcriere cu ajutorul IA reprezintă o alternativă mai rapidă și mai precisă. Utilizând algoritmi sofisticați, acestea pot descifra cu acuratețe discursul, chiar și în medii zgomotoase sau cu vorbitori multipli. Acest lucru reduce semnificativ timpul de la înregistrare la publicare, accelerând ciclul de producție a știrilor. De asemenea, le permite jurnaliștilor și editorilor să se concentreze pe aspectele mai creative și analitice ale producției de știri.

Prin integrarea tehnologiilor de transcriere audio, speech-to-text și text-to-speech cu ajutorul inteligenței artificiale, redacțiile de știri își pot îmbunătăți semnificativ eficiența, acuratețea și calitatea conținutului.

• ȘTIRI PERSONALIZATE

Una dintre cele mai interesante utilizări ale inteligenței artificiale în redacție este posibilitatea de a oferi conținut personalizat cititorilor și abonaților.

Buletinele de știri personalizate devin din ce în ce mai populare în industria știrilor, deoarece utilizează date și învățarea automată pentru a îmbunătăți implicarea și fidelizarea cititorilor. Cu ajutorul unor instrumente IA și al eforturilor interne de personalizare, organizațiile de știri sunt mai bine echipate pentru a răspunde intereselor diverse ale cititorilor lor, atingându-și în același timp obiectivele de creștere digitală.

• GENERAREA DE TITLURI ȘI REZUMATE

IA poate fi utilizată pentru a genera titluri atractive și rezumate concise ale articolelor de știri. IA poate genera rezumate care oferă cititorilor o prezentare generală a principalelor puncte dintr-un articol. Rezumatele și titlurile pot fi adaptate la diferite categorii de public, folosind stiluri unice sau emoticoane pentru a le face mai atractive.

Prin rezumarea articolelor lungi, IA poate economisi timp pentru utilizatori, ceea ce este deosebit de util în industria rapidă a știrilor.

Din punct de vedere al accesibilității, este esențial să se producă știrile mai accesibile, iar IA poate juca un rol în realizarea acestui obiectiv prin furnizarea de rezumate ușor de citit și de înțeles. Acest lucru poate lărgi baza de audiență și poate face ca informațiile să fie mai incluzive.

1. VERIFICAREA FAPTELOR ȘI MONITORIZAREA EVENIMENTELOR ÎN TIMP REAL

Verificarea faptelor este o sarcină care necesită mult timp și este costisitoare pentru oameni. Odată cu proliferarea dezinformărilor online și a știrilor false, cititorii apreciază din ce în ce mai mult acuratețea surselor de știri. Algoritmii de inteligență artificială pot face rapid verificări încrucișate de date și pot valida informații din diferite surse, ceea ce face mai ușoară depistarea potențialelor inexactități sau minciuni.

Aceste sisteme pot compara afirmațiile cu baze de date vaste de informații demne de încredere, ceea ce face ca procesul de verificare a faptelor să fie mai rapid și mai eficient decât dacă ar fi realizat doar de un om.

Cu toate acestea, obținerea unei acuratețe optime în verificarea faptelor necesită o abordare echilibrată care să combine procesele automatizate de inteligență artificială și judecata umană. În timp ce IA poate accelera evaluările inițiale și semnala potențialele probleme, este posibil să nu înțeleagă pe deplin contextul sau implicațiile unei afirmații. Verificatorii umani de fapte sunt în continuare necesari pentru a oferi abilități de gândire critică, expertiză în domeniu și o înțelegere mai profundă a contextului pentru a asigura acuratețea.

Lucrând împreună, IA și verificatorii de fapte umani pot oferi rezultate fiabile și precise în ceea ce privește verificarea faptelor. Această colaborare permite combinarea vitezei tehnologiei cu capacitățile de interpretare ale oamenilor, rezultând o strategie eficientă de verificare a faptelor.

Totodată, IA poate monitoriza fluxurile de știri, rețelele de socializare și alte surse în timp real pentru a alerta jurnaliștii despre evenimente de ultimă oră sau tendințe emergente, permițându-le să reacționeze rapid.

1. AUTOMATIZAREA SARCINILOR ADMINISTRATIVE

IA poate fi implementată pentru a gestiona sarcini administrative, cum ar fi programarea interviurilor, gestionarea calendarului, și alte activități care pot consuma timpul jurnaliștilor.

1. CHATBOTS

Chatbot-urile bazate pe IA pot fi integrate în site-uri de știri pentru a oferi răspunsuri rapide la întrebările cititorilor sau pentru a facilita discuții interactive.

Concluzionând cele expuse, menționăm că instrumentele de inteligență artificială au schimbat jurnalismul prin combinarea povestirii cu analiza datelor și automatizarea sarcinilor administrative. Această colaborare face ca jurnalismul să fie mai eficient și creează o experiență mai bună pentru public.

Totodată, chiar dacă IA poate întreprinde multe sarcini banale, investigațiile și povestirile care necesită creativitate umană rămân în centrul jurnalismului. IA a extins posibilitățile pentru jurnalism, așa cum a făcut fotografia pentru pictori. În timp ce IA estompează linia dintre jurnalist și instrument, povestirea trebuie să rămâne în centrul atenției. Viitorul jurnalismului este un duet între jurnaliști și IA, cu spiritul durabil al investigației și al povestirii care să ghideze drumul.

---

[1] Guidelines on the responsible implementation of artificial intelligence systems in journalism Adopted by the Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI) on 30 November 2023

Disponibil – 1680adb4c6 (coe.int)

[2] https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2023

[3] https://www.vg.no/jojo

text de Maria Brînca

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Social Media a inițiat o schimbare majoră în lumea în care ne aflăm, a afectat modul în care comunicăm, lucrăm și învățăm, situația devine precară și necunoscută atunci când apare posibilitatea ca mediul online să ne schimbe modul de gândire.  Prin reţelele de socializare, individul e mai uşor manipulabil. Specialiştii spun că gândirea critică este cea care ne ajută să discernem între manipulare şi informaţia transmisă cu bună-credinţă, accesul la informație nelimitată ne poate face să ne simțim neputincioși. Totul este dincolo de capacitatea noastră de influenţă, ne putem folosi raţiunea, în calitatea de cetăţean pentru a ne proteja și a filtra informația obținută din mediul online. Această distincţie intelectuală a evoluat, de la mitul peşterii lui Platon, la criticism kantian, scepticism, ajungând până la relativismul renunţării neopragmatiste la a căuta ”lucrul în sine” al realităţii, în favoarea progresului social. În acest tip de concepţie, în parametrii adevărului- coerenţă, gândirea critică este cea care, fără a-şi propune să identifice esenţa, lucrul în sine, îi permite individului să discrimineze între ce e acceptabil şi ce nu, între manipulare şi adevărul dintr-o coerenţă a normalităţii acceptate, construite logic. (5)

Dezinformarea, furtul informațiilor personale, Cyberbullyingul și amprenta digitală sunt câteva ramuri ale vastelor pericole din mediul online pe care le vom atinge în acest articol.

Accesul aproape nelimitat la informație vine cu două laturi, avem posibilitatea de a ne informa rapid și pe subiecte variate, însă devine incomensurabilă necesitatea unei analize aprofundate asupra informației. Răspândirea dezinformării poate avea o serie de consecințe dăunătoare, cum ar fi amenințarea democrațiilor noastre, polarizarea dezbaterilor și punerea în pericol a sănătății, securității și mediului cetățenilor UE. (1) Tocmai sub această idee trebuie să fim mereu vigilenți atunci când sustragem o informație din mediul online, chiar și sursele valide de informare pot promova uneori o idee greșită sau o calomnie nefondată. O dată ce analizăm și vizualizăm situația dintr-un punct de vedere critic însă, putem să selectăm cu succes informația și să evităm situații de acest gen care sunt cu siguranță neplăcute. Totuși gândirea critică în selectarea informației pe care o validăm este o abordare pur subiectivă, întru cât, acum, la finele anului 2023, promovarea informațiilor false sau a propagandei este tot mai populară, doar noi ca individualități putem face diferența. Gândirea critică în contextul social media reprezintă: analiză și evaluare a acțiunilor tale, identificarea legăturii dintre comportamentul tău și factorul de risc implicat și identificarea comportamentelor din mediul online ce sunt sigure.

Internetul este folosit  nu doar în cauze nobile de informare, ci și pentru a răni sau agresa, asta am aflat din noțiunea relativ nouă de „Cyberbullying” acesta reprezintă hărțuire prin utilizarea tehnologiilor digitale. Poate avea loc pe rețelele sociale, platformele de mesagerie, platformele de jocuri și telefoanele mobile. Este un comportament repetat, care urmărește să sperie, să înfurie sau să rușineze pe cei vizați. Exemplele includ: răspândirea minciunilor despre sau postarea de fotografii sau videoclipuri penibile cu cineva pe rețelele sociale, trimiterea de mesaje, imagini sau videoclipuri dăunătoare, abuzive sau amenințătoare prin intermediul platformelor de mesagerie, uzurparea identitatea cuiva și trimiterea unor mesaje răutăcioase altora în numele lor sau prin conturi false.(2) Conform unui studiu din anul 2016 de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: 69,7% din respondenți nu au întâmpinat agresiuni în mediu virtual, 16,9% au întâmpinat hărțuirea cibernetică o dată sau de două ori iar 11,2% se confruntă cu aceasta regulat o dată sau de două ori pe săptămână.(3)

Din anul 2016 până în anul 2023, mediul online s-a dezvoltat cu repeziciune, iar îngrijorarea care a crescut o dată cu acesta este hărțuirea ce poate avea loc în mediul online. Gândirea critică își preia rolul crucial în această situație, întru cât deși nu putem controla informația. A gândi critic nu înseamnă doar a evalua un conținut și sursa acestuia. Gândirea critică se referă la orice situație de interacțiune cu spațiul virtual. În relațiile online este esențial să recunoști care acțiuni îți pot afecta imaginea și reputația, când riști să fii hărțuit, manipulat sau șantajat.

Amprenta digitală pe care o lași în mediul online este și ea dictată de către atitudinea ta față de realitatea cibernetică. Este foarte riscant să ne folosim de rețelele noastre de socializare cu ideea că omenii pe care noi îi cunoaștem sunt unicii care vizualizează această informație, și mai naivă este iluzia că informația pe care o postăm în mediul online, rămâne sub controlul nostru și poate fi ștearsă atunci când noi decidem asta.

Amprenta digitală este ustensila care poate fi folosită împotriva noastră în viitor, atunci când poziția socială nu se mai asociază cu alter-egoul

nostru din adolescență. Aici nu merge vorba în exclusivitate de informația pe care o postăm de bună voie, se regăsesc și mesajele private pe care le trimitem, fotografiile sau comentariile.

Întrebarea pe care poate ți-o pui acum este dacă este posibil să dezvoltăm într-adevăr o atitudine corectă asupra mediului online. Părerea mea este că acest lucru devine aproape imposibil mai ales dacă faci parte din Generația Z sau Milenial. Internetul este încă un lucru relativ nou, pentru că forma lui atât de accesibilă a început să își facă apariția abia în anul 2013-2014, deci, cel mai probabil majoritatea din noi am experimentat cu imaginea noastră din mediul online.

Testul Billboard a fost creat tocmai pentru a ne ajută să dezvoltăm gândirea noastră critică în expunerea online. Acesta este un set de întrebări ce au ca scop determinarea alegerii tale, dacă ceva este sau nu demn de postat pe rețele social Media,  Cine ar putea să vadă acest conținut (acum și în viitor)?  Ce fel de informații personale sunt distribuite despre mine (zi de naștere, adresă)? Ce impresie /imagine creează despre mine acest material?

Câteva întrebări pe care eu le-ași adăuga în acest test pentru a maximaliza atenția noastră în mediul online sunt: Cum m-aș simți dacă aceasta informație ar deveni publică peste 10 ani? Vreau ca părinții mei să vadă asta? Ce spune această postare despre imaginea mea?

Dacă cu toții ne-am adresa aceste întrebări înainte de a face o mișcare în mediul online, responsabilitatea și gândirea noastră critică ar fi cu siguranță mai fondate.

Conștientizarea securității online este, adesea, la un nivel mult prea scăzut atunci când sunt utilizate serviciile online, așa cum arată un studiu Kaspersky: în medie, Milenialii petrec mai mult de 7 ore pe zi online, dar 36% sunt conștienți că ar trebui să își consolideze abilitățile de securitate. 37% cred că sunt prea neinteresanți pentru a deveni victimele unei infracțiuni cibernetice.(4) Informațiile sensibile care sunt mediatizate la un preț scăzut în mediul DarkWeeb de exemplu, este încă un pericol la care utilizatorii înverșunați de internet se supun, furtul de informații nu este ceva nou și reprezintă un pericol nu doar pentru profesiile sustenabile acestuia precum jurnaliștii dar și fundamental, familiile sau prietenii acestora. Deși nu putem în totalitate să ne protejăm integritatea și imaginea online, ne putem dezvolta gândirea critică și putem învăța să ne protejăm pe cât de mult posibil. Câteva sfaturi care te-ar putea ajuta în acces proces sunt: blochează computerul, laptopul și telefonul când nu le utilizezi, crează o parolă puternică: 3 cuvinte aleatorii, cu litere mari și mici, un număr, un simbol. Nu da click pe site-urile care promit bani, premii sau reduceri gratuite. Blochează mesajele suspecte și ignoră link-urile necunoscute. Fă copii de rezervă regulate ale fișierelor și fotografiilor tale. Dacă vrei să distribui ceva online, oprește-te pentru un moment și verifică sursa informației. Prin pași mici și siguri, mediul online poate sigur, util și de încredere, dar acest lucru necesită timp și conștiința utilizatorilor. Un utilizator online cu abilități de gândire critică va evalua mai ușor situațiile prin care trece, va anticipa mai ușor consecințele comportamentului său și altor utilizatori. Va acționa mai rațional și în interesul său. Iar în cazul în care drepturile i-au fost încălcate sau simte disconfort, va cere ajutor cu mai multă încredere.

Dezvoltarea gândirii critice este necesară pentru siguranța online a tuturor utilizatorilor. Este esențial să învățăm să facem alegeri responsabile, nu doar să cunoaștem riscurile din mediul online.

1. https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/online-disinformation
2. https://www.unicef.org/end-violence/how-to-stop-cyberbullying
3. https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/2226
4. https://www.startupcafe.ro/smart-tech/amprenta-digitala-siguranta-online.htm
5. https://adevarul.ro/stiri-locale/satu-mare/manipularea-prin-social-media-cum-ne-folosim-1668298.html

Text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Suntem în anul 2023, iar acest lucru presupune că am atins „vârful” vremurilor și informațiilor digitale. Iar în această eră, capacitatea de a evalua critic conținutul media nu este doar un avantaj, ci o necesitate esențială. Cu expansiunea digitală, nu doar cantitatea, ci și calitatea informațiilor cu care interacționăm zilnic s-au schimbat. Dacă până nu demult în avantaj și învingător era cel care descoperea primul careva date sau informații, atunci astăzi realitatea este alta: câștigă cel care descoperă primul informația corectă, adevărată, veridică din multitudinea de surse care există online și offline.

Prin urmare, pentru a naviga în acest peisaj mediatic diversificat este necesară o abordare analitică și critică. Gândirea critică, o abilitate fundamentală în secolul 21, presupune capacitatea de a gândi clar și rațional, de a înțelege conexiunile logice între idei și de a evalua în mod obiectiv informațiile și argumentele. În contextul media, aceasta înseamnă capacitatea de a distinge între fapte și opinii, de a identifica părtinirile și motivele ascunse, și de a evalua sursele și validitatea informațiilor. Acest articol explorează rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media și subliniază abilitățile necesare pentru a interpreta eficient informațiile.

Contextul consumului de media în Republica Moldova

Media în Republica Moldova a suferit transformări profunde, stimulată de progresele tehnologice rapide și de creșterea accesului la internet. Această evoluție a schimbat nu doar modalitățile prin care consumăm informația, ci și natura însăși a conținutului media cu care interacționăm zilnic. De exemplu, dacă ieri marea majoritate a oamenilor consumau conținut pe Facebook, astăzi ei s-au mutat pe Instagram, YouTube și TikTok, iar mâine, cu siguranță, vor migra pe alte platforme și se vor adapta conținutul oferit de acestea. Cu alte cuvinte, peisajul media actual este caracterizat de o diversitate enormă, oferind de la știri online și bloguri, la platforme de socializare și podcast-uri. Iar fiecare dintre aceste canale vine cu propriul set de provocări în ceea ce privește evaluarea conținutului.

Într-o eră a “știrilor rapide” și a informațiilor accesibile cu un simplu click, utilizatorii sunt adesea copleșiți de volumul de conținut disponibil. Acest lucru poate duce la dificultăți în distingerea între surse de încredere și informații eronate sau tendențioase. Impactul media asupra percepției publice și asupra deciziilor individuale este semnificativ. Modul în care informațiile sunt prezentate, contextul în care sunt plasate și sursa de unde provin pot influența în mod subtil, dar puternic, opinii și comportamente. Îndeosebi când urmează un eveniment de anvergură, social sau politic.

Abilitățile de gândire critică în evaluarea media

Gândirea critică este o abilitate esențială în lumea modernă, mai ales când vine vorba de evaluarea conținutului media. Aceasta implică mai mult decât simpla capacitate de a gândi sau de a fi sceptic; este vorba de o abordare metodică și analitică a informațiilor, care permite individului să facă distincția între bine și rău, între fapte și opinii, să identifice posibilele părtiniri și să evalueze sursele și credibilitatea informațiilor.

Numărul surselor media este în continuă creștere. Informația, deseori, se dublează, se triplează etc. Și atunci când în fața ochilor noștri se ivește o știre, fie că este una veridică sau nu, atunci când o vedem pe mai multe platforme, în spatele cărora tot oameni stau și care, la rândul lor, probabil, nu au capacități de evaluare media, ajungem să credem în cele citite și, mai rău, să transmitem informații eronate mai departe.

Prin urmare, este esențial să filtrăm ceea ce consumăm, iar acest lucru necesită ca 3 tipuri de abilități să fie cizelate:

Identificarea și evaluarea surselor: Una dintre cele mai importante abilități de gândire critică în evaluarea media este capacitatea de a identifica și evalua sursele. Aceasta înseamnă a examina cine produce conținutul, cu ce scop și cu ce potențiale influențe sau interese. Este crucial să învățăm să ne întrebăm: „Cine este autorul acestui conținut?”, „Ce motive ar putea avea pentru a prezenta această informație?” și „Ce dovezi aduce pentru susținerea afirmațiilor sale?”.

Identificarea prejudecăților și motivelor ascunse: Este esențial să recunoaștem părtinirile și agendele ascunse în conținutul media. Fiecare poveste este spusă dintr-un anumit punct de vedere. Să nu uităm că moneda are întotdeauna 2 fețe, iar bățul – 2 capete. Și recunoașterea acestui fapt ne poate ajuta să înțelegem mai bine contextul și să evaluăm informațiile într-un mod mai echilibrat. Întrebările cheie pe care trebuie să ni le adresăm ar fi: „Ce fel de limbaj este folosit?”, „Există o încercare de a manipula emoțiile sau de instigare?” și „Ce informații lipsesc care ar putea schimba perspectiva asupra poveștii?”.

Evaluarea credibilității și validității informațiilor: Evaluarea credibilității și validității informațiilor este o componentă esențială a gândirii critice. Aceasta implică verificarea faptelor, compararea informațiilor cu alte surse și analizarea logică a argumentelor prezentate. Este important să fim întotdeauna conștienți de calitatea și fiabilitatea sursei de informații și să căutăm dovezi care să susțină sau să contrazică ceea ce citim sau auzim.

Provocări în dezvoltarea gândirii critice

Dezvoltarea abilităților de gândire critică în contextul media actual se confruntă cu mai multe obstacole semnificative.

Unul dintre cele mai mari obstacole este suprasaturația informațională. Într-o lume unde cantitatea de informații disponibile este copleșitoare, capacitatea indivizilor de a procesa și evalua critic aceste informații poate fi diminuată. Suprasaturația poate duce la oboseală informațională, ceea ce face mai dificilă discernerea între sursele de încredere și cele neîncredere sau identificarea părtinirilor și a agendelor ascunse.

Fenomenul „ecoului informațional” și al camerelor de rezonanță limitează expunerea la o gamă largă de puncte de vedere și surse de informații, inhibând dezvoltarea gândirii critice. În spațiile digitale, oamenii tind să se grupeze cu alții care împărtășesc aceleași opinii și credințe, ceea ce poate duce la întărirea părtinirilor și prejudecăților existente.

Dezinformarea și știrile false sunt probleme omniprezente, care amenință integritatea informațiilor și afectează capacitatea oamenilor de a face judecăți critice. Acestea sunt adesea proiectate pentru a manipula opinia publică sau pentru a provoca confuzie și neîncredere. Impactul acestor practici nu este doar individual, ci afectează și societatea în ansamblu, ducând la polarizare și la erodarea încrederii în instituțiile democratice.

Strategii de îmbunătățire a evaluării media

Pentru îmbunătățirea abilității de a evalua critic conținutul media, sunt necesare strategii complexe și diversificate.

• Educație și formare continuă: Educația continuă, inclusiv ateliere, cursuri și seminarii axate pe gândirea critică și evaluarea media, este esențială. Programele educaționale ar trebui să acopere nu doar tehnici de identificare a știrilor false și a dezinformării, dar și metode de analiză a surselor, recunoașterea prejudecăților și înțelegerea contextului mai larg în care informațiile sunt prezentate.
• Promovarea alfabetizării media: O altă strategie crucială este promovarea alfabetizării media, definită ca abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea media într-o varietate de forme. Alfabetizarea media ar ajuta publicul să înțeleagă modul în care media influențează atât percepțiile, cât și societatea, și îi va împuterni să devină consumatori mai conștienți și critici ai informațiilor.
• Utilizarea tehnologiei pentru verificarea faptelor: Tehnologia poate fi un aliat puternic în îmbunătățirea evaluării media. Instrumentele de verificare a faptelor și platformele analitice pot ajuta la distingerea rapidă și eficientă între informațiile autentice și cele false sau înșelătoare. De asemenea, tehnologia poate facilita accesul la o gamă mai largă de surse de informații, ceea ce poate ajuta la obținerea unei perspective mai echilibrate.
• Construirea unei comunități informate: Construirea unei comunități informate și angajate este esențială. Discuțiile deschise, forumurile comunitare și grupurile de discuție pot oferi spații pentru schimbul de idei și pentru dezvoltarea abilităților de gândire critică într-un mediu de sprijin. Împărtășirea cunoștințelor și experiențelor poate ajuta la creșterea conștientizării importanței evaluării critice a media.

Rolul educației în formarea gândirii critice

Educația este cheia. Ea joacă un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice, oferind instrumentele necesare pentru evaluarea eficientă a conținutului media. Abordările educaționale în această direcție ar putea lua mai multe forme.

Integrarea gândirii critice în curriculumul școlar: Integrarea gândirii critice și a evaluării media în curriculumul școlar este un punct de pornire important. Elevii și studenții ar trebui să fie expuși la cursuri și activități care să îi învețe cum să abordeze conținutul media în mod analitic, inclusiv lecții despre cum să identifice sursele de încredere, să recunoască prejudecățile și să verifice faptele.

Programe și ateliere de alfabetizare media: Programele extracurriculare și atelierele de alfabetizare media pot oferi o platformă suplimentară pentru dezvoltarea și exercitarea gândirii critice. Aceste programe pot fi oferite în școli, biblioteci, centre comunitare și online, reprezentând oportunități excelente pentru participanți de toate vârstele să învețe cum să interacționeze cu media într-un mod informat și responsabil.

Rolul educatorilor și al mentorilor: Educatorii și mentorii au un rol esențial în modelarea abilităților de gândire critică ale tinerilor. Prin exemplul personal și prin metodologiile de predare, ei pot inspira și motiva studenții să privească dincolo de suprafața conținutului media și să dezvolte o înțelegere mai profundă a impactului acestuia asupra societății.

Utilizarea tehnologiei educaționale: Tehnologia educațională, inclusiv platformele de învățare online și aplicațiile interactive, poate juca un rol important în dezvoltarea abilităților de gândire critică. Aceste instrumente pot oferi experiențe de învățare personalizate și pot ajuta la simularea situațiilor reale în care elevii/studenții trebuie să evalueze conținutul media.

Concluzii: spre un consum media conștient în Republica Moldova

Prin acest articol, am încercat să explorăm importanța vitală a gândirii critice în evaluarea conținutului media în era informației. Am analizat provocările și complexitățile acestui peisaj mediatic în continuă schimbare și am subliniat cum abilitățile de gândire critică pot fi esențiale în navigarea prin acesta.

În concluzie, gândirea critică este fundamentală pentru evaluarea eficientă a conținutului media și pentru distingerea între informații de încredere și dezinformare. Educația continuă și formarea sunt cheia pentru dezvoltarea și rafinarea acestor abilități esențiale. Tehnologia poate facilita procesul de evaluare media, dar necesită și ea o abordare critică. Analiza studiilor de caz concrete demonstrează importanța și impactul gândirii critice în diferite scenarii.

Este imperativ să recunoaștem și să apreciem rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media. Fie că este vorba de a fi consumatori de media mai informați sau de a fi cetățeni mai angajați în societate, abilitățile de gândire critică ne împuternicesc să facem alegeri mai bine informate și să fim mai rezistenți în fața dezinformării și manipulării. Îmbunătățirea continuă a acestor competențe este un angajament atât individual, cât și colectiv, care are un impact profund asupra modului în care societatea noastră percepe și interacționează cu lumea mediatică. Prin dezvoltarea gândirii critice, putem contribui la crearea unui mediu media mai sănătos, mai transparent și mai echitabil. Iar acest lucru, cu siguranță, ar avea un impact pozitiv și asupra modului nostru de viață, dar și a sănătății noastre mintale.