#LIDFlash| PLATFORMA MTENDER – SURSĂ DE DATE PENTRU ACTIVITATERA JURNALISTICĂ

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Platforma de achiziții publice electronice MTender este o sistem informațional destinat îmbunătățirii procesului de planificare, pregătire, publicare și organizare a procedurilor de achiziție, precum și asigurarea accesului public la informații deschise pentru societate și organizațiile neguvernamentale. Deopotrivă, MTender este o soluție digitală menită să asigure transparentizarea procedurilor de achiziții publice.                                                               

În contextul achizițiilor publice, fiecare cetățean și organizație a societății civile, în special, trebuie să beneficieze de un acces nelimitat la informațiile privind achizițiile publice. Transparența informațiilor privind achizițiile publice poate fi realizată cu ușurință și fără costuri prin implementarea sistemelor electronice de achiziții publice care folosesc în mod implicit Date Deschise (Open Data), pentru a oferi un acces deschis la informațiile privind achizițiile publice.   Corespunzător prevederilor pct.6, sbpct.14) din Regulamentul privind modul de ținere a Registrului de stat al achizițiilor publice format de Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.986/2018, instituțiile mass-media în calitate de exponent al publicului larg, prin intermediul Platformei MTender, poate efectua următoarele acțiuni:                                                                             

a) monitorizează procedurile de achiziții;                                                                       

b) vizualizează rapoartele statistice;                                                                           

c) obține seturile de date pentru analiza avansată a datelor privind procedurile de achiziții.    

În speță, modului de ,,Open Data” (Date deschise) aferent Portalului MTender, oferă publicului și în particular jurnaliștilor, posibilitatea de analiză  exhaustivă a trasabilității procesului de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, cu evidențierea următoarele aspecte:

  • Informații generale (informații despre autoritatea contractantă; obiectul achiziției, bugetul achiziției și condiții de participare);
  • Solicitări de clarificare din partea participanților la achiziții (comentariile participanților precum și solicitări de elucidare a unor ambiguități aferente condițiilor de desfășurare a achizițiilor publice, precum și a obiectului achiziției);
  • Ofertele electronice (numărul de oferte primite; numărul de oferte primite după expirarea termenului limită de depunere; numărul de oferte primite de la IMM-uri; numărul de oferte primite de la ofertanții rezidenți; numărul de oferte primite de la ofertanții nerezidenți);
  • Evaluarea ofertelor (procesul-verbal cu privire la rezultatele evaluării ofertelor și atribuirii contractului, în care se indică oferta câștigătoare);
  • Procedura de contestare (se indică, după caz, contestațiile depuse de participanții la achiziția publică);
  • Atribuirea contractului (datele de contact ale operatorului economic care și-a adjudecat contractul de achiziție publică; informații privind valoarea contractului/lotului);
  • Raport de procedură (darea de seamă privind procedura de achiziţie publică).

În subsidiar, Modulul ,,date deschise”[1] dispune de o serie de funcționalități, printre care: generarea datelor statistice aferente achizițiilor publice, modulul analitic al sistemului electronic de achiziții publice, motor de căutare a informațiilor despre achiziții publice în baza diferitor parametri de căutare, lista autorităților contractante, lista loturilor de achiziții publice, lista participanților/operatorilor economici care și-au adjudecat contractele de achiziții publice etc.    În concluzie, modul ,,Date deschise” aferent Portalului MTender constituie un instrument eficient pentru realizarea de către instituțiile mass-media a rolului lor de gardian (watchdog), monitorizarea și evaluarea modului de desfășurare a procesului de achiziții publice și valorificarea patrimoniului public, în eventualitatea identificării practicilor necorespunzătoare și actelor cu caracter corupțional.

[1] https://mtender.gov.md/public/open-data

#LIDFlash | PARTICULARITĂȚILE JURNALISMULUI DE DATE

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Tehnologia digitală, folosită azi pe larg în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor, inclusiv în domeniul mass-media. Jurnalismul de investigație a cunoscut o expansiune serioasă pe aspectul metodelor și tehnicilor investigative, deoarece resursele web au lărgit accesul la diferite resurse de informație, precum sunt bazele de date online, portaluri de mediatizare a informațiilor de interes public, paginile web oficiale ale autorităților publice, ceea ce implică informații de o importanță crucială în realizarea investigațiilor jurnalistice. În acest sens, jurnalismul de date este un efect direct al progresului digital și oportunităților pe care îl oferă acest fenomen. Jurnalismul de date este o mișcare de reînnoire a jurnalismului clasic, prin utilizarea de statistici și punerea acestora într-un format deslușit la dispoziția publicului. De asemenea, este direct proporțional legat de disponibilitatea datelor și deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv, cea ce presupune că autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod deschis informaţiile, cu lipsa barierelor pentru consum şi reutilizare.                                         

Astfel, un rol aparte în jurnalismul de date îl ocupă statistica. Datele statistice în mass-media se fac importante şi prin faptul că sporesc credibilitatea materialelor jurnalistice, iar prin aceasta, asigură menţinerea sau chiar extinderea relaţiei instituţiei de presă – auditoriu. Funcţiile mediatice şi rolurile sociale ale mass-media impun necesitatea utilizării datelor statistice în procesul de reflectare a realităţii. Complementar, calitatea produsului mediatic în general se câştigă prin punerea în circuit a informaţiilor actuale, importante şi obiective.                   

Apriori, jurnalismul primează responsabilitatea presei de a expune obiectiv şi imparţial o realitate mediatică lipsită de ambiguitate, care, prin coerenţă, ar ajuta cititorul să-şi creeze o viziune corectă asupra transformărilor social-politice şi economice. Utilizarea responsabilă şi dibace a datelor statistice în jurnalism înlătură dubiile şi incertitudinile publicului, le epuizează îndoielile, or, datele statistice devin bază argumentativă a logicii analizelor mediatice. În subsidiar, prelucrarea datelor cantitative, astfel, poate servi drept pretext informațional sau aceste rezultate pot apărea ca o parte constituantă a textului, îmbogățindu-l semnificativ.                      

De asemenea, bazele de date deschise permit atât analiza comparativă a informațiilor, cât și analiza evoluției anumitor fapte, fenomene și stări, o tehnică foarte importantă în jurnalismul de investigație. Actualmente, o enormă cantitate a informației este pusă în circulație datorită Internetului. În acest context jurnalismul de date constă în activitatea care are drept scop principal identificarea acestor informații precum și prelucrarea, sistematizarea, analiza și procesarea, aplicat la etapa elaborării materialului jurnalistic. În cazul jurnalismului de date se conturează 3 obiective majore:                                                                                                                  

1) prezentarea informațiilor într-un mod mai clar și cu pondere de convingere;                

2) crearea unui material jurnalistic mai credibil și cu un conținut mai atrăgător pentru public;                       

3) relevarea unor date necunoscute și abordarea subiectelor noi.                                   

De asemenea, percepția informației de către publicul larg este deseori destul de anevoioasă, în special în cazul tabelor, diagramelor, graficelor, datele statistice, etc. care trebuie evidențiate, explicate, interpretate. Tocmai din acest considerent, jurnalistul este cel care, operând cu masive mari de informații, are misiunea să extragă de aici esențialul, să le analizeze și plaseze într-un context anume, să structureze contentul, să ofere concluzii relevante, care ar facilita înțelegerea de către auditoriul larg a fenomenelor sociale și economice vizate.                        

În concluzie, o astfel de investigație poate furniza o cantitate mare de informații, într-un timp scurt, să contribuie la cunoașterea unor detalii privind subiectul abordat, fără a recurge la tradiționala deplasare pe teren. Totuși, aici este prezentă metoda mixtă, de îmbinare a datelor obținute din diverse surse. Astfel, jurnalismul asistat de calculator vine în ajutorul investigației tradiționale, oferindu-i, în dependență de caz, datele suplimentare necesare.