Libertate sau haos? Cum arestarea lui Pavel Durov poate redefini viitorul internetului

/0 Comments/in , , , , , , /by

Articol scris de: Nicolae Tibrigan, Expert Asociat LID Molova

Libertate sau haos? Cum arestarea lui Pavel Durov poate redefini viitorul internetului. Arestarea lui Pavel Durov pe aeroportul Le Bourget din Franța este mai mult decât un simplu eveniment senzațional; este un punct de răscruce în dezbaterea globală privind rolul și responsabilitatea platformelor digitale în era informațională.

Pe măsură ce rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie au devenit coloane vertebrale ale comunicării moderne, dilema între protejarea libertății individuale și asigurarea securității colective a devenit tot mai acută.

În doar câteva zile, Pavel Durov a devenit pentru unii un simbol al rezistenței digitale. Dar este în realitate așa? Pentru a răspunde la această întrebare, propun să facem o incursiune în trecutul plin de controverse al acestui personaj, punând accent pe viața și formarea sa.

Pavel Durov: controversele unui filolog care știe limbajul calculatoarelor

Pavel Durov este una dintre cele mai fascinante figuri ale tehnologiei contemporane, un om definit prin paradoxuri și controverse. Paradoxal, dar numele său, „Durov”, derivă de la cuvântul rusesc „duri”, ceea ce mai înseamnă și „prostie” sau „nebunie”, departe de a se încadra în aceste categorii. Dar, ca orice geniu, ar putea fi plasat undeva la mijloc.

Recunoscut pentru inteligența sa ascuțită, capacitatea de a organiza și a ridica businessuri tehnologice din nimic, precum și pentru abilitățile sale de negociere, Durov a fost etichetat drept un lider dur, dar eficient.

Cu toate acestea, dacă inteligența sa cognitivă este indiscutabilă, inteligența sa emoțională a ridicat de-a lungul timpului numeroase semne de întrebare. Despre Pavel Durov s-au scris cărți, iar în Rusia se plănuiește chiar se să toarne și un serial biografic.

Se naște în 1984, în Sankt Petersburg, pe atunci Leningrad, într-o familie de profesori universitari. Primii ani de școală i-a petrecut în Italia, unde tatăl său lucra, dar familia s-a întors în Rusia, unde Pavel a urmat cursurile unui gimnaziu pentru copii supradotați, afiliat Universității de Stat din Sankt Petersburg.

Deși s-a specializat în filologie și traduceri din limba engleză, pasiunea lui Durov a fost întotdeauna tehnologia. Povestea sa este presărată cu legende, cum ar fi incidentul din timpul gimnaziului când, supărat pe profesorul de informatică, a reușit să spargă rețeaua școlii și să afișeze imaginea acestuia pe toate calculatoarele, cu mesajul amenințător „Must die”. Această anecdotă ilustrează perfect dualitatea personalității lui Durov: un filolog cu o afinitate profundă pentru calculatoare și hacking.

Inspirația pentru prima sa mare realizare în domeniul tehnologiei a venit dintr-o sursă familiară multora: Facebook. Un prieten întors din Statele Unite i-a povestit despre noua rețea socială americană, iar Durov a văzut imediat potențialul unui astfel de concept în Rusia. Așa a luat naștere VKontakte, un „Facebook rusesc”, al cărui nume a fost inspirat de un jingle al unui radio din Moscova și înseamnă „În contact”.

Deși au existat acuzații că a copiat ideea de la Mark Zuckerberg, Durov a negat vehement acest lucru, susținând că, de fapt, unele dintre inovațiile sale au fost ulterior adoptate de Facebook. Sub conducerea sa, VKontakte a devenit rapid cea mai importantă rețea de socializare din Rusia și din fostele state sovietice, inclusiv Ucraina și Kazahstan.

În scurt timp, succesul său l-a transformat într-o figură proeminentă a internetului rusesc (Runet), dar nu fără controverse. Un incident notoriu a avut loc când Durov a fost acuzat că ar fi lovit un polițist cu mașina în Moscova, dar a scăpat fără consecințe penale. Altădată, a lansat avioane de hârtie cu ruble lipite pe ele de la fereastra biroului său, provocând un haos în stradă. Aceste gesturi extravagante au atras atenția presei și au consolidat imaginea sa de rebel.

Când gigantul rus Mail.ru a încercat să preia controlul VKontakte, Durov a răspuns publicând o fotografie cu degetul său mijlociu, blocând astfel negocierile. Însă, în fața presiunilor Kremlinului, Durov nu a putut să reziste. În 2014, și-a vândut toate acțiunile și a părăsit Rusia, invocând refuzul de a oferi FSB-ului (fostul KGB) informațiile personale ale utilizatorilor VKontakte.

După plecarea din Rusia, Durov și-a concentrat atenția pe un nou proiect, Telegram, o aplicație de mesagerie criptată care a devenit rapid un concurent serios pentru WhatsApp. De fapt, aplicația a fost mai mult un refugiu pentru cei care căutau să scape de cenzură și de supravegherea guvernamentală.

Însă, succesul platformei a atras și atenția celor care au văzut în această libertate neîngrădită o oportunitate de a desfășura activități ilegale fără teama de repercusiuni. De data aceasta, Durov nu a creat doar o simplă copie, ci a adus îmbunătățiri semnificative: spațiu în cloud pentru imagini și documente, criptomonedă integrată și o promisiune de securitate absolută a comunicațiilor.

Telegram a fost construit cu ajutorul fratelui său, Nikolai Durov, un geniu al matematicii și informaticii, care a conceput codul aplicației. Pavel Durov a subliniat în repetate rânduri că mesajele de pe Telegram nu pot fi citite de autorități, susținând că nici măcar el nu are acces la ele.

Această promisiune de securitate și confidențialitate a atras milioane de utilizatori din întreaga lume, inclusiv în timpul războiului din Ucraina, când Telegram a devenit una dintre principalele surse de informații de la fața locului, dar și un spațiu propice pentru răspândirea dezinformării și propagandei de război (Z-propaganda).

Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, Durov a numit conflictul „război”, în contrast cu narativul oficial al Kremlinului, care îl denumea „operațiune militară specială”. El a descris războiul ca pe „o tragedie personală”, dezvăluind că are rădăcini ucrainene. Telegram a devenit un instrument esențial în răspândirea informațiilor despre conflict, atrăgând astfel și mai mulți utilizatori, inclusiv diverși propagandiști și corespondenți de război pro-Kremlin (Z-voenkorî)

Care este punctul principal al poveștii lui Durov? Că toți cei care sunt obișnuiți să folosească Telegram pentru conversații sensibile ar trebui să șteargă chiar acum acele discuții și să nu mai continue de acum încolo. Pentru că Durov a fost închis pentru a obține cheile.Și acesta are de gând să le dea.
Margarita Simonian, propagandistă pro-Kremlin

Chiar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski folosește frecvent Telegram pentru a-și distribui mesajele, oarecum ironic având în vedere că prima rețea socială a lui Durov, VKontakte, fusese blocată în Ucraina. Între timp, VKontakte se află sub controlul deplin autorităților rusești, iar utilizatorii din Rusia știu că orice comentariu critic la adresa Kremlinului poate ajunge direct la agenții zeloși de la FSB.

Totuși, în ciuda declarațiilor sale anti-Kremlin, Durov nu a reușit să scape de suspiciunile legate de posibilele sale legături cu autoritățile ruse. În 2014, autoritățile ruse au încercat să blocheze Telegram, dar fără succes. Protestele populare au împiedicat această măsură, iar Roskomnadzor, autoritatea de reglementare a internetului din Rusia, a lăsat în aer decizia unui judecător de a bloca Telegram. Cu toate acestea, aplicația a continuat să fie utilizată de instituțiile de stat ruse, care și-au deschis canale oficiale pe această platformă.

În același timp, Fratele lui Durov este încă asociat cu Institutul de Matematică al Academiei Ruse de Științe, iar speculațiile despre o posibilă întâlnire între Pavel Durov și Vladimir Putin la Baku, Azerbaidjan, au alimentat și mai mult controversele. Deși întâlnirea nu a fost confirmată, aceste speculații nu au dispărut și realimentează diverse conspirații printre comentatorii ruși.

Arestarea sa recentă în Franța a ridicat noi întrebări. Pavel Durov a obținut cetățenia franceză după plecarea din Rusia, un proces învăluit în mister. Nu există informații clare despre cum și de ce a primit acest pașaport, mai ales având în vedere că nu are legături evidente cu Franța.

Motivele arestării sale sunt variate și complexe. Unul dintre ele este legat de utilizarea Telegram de către teroriști pentru a comunica și a transfera criptovalută fără a fi detectați. De asemenea, lipsa moderării conținutului pe Telegram a permis proliferarea unor activități ilegale, cum ar fi pedofilia și traficul de persoane, ceea ce a atras critici asupra platformei.

În fine, Pavel Durov rămâne o figură enigmatică, un om al contrastelor care provoacă admirație, dar și controverse în egală măsură. Viața sa, de la studentul filolog pasionat de hacking la liderul global în tehnologie, este o poveste fascinantă, dar și un exemplu al complexităților și provocărilor din lumea modernă a internetului.

Telegram – binecuvântarea sau blestemul lui Durov?

Telegram, cu criptarea sa puternică și politica sa de neintervenție, s-a dovedit a fi o unealtă indispensabilă pentru activiști, jurnaliști și disidenți politici. A devenit un instrument crucial în lupta împotriva regimurilor opresive, oferind o platformă sigură pentru exprimarea unor opinii care, altfel, ar fi putut fi suprimate. Această „neutralitate binevoitoare” a reușit să facă din Telegram un simbol al rezistenței digitale și un bastion al libertății de exprimare.

Cu toate acestea, această libertate a avut un cost. Absența aproape totală a moderării a transformat Telegram și într-un teren fertil pentru infracțiuni grave. Traficanți de droguri, rețele de crimă organizată și extremiști de diverse orientări au găsit în Telegram un refugiu în care pot opera fără teamă de repercusiuni. Această situație a condus la întrebări serioase despre responsabilitatea pe care ar trebui să o aibă platformele de mesagerie și despre limitele libertății digitale.

Cazul lui Durov aduce în prim-plan o problemă mai largă: în ce măsură platformele digitale ar trebui să fie responsabile pentru conținutul găzduit pe ele? În mod tradițional, companiile de tehnologie s-au străduit să își păstreze un statut de „intermediari neutri”, refuzând să se implice în moderarea conținutului sau în reglementarea comportamentului utilizatorilor. Această poziție a fost adesea justificată prin necesitatea de a proteja libertatea de exprimare și de a preveni cenzura.

Însă, pe măsură ce internetul a devenit mai omniprezent, această abordare a început să pară din ce în ce mai insuficientă. Infracțiunile cibernetice, propaganda extremistă și dezinformarea au escaladat, iar lipsa de reglementare a permis acestor fenomene să se răspândească rapid. În acest context, refuzul lui Durov de a coopera cu autoritățile europene sau de a implementa măsuri de moderare pe Telegram este văzut de unii ca o abdicare de la responsabilitatea socială.

Arestarea lui Durov ridică întrebări fundamentale despre natura libertății în era digitală. Într-o lume interconectată, unde informația circulă liber și instantaneu, este nevoie de o regândire a conceptului de libertate. Libertatea absolută, neîngrădită de reguli sau responsabilități, poate duce la haos. Pe de altă parte, un control prea strict ar putea sufoca inovarea și ar putea duce la abuzuri de putere.

În această dilemă, este mult mai important să găsim un echilibru, decât să menajăm extremele prin biasuri cognitive personale. Desigur că guvernele trebuie să respecte libertatea de exprimare și confidențialitatea utilizatorilor, dar în același timp, trebuie să asigure protecția cetățenilor lor împotriva abuzurilor. Platformele de mesagerie, cum este Telegram, trebuie să accepte că, odată ce ating o masă critică de utilizatori, devin parte integrantă a societății și trebuie să își asume responsabilitatea pentru impactul pe care îl au.

Reflecții finale despre viitorul internetului

Totuși, aici se impune și o întrebare crucială: care sunt consecințele pentru viitorul internetului? Arestarea lui Durov ar putea fi un moment de cotitură pentru modul în care guvernele și societatea percep și încearcă să reglementeze internetul. Este clar că nu mai putem vorbi despre internet doar ca despre un spațiu al libertății absolute. Pe măsură ce rețelele sociale și platformele de mesagerie devin tot mai influente, presiunea asupra acestora de a modera conținutul și de a colabora cu autoritățile va crește.

Într-o lume unde internetul nu mai este doar un loc al ideilor libere, ci și un teren de joacă pentru forțe maligne, echilibrul dintre libertate și responsabilitate devine un punct-cheie. Pavel Durov, prin refuzul său de a modera Telegram, a adus această problemă în prim-plan. Arestarea sa nu este doar un eveniment izolat, ci un semn că lumea digitală intră într-o nouă eră, una în care libertatea va trebui să fie echilibrată cu responsabilitatea socială, iar platformele digitale vor trebui să-și redefinească rolul în societate.

Există, de asemenea, teorii ale conspirației conform cărora autoritățile franceze ar încerca să îl forțeze pe Durov să predea cheile decriptării mesajelor de pe Telegram. Interesant este că reacția Kremlinului la arestarea sa a fost negativă, cu proteste oficiale din partea diplomaților ruși la Paris, ajungând chiar să le ordone funcționarilor ștergerea conversațiilor din aplicație. Chiar și oponenții Kremlinului, inclusiv susținătorii lui Navalnîi, au condamnat arestarea, subliniind complexitatea situației.

În cele din urmă, Durov poate fi considerat atât un „erou al libertății digitale”, cât și o figură controversată, acuzată că oferă o platformă pentru activități ilegale. Arestarea sa în Franța nu face decât să adâncească misterul și să ridice noi întrebări despre rolul său real în peisajul global al tehnologiei și al geopoliticii.

Viitorul său rămâne incert, dar un lucru este sigur: Pavel Durov nu mai este un personaj care să fie ignorat. Va continua să fie în centrul atenției, fie că se află în Rusia, Franța sau în orice alt colț al lumii, la fel ca Julian Assange sau Edward Snowden (ambii acuzați de colaborare cu Rusia). Cât despre Telegram, rămâne de văzut dacă platforma va mai continua să joace un rol crucial în comunicarea globală, fie că este folosită de activiști, jurnaliști, politicieni sau chiar de cei care vor să rămână ascunși.

Autor: Nicolae Țîbrigan, Expert Asociat LID Moldova

Cercetător la Academia Română și fondator al grupului de investigatori online Digital Forensic Team (www.digiforteam.ro ) ca proiect independent. Este cunoscut pentru expertiza sa în combaterea dezinformării și propagandei digitale, securitate europeană și trans-atlantică, naționalism și radicalism digital. De asemenea, a contribuit la diverse publicații și susține training-uri pe securitatea informațională, media & digital literacy, tehnici și instrumente de fact-checking, combaterea propagandei și influenței maligne ruse în mediul digital.

Sursa : https://www.presshub.ro/libertate-sau-haos-cum-arestarea-lui-pavel-durov-poate-redefini-viitorul-internetului-343228/

#LIDFlash – Referendumul din Republica Moldova: implicații și strategii

/0 Comments/in , /by

LIDFlash | Nicolae ȚÎBRIGAN | expert asociat LID Moldova

Contextul politic al negocierilor de aderare la UE

Pe 24 iunie 2024, Republica Moldova și Ucraina au lansat oficial negocierile[i] cu Uniunea Europeană la Luxemburg, un moment semnificativ pentru viitorul celor două state și pentru relațiile lor cu blocul comunitar. Acest eveniment crucial vine într-un context politic și social complex pentru Republica Moldova, marcat de pregătirile pentru un referendum decisiv programat pe 20 octombrie 2024 și de influența persistentă a actorilor locali pro-ruși.

Provocări în negocieri

Decizia de a începe negocierile de aderare a fost rezultatul unui consens dificil de atins în cadrul celor 26 de state membre ale UE. Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orbán, s-a opus inițial[ii] deschiderii discuțiilor cu Ucraina și Republica Moldova, invocând preocupări legate de corupția din Ucraina și de protecția drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia. După lungi negocieri și concesii, liderii europeni au obținut acordul Ungariei, permițând astfel avansarea procesului.

Negocierile vor începe cu etapa de „screening”, în care legislația națională a Republicii Moldova va fi analizată pentru a determina compatibilitatea cu legislația UE. Aceasta fază este esențială pentru identificarea reformelor necesare și ajustărilor legislative care trebuie implementate pentru a asigura o integrare armonioasă în cadrul UE.

Totuși, este puțin probabil ca negocierile să fie efectiv deschise până la sfârșitul acestui an, deoarece Ungaria a preluat președinția semestrială a Consiliului UE la 1 iulie și nu manifestă o deschidere în ceea ce privește demararea procesului de aderare a celor două state. Vizita lui Orbán la Moscova nu este de bun augur pentru dosarele de extindere a UE. Prin urmare, diplomația de la Chișinău va trebui să se concentreze mai mult pe etapa de screening, în special pe aspectele legislative naționale necompatibile cu normele și standardele UE, și pe dialogul constant cu experții și instituțiile europene. O expectativă tactică este necesară până în ianuarie 2025, când Polonia, un aliat pro-activ al integrării europene, va prelua președinția rotativă a Consiliului UE.

Importanța referendumului pro-UE din 20 octombrie

Statele care doresc să adere la UE trebuie să implementeze reforme judiciare, constituționale și economice înainte de a fi considerate pregătite pentru aderare. În această cheie, referendumul din 20 octombrie este esențial pentru Republica Moldova, deoarece va permite modificarea Constituției pentru a facilita implementarea reformelor necesare. Astfel, acum toți actorii pro-europeni de la Chișinău își pun speranțele ca plebiscitul din toamnă să devină un succes al întregii societăți moldovenești, inclusiv pentru a pune capăt narativelor propagandistice ale Kremlinului, care acuză Chișinăul de inconsecvență și desincronizare în raport cu voința poporului prin neorganizarea de referendumuri pe tema orientării (geo)politice a republicii.

Strategii și provocări pentru referendum

Referendumul pro-UE mai este perceput și ca o oportunitate electorală atât pentru președinta Maia Sandu, cât și pentru PAS, în contextul alegerilor parlamentare din 2025.

În aceste condiții, cea mai mare provocare este asigurarea unei prezențe la vot de peste 50+1% și obținerea unui rezultat de peste 65-70% „pentru” modificarea Constituției. Pentru validarea referendumului constituțional, este necesar ca cel puțin 33,3% dintre votanți să participe, ceea ce înseamnă aproximativ 1.099.356 de voturi dintr-un total de 3.301.368 de alegători. În 2020, doar 1.368.516 alegători au participat la primul tur al alegerilor prezidențiale, reprezentând o pondere de participare de 45,68%.

A doua provocare este legată de campania de promovare. Conform unui sondaj realizat în aprilie 2024 de CBS-Research[iii] la comanda comunității WatchDog, 56,5% din moldoveni ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 25,2% ar vota împotrivă. Restul de 18,3% sunt indeciși sau non-votanți.

Percepțiile și realitățile societății

Există o percepție[iv] conform căreia majoritatea cetățenilor își doresc aderarea Republicii Moldova la UE. Totuși, 3/5 din populație consideră că procesul de aderare are loc ca urmare a voinței unei minorități, nu a majorității. Acest fenomen este explicat prin „spirala tăcerii”, teoretizată de Elisabeth Noelle-Neumann, unde oamenii sunt reticenți să-și exprime opiniile dacă cred că acestea sunt minoritare.

Pe măsură ce mai mulți adepți ai integrării europene „tac”, opinia anti-UE pare mai dominantă. Spargerea acestei „spirale a tăcerii” este acum o prioritate pentru forțele pro-europene de la Chișinău, necesitând o campanie inteligentă și profesionistă.

Interfrontul Kremlinului

În contextul lansării negocierilor de aderare la UE, forțele pro-ruse din Republica Moldova și-au intensificat eforturile pentru a destabiliza procesul de integrare europeană și a influența opinia publică în favoarea unei apropieri de Moscova. Ilan Șor, liderul Blocului „Victoria”, a lansat o campanie agresivă împotriva guvernului de la Chișinău, acuzându-l de trădare și de supunere față de Bruxelles.

Șor organizează proteste masive și mobilizează susținători pentru a crea un climat de instabilitate politică. Prin intermediul unei rețele de canale media și platforme online, el promovează un discurs populist și naționalist, subliniind avantajele unei relații mai strânse cu Rusia și criticând măsurile pro-europene ale guvernului.

Strategii ale pro-rușilor

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și lider al Partidului Socialiștilor, adoptă o abordare mai subtilă dar eficientă, promovând o politică externă echilibrată și multi-vectorială. Dodon încearcă să atragă alegătorii sceptici față de o orientare exclusiv pro-europeană, prezentându-se ca un susținător al unei politici externe moderate.

În mod neașteptat, primarul de la Chișinău, Ion Ceban, cu simpatii pro-ruse, și-a retras la sfârșitul lunii mai candidatura la alegerile prezidențiale, lăsând cale liberă lui Igor Dodon. Totuși, Dodon a anunțat că nu va candida la prezidențiale și că va susține candidatura lui Alexandr Stoianoglu, fost procuror general și apropiat al omului de afaceri Veaceslav Platon. Această mișcare strategică poate fi impusă de Moscova, dar nu exclude o posibilă candidatură a lui Dodon (ca om de rezervă) dacă Stoianoglu nu reușește să obțină consensul necesar în rândul forțelor politice anti-europene.

Tactici radicale și convenționale

Strategia pro-rusă în Republica Moldova se bazează pe o combinație de tactici radicale și convenționale pentru a submina guvernul pro-european și a influența rezultatele viitoarelor alegeri. Ilan Șor utilizează metode hibride de destabilizare,[v] incluzând finanțări obscure și campanii de dezinformare, în timp ce Igor Dodon și socialiștii încearcă să consolideze o alternativă politică viabilă, promovând un mesaj moderat și acceptabil pentru un segment mai larg al populației.

Provocările guvernului pro-european de la Chișinău

Aceste acțiuni coordonate ale forțelor pro-ruse reprezintă o provocare semnificativă pentru guvernul de la Chișinău și pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova. Forțele pro-ruse încearcă să politizeze și să polarizeze referendumul pro-european, atrăgând reacții negative în rândul votanților nemulțumiți de PAS și susținând că plebiscitul este doar un instrument electoral în favoarea Maiei Sandu.

Pe de altă parte, partidele pro-europene se concentrează pe dezvoltarea economică, consolidarea statului de drept și creșterea nivelului de trai al cetățenilor, încercând să demonstreze beneficiile concrete ale integrării europene.

Concluzii și perspective

Referendumul din 20 octombrie 2024 și negocierile de aderare la UE reprezintă momente cruciale pentru viitorul Republicii Moldova. Succesul acestora va depinde de capacitatea guvernului de a mobiliza cetățenii, de a combate dezinformarea și de a implementa reformele necesare. În același timp, opoziția pro-rusă va continua în toamnă să își intensifice eforturile pentru a submina acest proces, ceea ce va crea un climat politic tensionat și complex pentru întreaga societate moldovenească.

[i] https://gov.md/ro/content/republica-moldova-inceput-oficial-negocierile-de-aderare-la-uniunea-europeana

[ii] https://www.euronews.com/my-europe/2024/06/06/twelve-eu-states-push-for-progress-on-ukraine-moldovas-accession-before-hungarian-presiden

[iii] https://watchdog.md/wp-content/uploads/2024/04/Prezentare-16.04.2024-1_compressed.pdf

[iv] https://www.facebook.com/pasha.valeriu/posts/pfbid02wD7CqXkJCHyGijC7Zz5vYdoa383xSL3kwFaJg3LHdDRNGBo1U9m9c3wzCvVfboh1l

[v] https://www.state.gov/joint-statement-exposing-russias-subversive-activity-and-electoral-interference-targeting-moldova/

#LIDFlash – Vinul moldovenesc nu ajunge în canalizare: de la dezinformare la date statistice reale

/0 Comments/in /by

LIDFlash | Nicolae ȚÎBRIGAN | expert asociat LID Moldova

Vinificatorii moldoveni și zvonurile despre situația exporturilor

În ultimul timp, în spațiul online și pe diverse canale de social media[i] circulă o serie de zvonuri și știri false despre industria vinicolă din Republica Moldova. Acestea susțin că vinul moldovenesc ar fi aruncat în canalizare din cauza scăderii cererii pe piețele tradiționale. În realitate, aceste afirmații sunt neadevărate și contrazic datele statistice actuale.

Exporturile de vinuri moldovenești și piețele de desfacere

După embargourile impuse de Rusia în 2006 și 2013, exporturile de vinuri moldovenești către această țară au scăzut drastic. În loc să piardă teren, vinificatorii moldoveni și-au diversificat piețele de desfacere. În prezent, Uniunea Europeană a devenit principalul importator al vinului moldovenesc[ii], acumulând 45% din exporturi în 2023. În contrast, țările CSI primesc doar 26% din exporturile de vinuri moldovenești, iar restul de 29% se orientează către alte piețe internaționale, inclusiv Statele Unite și Japonia.

Creșterea cererii și a valorii exporturilor

În anul 2023, exporturile de vinuri moldovenești au generat[iii] peste 111 milioane de dolari, cu o creștere a volumului exporturilor de 18% față de anul precedent. Cererea internațională pentru vinurile moldovenești a crescut, reflectând recunoașterea calității acestora. Statele Unite, România și Germania plătesc cele mai mari prețuri pentru vinul moldovenesc[iv], respectiv 2,57 dolari, 2,48 dolari și 2,29 dolari pe litru, în timp ce Rusia și Belarus achiziționează vinul la prețuri mult mai mici, de 1,50 dolari și 0,70 dolari pe litru. Japonia se remarcă cu cel mai mare preț mediu de 3.29 USD/sticlă.

Subvenții și sprijin guvernamental

Contrar afirmațiilor că vinificatorii moldoveni nu primesc sprijin guvernamental, aceștia beneficiază de subvenții și granturi atât din bugetul național, cât și de la parteneri internaționali. În 2024, guvernul de la Chișinău a aprobat[v] un pachet de subvenții pentru agricultură, care include subvenții de 100.000 lei pe hectar pentru modernizarea plantațiilor de viță-de-vie și de 200.000 lei pe hectar pentru plantarea viței-de-vie. În plus, vinificatorii pot accesa granturi de 8 milioane lei pentru a-și extinde prezența pe piețele internaționale.

Programul de granturi WESA[vi], finanțat de un fond american, sprijină companiile vinicole moldovenești în creșterea exporturilor cu 15-20% și în majorarea bugetelor de marketing cu 60%. Aceasta dovedește angajamentul guvernului și al partenerilor internaționali de a susține dezvoltarea industriei vinicole din R. Moldova.

Dezinformarea și impactul asupra percepției publice

Politicieni precum Marina Tauber și Alexandr Nesterovschi, alături de diverse canale de dezinformare precum Gagauznews, răspândesc zvonuri despre declinul industriei vinicole moldovenești. Aceștia susțin că vinificatorii nu au piețe de desfacere și nu primesc sprijin guvernamental,[vii] dar aceste afirmații sunt contrazise de datele statistice oficiale.

Recent, organizația de tineret Next Generation, afiliată partidului Renașterea al lui Ilan Șor, a organizat proteste împotriva integrării europene a vinului moldovenesc.[viii] Acțiunile lor au fost intens mediatizate pe canale de Telegram și site-uri afiliate Kremlinului, multe dintre acestea fiind blocate în R. Moldova pentru răspândirea dezinformării.

Concluzie

Narativul conform căruia vinificatorii moldoveni ar fi în pericol din cauza integrării europene și că singura piață viabilă ar fi cea a Uniunii Eurasiatice este fals. Datele și sprijinul guvernamental demonstrează că industria vinicolă moldovenească este în creștere și diversificare, având un viitor promițător pe piețele internaționale. Așadar, zvonurile despre declinul industriei vinicole sunt nefondate și nu reflectă realitatea economică actuală.

[i] https://www.facebook.com/watch/?v=1027249978791537

[ii] https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/RM-UE_2023_rus.pdf

[iii] https://www.facebook.com/dumitru.alaiba/posts/951054263048596 

[iv] https://www.facebook.com/minister.agricultura.industrie.alimentara/posts/pfbid0mgJA82FWh5gs7ur7eQfPzu1FC2G8ZqV4bCJnW8JevrmVh13PMSvGUo7DzXezwJBLl

[v] https://www.madrm.gov.md/ro/content/5528

[vi] https://umaef.org/ro/medias/lansarea-programului-de-granturi-wesa-cu-sprijinul-ukraine-moldova-american-enterprise-fund-pentru-exportatorii-de-vinuri-din-moldova/

[vii] https://moldova-news.com/moldova/2024/07/15/28218.html

[viii] https://t.me/partidul_renastere/4841

#LIDFlash| PLATFORMA MTENDER – SURSĂ DE DATE PENTRU ACTIVITATERA JURNALISTICĂ

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Platforma de achiziții publice electronice MTender este o sistem informațional destinat îmbunătățirii procesului de planificare, pregătire, publicare și organizare a procedurilor de achiziție, precum și asigurarea accesului public la informații deschise pentru societate și organizațiile neguvernamentale. Deopotrivă, MTender este o soluție digitală menită să asigure transparentizarea procedurilor de achiziții publice.                                                               

În contextul achizițiilor publice, fiecare cetățean și organizație a societății civile, în special, trebuie să beneficieze de un acces nelimitat la informațiile privind achizițiile publice. Transparența informațiilor privind achizițiile publice poate fi realizată cu ușurință și fără costuri prin implementarea sistemelor electronice de achiziții publice care folosesc în mod implicit Date Deschise (Open Data), pentru a oferi un acces deschis la informațiile privind achizițiile publice.   Corespunzător prevederilor pct.6, sbpct.14) din Regulamentul privind modul de ținere a Registrului de stat al achizițiilor publice format de Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.986/2018, instituțiile mass-media în calitate de exponent al publicului larg, prin intermediul Platformei MTender, poate efectua următoarele acțiuni:                                                                             

a) monitorizează procedurile de achiziții;                                                                       

b) vizualizează rapoartele statistice;                                                                           

c) obține seturile de date pentru analiza avansată a datelor privind procedurile de achiziții.    

În speță, modului de ,,Open Data” (Date deschise) aferent Portalului MTender, oferă publicului și în particular jurnaliștilor, posibilitatea de analiză  exhaustivă a trasabilității procesului de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, cu evidențierea următoarele aspecte:

  • Informații generale (informații despre autoritatea contractantă; obiectul achiziției, bugetul achiziției și condiții de participare);
  • Solicitări de clarificare din partea participanților la achiziții (comentariile participanților precum și solicitări de elucidare a unor ambiguități aferente condițiilor de desfășurare a achizițiilor publice, precum și a obiectului achiziției);
  • Ofertele electronice (numărul de oferte primite; numărul de oferte primite după expirarea termenului limită de depunere; numărul de oferte primite de la IMM-uri; numărul de oferte primite de la ofertanții rezidenți; numărul de oferte primite de la ofertanții nerezidenți);
  • Evaluarea ofertelor (procesul-verbal cu privire la rezultatele evaluării ofertelor și atribuirii contractului, în care se indică oferta câștigătoare);
  • Procedura de contestare (se indică, după caz, contestațiile depuse de participanții la achiziția publică);
  • Atribuirea contractului (datele de contact ale operatorului economic care și-a adjudecat contractul de achiziție publică; informații privind valoarea contractului/lotului);
  • Raport de procedură (darea de seamă privind procedura de achiziţie publică).

În subsidiar, Modulul ,,date deschise”[1] dispune de o serie de funcționalități, printre care: generarea datelor statistice aferente achizițiilor publice, modulul analitic al sistemului electronic de achiziții publice, motor de căutare a informațiilor despre achiziții publice în baza diferitor parametri de căutare, lista autorităților contractante, lista loturilor de achiziții publice, lista participanților/operatorilor economici care și-au adjudecat contractele de achiziții publice etc.    În concluzie, modul ,,Date deschise” aferent Portalului MTender constituie un instrument eficient pentru realizarea de către instituțiile mass-media a rolului lor de gardian (watchdog), monitorizarea și evaluarea modului de desfășurare a procesului de achiziții publice și valorificarea patrimoniului public, în eventualitatea identificării practicilor necorespunzătoare și actelor cu caracter corupțional.

[1] https://mtender.gov.md/public/open-data

#LIDFlash | PARTICULARITĂȚILE JURNALISMULUI DE DATE

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Tehnologia digitală, folosită azi pe larg în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor, inclusiv în domeniul mass-media. Jurnalismul de investigație a cunoscut o expansiune serioasă pe aspectul metodelor și tehnicilor investigative, deoarece resursele web au lărgit accesul la diferite resurse de informație, precum sunt bazele de date online, portaluri de mediatizare a informațiilor de interes public, paginile web oficiale ale autorităților publice, ceea ce implică informații de o importanță crucială în realizarea investigațiilor jurnalistice. În acest sens, jurnalismul de date este un efect direct al progresului digital și oportunităților pe care îl oferă acest fenomen. Jurnalismul de date este o mișcare de reînnoire a jurnalismului clasic, prin utilizarea de statistici și punerea acestora într-un format deslușit la dispoziția publicului. De asemenea, este direct proporțional legat de disponibilitatea datelor și deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv, cea ce presupune că autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod deschis informaţiile, cu lipsa barierelor pentru consum şi reutilizare.                                         

Astfel, un rol aparte în jurnalismul de date îl ocupă statistica. Datele statistice în mass-media se fac importante şi prin faptul că sporesc credibilitatea materialelor jurnalistice, iar prin aceasta, asigură menţinerea sau chiar extinderea relaţiei instituţiei de presă – auditoriu. Funcţiile mediatice şi rolurile sociale ale mass-media impun necesitatea utilizării datelor statistice în procesul de reflectare a realităţii. Complementar, calitatea produsului mediatic în general se câştigă prin punerea în circuit a informaţiilor actuale, importante şi obiective.                   

Apriori, jurnalismul primează responsabilitatea presei de a expune obiectiv şi imparţial o realitate mediatică lipsită de ambiguitate, care, prin coerenţă, ar ajuta cititorul să-şi creeze o viziune corectă asupra transformărilor social-politice şi economice. Utilizarea responsabilă şi dibace a datelor statistice în jurnalism înlătură dubiile şi incertitudinile publicului, le epuizează îndoielile, or, datele statistice devin bază argumentativă a logicii analizelor mediatice. În subsidiar, prelucrarea datelor cantitative, astfel, poate servi drept pretext informațional sau aceste rezultate pot apărea ca o parte constituantă a textului, îmbogățindu-l semnificativ.                      

De asemenea, bazele de date deschise permit atât analiza comparativă a informațiilor, cât și analiza evoluției anumitor fapte, fenomene și stări, o tehnică foarte importantă în jurnalismul de investigație. Actualmente, o enormă cantitate a informației este pusă în circulație datorită Internetului. În acest context jurnalismul de date constă în activitatea care are drept scop principal identificarea acestor informații precum și prelucrarea, sistematizarea, analiza și procesarea, aplicat la etapa elaborării materialului jurnalistic. În cazul jurnalismului de date se conturează 3 obiective majore:                                                                                                                  

1) prezentarea informațiilor într-un mod mai clar și cu pondere de convingere;                

2) crearea unui material jurnalistic mai credibil și cu un conținut mai atrăgător pentru public;                       

3) relevarea unor date necunoscute și abordarea subiectelor noi.                                   

De asemenea, percepția informației de către publicul larg este deseori destul de anevoioasă, în special în cazul tabelor, diagramelor, graficelor, datele statistice, etc. care trebuie evidențiate, explicate, interpretate. Tocmai din acest considerent, jurnalistul este cel care, operând cu masive mari de informații, are misiunea să extragă de aici esențialul, să le analizeze și plaseze într-un context anume, să structureze contentul, să ofere concluzii relevante, care ar facilita înțelegerea de către auditoriul larg a fenomenelor sociale și economice vizate.                        

În concluzie, o astfel de investigație poate furniza o cantitate mare de informații, într-un timp scurt, să contribuie la cunoașterea unor detalii privind subiectul abordat, fără a recurge la tradiționala deplasare pe teren. Totuși, aici este prezentă metoda mixtă, de îmbinare a datelor obținute din diverse surse. Astfel, jurnalismul asistat de calculator vine în ajutorul investigației tradiționale, oferindu-i, în dependență de caz, datele suplimentare necesare.

#LIDFlash| DREPTURILE JURNALIȘTILOR ÎN MEDIUL ONLINE

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Drepturile digitale ale jurnaliștilor reprezintă un subiect de importanță crucială în epoca digitală. Aceste drepturi sunt esențiale pentru protecția libertății de exprimare și pentru asigurarea unui jurnalism independent și eficient. În context, internetul și tehnologiile digitale au extins posibilitățile mass-mediei de a-și exercita dreptul la libertatea de exprimare și la accesul liber la informațiile online, și prin urmare orice restricție care împiedică fluxul de informații offline sau online trebuie să fie în concordanță cu limitările admise, corespunzător legislației în vigoare.         La nivelul UE există mai multe documente relevante, inclusiv Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline. De asemenea, Declarația Consiliului Europei privind libertatea comunicării pe internet proclamă principiile fundamentale pentru protecția libertății în mediul online, subliniind că internetul nu ar trebui să fie supus unor restricții mai stricte decât cele aplicabile mass-mediei convenționale. O mass-media liberă, diversă și independentă este esențială în orice societate pentru a promova și a apăra libertatea de opinie și de exprimare și alte drepturi ale omului. Prin facilitarea liberei circulații a informațiilor și a ideilor privind aspectele de interes general și prin asigurarea transparenței și a responsabilității, mass-media independentă constituie una dintre pietrele de temelie ale unei societăți democratice. În absența libertății de exprimare și a libertății mass-mediei, nu pot exista cetățeni informați, activi și angajați.[1]                                                                        

Consiliul Europei, de asemenea, a elaborat un șir de principii directoare privind respectarea libertăților fundamentale și drepturilor umane, standardelor democratice și supremației legii. Consiliul Europei face apel la autoritățile țărilor să promoveze și să protejeze libera circulație a informației pe internet, să se asigure că blocarea conținutului nu vine în contradicție cu drepturile omului, să evite reguli excesiv de stricte în privința internetului și să colaboreze la elaborarea unei strategii comune de filtrare a conținutului pe internet.             

Printre drepturile principale aferente mediului online care constituie și garanții în activitatea jurnaliștilor, pot fi menționate:

  1. Accesul la informație. Jurnaliștii au dreptul la un acces liber și neîngrădit la informații. Acest lucru include accesul la surse guvernamentale, documente publice și date, precum și dreptul de a investiga și raporta fără cenzură sau restricții nejustificate. Accesul la informație este de importanță deosebită pentru jurnaliști, deoarece le oferă instrumentele necesare pentru a realiza rolul lor de gardian (watchdog) al bunei funcționări a instituțiilor publice – un rol crucial într-o societate democratică. Aceasta este o formă de transparență și un instrument important pentru monitorizarea activităților guvernamentale.
  2. Protecția surselor. Protejarea identității și confidențialității surselor este fundamentală în jurnalism. Drepturile digitale asigură că jurnaliștii pot comunica în siguranță cu sursele lor, fără teama de supraveghere neautorizată sau de divulgare a identității surselor. Protecția surselor jurnalistice este una dintre condițiile fundamentale ale libertății presei. Fără această protecție, sursele ar putea fi descurajate să ajute presa să informeze publicul despre chestiuni de interes public. În consecință, rolul vital de gardian public al presei ar putea fi subminat, iar capacitatea presei de a prezenta informații corecte și demne de încredere, ar putea fi afectată negativ.
  3. Libertatea de exprimare online. Libertatea de opinie și de exprimare include, de asemenea, libertatea de a exprima idei și de a răspândi informații de orice natură care pot fi transmise unor terți, indiferent de forma acestora, și indiferent de mijloacele de comunicare în masă. Jurnaliștii au dreptul la libertatea de exprimare, care include dreptul de a căuta, primi și difuza informații prin intermediul internetului. Acest drept poate fi limitat în anumite circumstanțe, cum ar fi protejarea securității naționale sau prevenirea difuzării unor informații defăimătoare. Jurnaliștii trebuie să beneficieze de libertatea de a publica și a comunica online fără frica de represalii, cenzură sau hărțuire. Aceasta include complementar dreptul de a critica și de a dezbate subiecte de interes public.
  4. Securitatea digitală. Drepturile digitale includ protecția împotriva hacking-ului, spionajului digital și a altor forme de atacuri cibernetice. Jurnaliștii trebuie să aibă acces la resurse pentru a-și securiza comunicațiile și datele.
  5. Dreptul la anonimat și criptare. Anonimatul și criptarea sunt instrumente esențiale pentru protecția jurnaliștilor și a surselor lor. Dreptul de a folosi aceste instrumente fără restricții este crucial pentru menținerea confidențialității și securității.
  6. Educație și conștientizare. Este important ca jurnaliștii să fie educați despre drepturile lor digitale și să fie conștienți de riscurile asociate cu munca lor. Aceasta include formarea în domeniul securității digitale și al legislației privind drepturile digitale.
  7. Protecția dreptului de autor. Corespunzător prevederilor pct.2.12 din Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova, jurnalistul respectă dreptul de autor. În asemenea cazuri, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul mass-media online trebuie indicat și linkul direct la sursă, în primul alineat al textului. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile impuse, solicitate, prevăzute de deținătorul drepturilor. De asemenea, jurnalistul nu acceptă să scrie pentru o altă persoană, să semneze un produs jurnalistic cu numele altei persoane reale sau să semneze un produs jurnalistic al cărui autor nu este.
  8. Protecția împotriva hărțuirii și amenințărilor. Jurnaliștii ar trebui să beneficieze de protecție împotriva hărțuirii, amenințărilor sau altor presiuni care ar putea împiedica exercitarea liberă a profesiei lor. Astfel, prin activitatea lor de dezvăluire a abuzurilor de putere, de informare privind corupția și de punere sub semnul întrebării a opiniilor primite, jurnaliștii sunt adesea expuși riscului specific de intimidare și violență.

Astfel, în contextul tehnologic actual, jurnaliștii se confruntă cu provocări unice, iar înțelegerea și apărarea drepturilor lor digitale devine vitală pentru menținerea integrității și independenței presei. Drepturile digitale ale jurnaliștilor sunt fundamentale pentru susținerea democrației și a libertății de exprimare în lumea digitală de astăzi. Protejarea și promovarea acestor drepturi sunt esențiale pentru a asigura că jurnaliștii pot lucra într-un mediu sigur și liber, contribuind astfel la informarea corectă și la responsabilizarea societății. Societatea civilă, organizațiile de presă și guvernele trebuie să colaboreze pentru a asigura că drepturile digitale ale jurnaliștilor sunt respectate și protejate în fața provocărilor în continuă evoluție ale erei digitale.

[1] Art.4 din Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline

#LIDFlash| CUM SOLICITĂ JURNALIȘTII INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC?

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Orice persoană fizică sau juridică (solicitant) are dreptul să solicite și să obțină informații de interes public în condițiile legii, prin înaintarea unei cereri de comunicare a informațiilor de interes public, iar furnizorii de informații sunt obligați să comunice informațiile de interes public solicitate, corespunzător prevederilor capitolului III din Legea nr.148/2023. O cerere de solicitare a informațiilor urmează să cuprindă careva elemente obligatorii, și anume:                                           

  • a) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                                 
  • b) adresa poștală a solicitantului, precum și adresa poștei electronice dacă se solicită răspuns pe această cale;                                                                                                             
  • c) denumirea furnizorului de informații;                                                                               
  • d) specificarea informației de interes public solicitate, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații.                                                   

Cererea care nu conține elementele sus-menționate, nu se examinează din oficiu.

Alte detalii

Solicitantul poate indica modalitatea preferată de comunicare a informației, oricare ar fi ea (adresa electronică – email, în scris sau expediată prin poștă și comunicare verbală directă sau prin telefon), în măsura în care există o asemenea posibilitate de livrarea unei informații specifice. Este încurajată modalitatea de depunere electronică a solicitărilor (prin email) în vederea eficientizării procesului și asigurarea unei trasabilități a cererilor. Astfel, în cazul cererii transmise în formă electronică, furnizorul de informații este obligat să comunice solicitantului cel târziu în următoarea zi lucrătoare, prin aceleași mijloace, numărul și data înregistrării cererii. În antiteză, cererile adresate verbal nu sunt înregistrate (cu anumite excepții prevăzute la art.73 alin.(6) din Codul administrativ nr.116/2018) și prin urmare ar complica eventuala evidențiere a trasabilității cererii. Totuși se va ține cont că cererile adresate verbal se soluționează imediat, în ziua înaintării, dacă informațiile solicitate sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat. După caz, reieșind din specificul solicitării, cererea ar putea fi adresată și verbal prin prisma celerității soluționării.

Solicitantul nu este obligat să semneze cererea olografic sau electronic, după caz. Pentru cererea transmisă în formă electronică nu este necesară întrunirea cerințelor legale stabilite pentru documentele electronice (deci nu este obligatorie semnătura electronică).

Solicitantul nu este obligat să motiveze sau să justifice cererea sa. Având în vedere caracter public al informațiilor solicitate, solicitantul este exceptat de la obligativitatea prezentării unor argumente aferente solicitării sale.

Termenul de examinare a cererii. Informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii. Termenul prestabilit poate fi prelungit cu cel mult 7 zile în cazul în care cererea este complexă sau se solicită un volum mare de informații, care necesită timp suplimentar pentru prelucrare. Prelungirea are efect doar dacă solicitantul este informat despre aceasta în scris, în interiorul termenului prevăzut (7 zile) și cu indicarea motivelor prelungirii.

Reglementarea detaliată a plăților pentru comunicarea informațiilor de interes public. Apriori, comunicarea informațiilor de interes public este gratuită, dacă se realizează prin:                           

  • – furnizarea informației în formă electronică;                                                                         
  • – expedierea informației prin poștă, pe suport de hârtie, și volumul nu depășește 20 de pagini;                                                                                   
  • – eliberarea informației la sediul furnizorului de informații, pe suport de hârtie, și volumul nu depășește 20 de pagini;                                                                                                                   
  • – examinarea informației în original, la sediul furnizorului de informații;                                            
  • – expunerea informației în formă verbală, în cazul cererilor adresate verbal.

În cazul în care volumul informației depășește volumul prevăzut (20 pagini), furnizorul de informații are dreptul să solicite o plată de 0,02 unități convenționale pentru fiecare pagină adițională. Dacă informațiile solicitate sunt înregistrate în altă formă decât pe suport de hârtie sau în formă electronică, furnizorul de informații are dreptul să solicite o plată care nu poate depăși costurile pentru reproducerea informațiilor și, după caz, pentru expedierea acestora solicitantului. Plățile pentru comunicarea informațiilor de interes public nu pot depăși cheltuielile efective suportate de furnizorul de informații.

  • Solicitarea urmează a fi clar exprimată. Solicitantul urmează să elucideze necesarul de informație de interes public, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații. O formulare corectă și bine structurată, cu o solicitare clară, care nu lasă spațiu de interpretare, poate preveni un răspuns inoportun sau un refuz.
  • În ce limbă putem solicita să ne fie furnizate informații. Informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în limba în care sunt disponibile.

#LIDFlash | AVANTAJELE JURNALISMULUI ONLINE

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Apariția internetului a declanșat creșterea mass-mediei digitale prin intermediul platformelor media care oferă acces ușor și rapid, actualizări, costuri reduse și o audiență largă.

Prezența internetului a schimbat, de asemenea, practica de difuzare tradițională a jurnalismului în practica jurnalismului digital și ca urmare, au apărut noile oportunități de a colecta și analiza date mari cu o precizie uluitoare.

Această eră digitală a rescris modul în care informațiile sunt create, distribuite și consumate, dând naștere unui nou tip de jurnalism „Jurnalismul Online”. Acest tip de jurnalism nu este doar o extensie a jurnalismului tradițional, ci o revoluție care aduce o serie de avantaje semnificative.

În vechea eră a jurnalismului, metodele de lucru ale jurnaliștilor se concentrau doar pe relatarea activitățile de raportare prin înregistrarea evenimentelor pe baza faptelor și publicarea rapoartelor în mass-media.

Acest ritm de lucru monoton a făcut ca noile tehnologii să înceapă să inoveze în prezentarea știrilor, astfel încât faptele s fie expuse cu rapiditate și dinamism fiind actualizate și corectate în timp real.

Pentru a înțelege pe deplin avantajele jurnalismului online, este esențial să privim modul în care tehnologia a remodelat industria. În trecut, știrile erau limitate de constrângerile fizice ale tiparului și de ciclurile de știri programate ale radioului și televiziunii. Informațiile trebuiau colectate, editate, tipărite și distribuite, un proces care putea dura ore sau chiar zile.

În contrast, jurnalismul online se bucură de o libertate aproape nelimitată în ceea ce privește spațiul, timpul și modul de prezentare a informațiilor.

Avantajele Jurnalismului online

  1. Accesibilitate și Disponibilitate

În era tehnologiilor informaționale, știrile trebuie să fie la doar câteva clicuri distanță. Oamenii nu mai doresc să fie constrânși de programul de difuzare al televiziunii sau de ciclul de tipărire al ziarelor. Scopul final este că informația expusă de mass-media să fie accesibilă și disponibilă spre accesare de oriunde, la orice oră, printr-o simplă conexiune la internet.

Această oportunitate transformă modul în care publicul interacționează cu știrile, oferindu-le posibilitatea de a fi mereu informați.

Rapiditatea și dinamismul definește viteza cu care știrile pot fi publicate online, excluzând jurnalismul tradițional, unde știrile de ultimă oră trebuiau să aștepte următoarea ediție tipărită sau următorul buletin de știri. Acum, jurnalismul online permite publicarea instantanee a informației de interes. Rapiditatea este esențială în situațiile de criză sau în cazul evenimentelor în desfășurare, unde fiecare moment contează.

  • Interactivitate și Angajament

Angajamentul este expus prin modalitatea de a oferi feedback instantaneu prin acordarea posibilității cititorilor de a interacționa cu conținutul expus prin comentarii, sondaje și rețele sociale. Aceste acțiuni expun participarea activă a oamenilor, creând o comunitate și stimulând discuții și dezbateri. Deci, interactivitatea, permite jurnaliștilor să primească feedback direct și să se adapteze la interesele și nevoile publicului.  

  • Personalizare și Diversitate

Oamenii pot alege dintr-o varietate largă de surse online și pot personaliza tipurile de știri pe care doresc să le primească și la rândul lor, jurnaliștii, pot crea conținut personalizat pentru un public specific. Această tactică asigură că fiecare cititor poate găsi conținutul care îi interesează cel mai mult, fie că este vorba de știri locale, internaționale, politice, culturale, sportive sau de divertisment.

  • Costuri Reduse și Accesibilitate Economică

Jurnalismul online reduce semnificativ costurile asociate cu tipărirea și distribuția fizică. Aceasta nu doar că face jurnalismul mai accesibil pentru publicații mici sau independente, dar reduce și prețul pentru consumator. În majoritatea cazurilor, știrile online sunt disponibile gratuit sau la un cost mult mai mic decât echivalentul lor tipărit.

  • Actualizări și Corecturi în Timp Real

Dacă vorbim de jurnalismul pe hîrtie, odată ce o știre este tipărită, orice eroare rămâne fixată permanent. În contrast, jurnalismul online permite actualizări și corecturi în timp real. Aceasta asigură că publicul are acces la informații actualizate și corecte. Această posibilitatea este esențială în cazul știrilor de ultimă oră, ale căror conținut se poate modifica în timp real.

  • Multimedia și Flexibilitate în Prezentare

Avantajul esențial al jurnalismul online este că se poate combina ușor elementele multimedia (imagini, video, audio) cu textul care se dorește a fi redat. Această prezentare a conținutului media îmbogățește experiența utilizatorului și oferă informații mai accesibile și mai ușor de înțeles pentru un public divers.

  • Globalizare și Conectivitate

Jurnalismul online depășește frontierele, permițând distribuirea știrilor la nivel global. Acest lucru facilitează o mai bună înțelegere și conștientizare a evenimentelor internaționale. Într-o lume din ce în ce mai interconectată, capacitatea de a accesa rapid și ușor știri din diferite părți ale lumii este esențială pentru a menține o perspectivă globală informată.

  • Integrarea cu Tehnologiile Inteligente

Jurnalismul online poate fi integrat ușor cu inteligența artificială și analiza datelor. Aceasta posibilitate permite o analiză mai profundă și mai sofisticată a informațiilor, precum și personalizarea conținutului pentru cititori pe baza preferințelor și comportamentului lor de navigare.

  1. Monitorizarea impactului conținutului expus

Instrumentele digitale permit jurnaliștilor și editorilor să monitorizeze în timp real cât de bine performează articolele lor. Analiza datelor, cum ar fi numărul de vizualizări, durata de citire sau numărul comentariilor, oferă feedback valoros care poate ghida strategiile de conținut și îmbunătățirea continuă a calității informației expuse.

  1. Provocări și Responsabilitate

Jurnalismul online expune și provocări semnificative, precum dezinformarea, polarizarea și protecția datelor personale, care sunt aspecte critice și necesită atenție și soluții inovatoare. Astfel, responsabilitatea jurnaliștilor de a menține standarde etice și de a verifica informațiile într-un mediu atât de rapid și competitiv este mai importantă ca niciodată.

Deci, concluzionând cele expuse, menționăm că ne aflăm în mijlocul unui fel de revoluție industrială în domeniul mass-media. În centrul acestei revoluție se află ascensiunea social media și explozia emergentă a telefoanelor, tabletelor și computerelor, care aduc cu ele noi cerințe ale consumatorilor și noi modalități de colectare și distribuire a știrilor. În mod firesc, redacțiile de știri și jurnaliștii fac tranziția spre era digitală, ca răspuns la schimbările sociale, culturale și tehnologice care au loc.

Jurnalismul online reprezintă nu doar viitorul industriei mass-media, ci și un catalizator pentru schimbare și inovație. Prin adaptabilitatea, interactivitatea și accesibilitatea sa, transformă modul în care consumăm știrile și ne informăm. Într-o lume în continuă schimbare, jurnalismul online se adaptează constant pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor publicului său, jucând un rol esențial în modul în care înțelegem și interacționăm cu lumea din jurul nostru.

#LIDFlash|CHATGPT – jurnalistul din redacție

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În era tehnologiilor informaționale, în care datele circulă mai repede ca niciodată, jurnaliștii sunt în permanentă căutare de instrumente și tehnologii care să îi ajute să țină pasul cu viteza cu care se produc schimbările.

Un astfel de instrument care a luat amploare în redacțiile din întreaga lume este ChatGPT, care reprezintă un model lingvistic de inteligență artificială. De fapt, este un sistem conceput pentru a procesa și genera limbaj uman.

ChatGPT este capabil să îndeplinească o gamă largă de sarcini lingvistice, cum ar fi să răspundă la întrebări, să rezume texte, să traducă limbi străine și chiar să scrie propriul conținut original.

ChatGPT a fost creat de OpenAI, o organizație de cercetare care își propune „să se asigure că inteligența generală artificială aduce beneficii întregii umanități”.

„GPT” este acronimul de la „Generative Pre-Trained Transformer”. Acesta a fost antrenat pe un set masiv de date de text, cum ar fi cărți, articole, site-uri web și postări în social media. Modul în care a fost antrenat l-a făcut extrem de bun la generarea de text pe cont propriu.

„Chat” se referă la modul în care comunicăm cu el, prin chat. Folosind limbajul natural. Acesta este motivul succesului său și al adoptării sale rapide: nu există nicio „interfață” de utilizat pentru comunicare, în afară de o casetă de chat – trebuie doar să introduceți o frază, o imagine și să primiți un răspuns în același format.

Totodată, OpenAI a lansat în anul 2023 cea mai nouă versiune a software-ului său conceput pentru a imita o conversație de tip uman pe baza indicațiilor utilizatorului, GPT-4, care este un sistem de ultimă generație capabil să genereze nu doar cuvinte, ci și imagini descriptive ca răspuns la comenzile scrise ale unei persoane, poate compune cântece, scrie scenarii și recunoaște scrisul utilizatorului. Generează până la 25.000 de cuvinte, în răspunsurile tip text, poate purta convorbiri îndelungate, căuta prin documente și propune analize. Potrivit creatorilor săi, este mult mai avansat în analiza logică, în raport cu versiunea anterioară iar riscul de răspunsuri neconforme a scăzut cu peste 80%.

Deci, Chat GPT-4, este o nouă tehnologie AI, care transformă modul tradițional în care lucrează jurnaliștii prin automatizarea procesului de verificare a faptelor și de generare a povestirilor. Această tehnologie are potențialul de a reduce timpul necesar pentru a crea conținut precis și captivant.

Beneficiul principal al ChatGPT-4 este capacitatea sa de a automatiza procesul de verificare a faptelor. Prin utilizarea procesării limbajului natural, ChatGPT-4 poate analiza rapid datele și verifica acuratețea unei povești. Această tehnologie poate, de asemenea, să identifice potențialele părtiniri într-o poveste și să sugereze corecții. În plus, ChatGPT-4 poate genera povești bazate pe date, ceea ce îi poate ajuta pe jurnaliști să creeze conținut mai captivant în mai puțin timp.

Cum poate fi folosit ChatGPT în redacții de către jurnaliști

  1. Crearea de întrebări pentru interviuri

Puteți enumera întrebările pe care le aveți pentru un subiect de interviu, iar aplicația va crea mai multe întrebări după modelul acestora. De asemenea, ChatGPT poate copia un interviu anterior sau un articol scris de persoana intervievată și poate elabora întrebări despre acel subiect.

  • Cercetarea și colectarea de informații

ChatGPT poate fi utilizat pentru a genera rezumate de articole sau documente, facilitând astfel înțelegerea rapidă a unor cantități mari de informații de către jurnaliști.

  • Editor de texte

Jurnaliștii își pot introduce articolele pentru o ultimă revizuire înainte de a le trimite editorului lor, de exemplu, solicitând ChatGPT să editeze articolul într-un format specific.

  • Generator de context și știri

Poate fi folosit pentru a genera context, știri, rapid și precis, analizând date și fapte și creând evenimente din acestea. În plus, poate fi folosit pentru a identifica tendințele în date și pentru a sugera subiecte pentru cercetări ulterioare.

  • Generare de conținut în mai multe limbi

GPT-4 are capacitatea de a genera povești în mai multe limbi. Acest lucru ar putea permite acoperirea știrilor internaționale, ceea ce ar fi un beneficiu major pentru instituțiile de știri.

  • Creator de conținut

Datorită capacității sale de a genera text foarte asemănător cu cel uman, ChatGPT poate fi folosit pentru a scrie rapid articole de știri, rezumate și chiar titluri. Astfel, redacțiile de știri pot economisi o cantitate semnificativă de timp și resurse, deoarece nu mai trebuie să se bazeze pe scriitori umani pentru a produce acest tip de conținut.

  • Verificarea faptelor

Prin utilizarea ChatGPT pentru a analiza cantități mari de date text, jurnaliștii pot identifica și verifica rapid faptele și cifrele cheie din reportajele lor.

  • Redactor de știri

ChatGPT poate scrie articole de știri cu o intervenție umană redusă sau deloc. Acest lucru poate economisi timp pentru jurnaliști și le poate permite acestora să se concentreze asupra unor reportaje mai aprofundate și de investigație.

  • Generator de rezumate ale unor texte și documente de mari dimensiuni

ChatGPT se pricepe destul de bine la rezumarea unor bucăți lungi de text. Acest lucru este util atunci când trebuie să scanați rapid noi rapoarte, studii și alte documente. Puteți chiar să cereți instrumentului să vă ofere cele mai importante puncte, să preia un citat sau să găsească informații despre autori.

  1. Generarea titlurilor

Îi puteți cere să facă titluri pentru produsele jurnalistice, inclusiv titluri amuzante, negative sau pozitiv, să elimine cuvinte necenzurate sau să îl facă într-un anumit număr de cuvinte.

  1. Generarea de subiecte de e-mail și scrierea de e-mailuri

Externalizarea uneia dintre cele mai plictisitoare sarcini de birou către o mașină. Deși va trebui să editați versiunea finală, ChatGPT poate accelera procesul de trimitere a e-mailurilor către sursele sau colegii dumneavoastră, deoarece puteți genera un mesaj sonor cu o singură solicitare rapidă. Trebuie doar să completați spațiile goale și să-l trimiteți.

  1. Generarea de postări pe rețelele sociale

La fel ca emailurile, postarea pe rețelele sociale este utilă, dar consumă teribil de mult timp. Puteți cere ChatGPT să scrie o postare pe un subiect, eliberându-vă timpul și puterea creierului pentru o scriere mai valoroasă.

  1. Știri de ultimă oră actualizate

În momentul în care are loc un eveniment major de știri, jurnaliștii au necesitatea de a avea informații în regim real. Astfel, ChatGPT poate monitoriza fluxuri de știri, rețele sociale și declarații oficiale, oferind actualizări și rezumate continue.

Deci, putem concluziona că unul dintre principalele avantaje ale ChatGPT este potențialul său de a economisi timp și bani. Prin automatizarea procesului de verificare a faptelor și de generare a conținutului, jurnaliștii se pot concentra pe conținut și sarcini mai complexe, în timp ce AI se ocupă de sarcinile banale. Acest lucru ar putea duce la o producție de știri mai eficientă și mai rentabilă, permițând organizațiilor de știri să producă mai multe știri în mai puțin timp.

Un alt beneficiu este potențialul său de a îmbunătăți acuratețea. Folosind AI pentru a verifica fapte și a genera povești, organizațiile de știri se pot asigura că conținutul lor este corect și actualizat. Acest lucru ar putea duce la o scădere a numărului de erori și inexactități în rapoartele de știri, precum și la o scădere a cantității de timp petrecut pentru verificarea faptelor.

#LIDFLASH | Ghid practic privind modul în care inteligența artificială ar trebui să fie utilizată pentru jurnaliști în republica moldova

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale generează noi provocări juridice și etice pentru modul în care organizațiile de știri utilizează inteligența artificială în producție și distribuție, precum și pentru modul în care sistemele de inteligență artificială (IA) utilizează conținutul știrilor pentru a învăța.

Pentru redacții, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă oferă beneficii pentru productivitate și inovare. În același timp, aceasta riscă să genereze inexactități, probleme etice și să submineze încrederea publicului. De asemenea, prezintă oportunități de abuz de drepturi de autor pentru munca originală a jurnaliștilor. Pentru a aborda aceste provocări, legislația Republicii Moldova va trebui să ofere definiții clare ale categoriilor de IA și dezvăluiri specifice pentru fiecare dintre acestea.

Ghidul privind implementarea responsabilă a sistemelor de inteligență artificială (IA) în jurnalism, aprobat la 1 decembrie 2023 de către Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională din cadrul Consiliului Europei, definește liniile directoare și orientările practice organizațiilor de presă și profesioniștilor din domeniul mass-media pentru a pune în aplicare sistemele jurnalistice de inteligență artificială într-un mod responsabil.

Acestea oferă, de asemenea, îndrumări pentru furnizorii de tehnologii de IA și companiile de platforme, precum și pentru state și autoritățile naționale de reglementare, pentru a crea condiții favorabile pentru o astfel de implementare responsabilă.

Ghidul reglementează:

  • Utilizarea sistemelor de IA în diferite etape ale producției jurnalistice, de la decizia de a utiliza sisteme de IA, identificarea și achiziționarea de sisteme de IA, până la încorporarea sistemelor de IA în practica profesională și organizațională.

Totodată, subliniază faptul că decizia de a implementa sisteme jurnalistice de IA în redacție este o alegere strategică cu consecințe importante asupra proceselor interne și a fluxurilor de lucru;

  • Analizează dimensiunea externă a utilizării IA în redacții, și anume efectul acesteia asupra publicului și societății.

De asemenea, orientările din Ghid subliniază responsabilitățile respective ale furnizorilor de tehnologie și ale platformelor, precum și ale statelor membre și ale autorităților de reglementare.

Prin urmare, Ghid Practic privind modul în care inteligența artificială ar trebui să fie utilizată pentru jurnaliști în Republica Moldova trebuie să conțină o serie de recomandări specifice.

Recomandări specifice pentru utilizarea IA

  1. Punerea în aplicare a sistemelor jurnalistice de inteligență artificială

Decizia de a pune în aplicare sisteme jurnalistice de IA nu ar trebui să fie pur tehnologică sau comercială, ci să fie, de asemenea, determinată de misiune, în sensul că va contribui la atingerea obiectivelor și se va alinia la valorile organizația de presă în cauză. Acest lucru înseamnă că trebuie să fie integrată într-o viziune mai largă de ceea ce speră să realizeze organizația de știri, modelul său de afaceri, provocările cu care se confruntă, obiectivele de rolul democratic al mass-mediei, promovarea drepturilor omului și a eticii profesionale, precum și rolul tehnologiei în fiecare dintre acestea.

Jurnaliștii implicați în procesul de luare a deciziilor trebuie să fie dotați cu competențele necesare, conștientizare și informații necesare, inclusiv la nivel de conducere, pentru a lua decizii adecvate și bine informate. Discuțiile și dialogul dintre utilizatorii și furnizorii de IA sunt esențiale pentru construirea unei înțelegeri comune a standardelor etice și a drepturilor omului, precum și a activității fiecăruia dintre ei, drepturile și îndatoririle fiecăruia.

Deciziile cu privire la implementarea unui sistem de inteligență artificială jurnalistică nu ar trebui să fie considerate ca o decizie unică și discretă, ci parte a unui proces circular, în sensul că acestea ar trebui să se bazeze pe monitorizarea periodică a performanțelor sistemului de IA, a contribuției acestuia la misiunea editorială a organizației de știri și a cadrului juridic și etic în schimbare în care operează.

  • Identificarea și achiziționarea de sisteme de inteligență artificială de către organizațiile media și utilizatorii profesioniști

Odată ce au fost identificate sarcinile jurnalistice automatizabile, trebuie luate decizii cu privire la achiziționarea sistemelor jurnalistice de IA. Printre opțiuni se numără achiziția de la o tehnologie IA furnizor (care poate include abonarea sau plata pentru accesul la un sistem la distanță), sau în interiorul companiei, dezvoltare internă.

Multe sisteme jurnalistice de inteligență artificială trebuie să fie antrenate cu date pentru a funcționa în mod util. Prin urmare, disponibilitatea, corectitudinea și calitatea datelor ar trebui să fie evaluate în mod riguros și preluate din Registrele Informaționale de stat.

În cazul în care datele se referă la subiecți, trebuie să se asigure conformitatea cu normele privind protecția vieții private și normelor de protecție a datelor cu caracter personal.

  • Încorporarea instrumentelor de inteligență artificială în practica profesională și organizațională

Sistemele jurnalistice de IA necesită atât o infrastructură tehnică, cât și una organizațională pentru a le susține.

Deci, se recomandă, ca organizațiile să construiască și să mențină această infrastructură prin angajarea de personal din domeniu, sau prin perfecționarea personalului existent. Organizațiile de presă ar trebui să evite înlocuirea pur și simplu a jurnaliștilor calificați cu personal tehnic, iar introducerea rolurilor de IA nu ar trebui să se facă în detrimentul dezvoltării competențelor de rutină în materie de IA în rândul celorlalți membri ai personalului.

Sistemele jurnalistice de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a îndeplini sarcini foarte ușor de automatizat în cadrul fluxurilor de lucru existente, eliberând timp și resurse pentru alte activități jurnaliștilor. Cu toate acestea, chiar și pentru aceste sarcini și în special în cazul automatizării și utilizării IA generative, este necesară o supraveghere editorială pentru a evitarea proceselor și a rezultatelor incorecte sau părtinitoare.

  • Claritate în Utilizarea inteligenței artificiale

Clarificați în mod deschis și transparent modul în care inteligența artificială este integrată în procesele jurnalistice.

Instituțiile mass-media ar trebui să comunice când și cum utilizează sistemele de inteligență artificială atât subiecților, cât și publicului. Dezvăluirea ar trebui să se aplice în situațiile în care utilizarea sistemelor de IA ar putea afecta în mod semnificativ drepturile subiectului sau ale publicului sau interpretarea rezultatelor. Informații ar trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziție în cadrul organizației de știri cu privire la sistemele care au fost utilizate, implementate, pentru ce au fost concepute, ce valori reflectă acestea și ce se face pentru a instrui personalului și pentru a asigura o supraveghere adecvată.

Formele standardizate de etichetare că sistemele de IA sunt utilizate în fluxul de lucru (în limbaj natural și în coduri care pot fi citite automat) și sporesc utilitatea etichetării pentru subiecți și pentru public.

  • Formarea și instruirea jurnaliștilor

Asigurați-vă că jurnaliștii și editorii sunt bine informați și instruiți în privința tehnologiilor IA utilizate.

Oferiți o formare continuă pentru a ține pasul cu noile dezvoltări în domeniul inteligenței artificiale.

  • Asistență în generarea de conținut

Folosiți inteligența artificială pentru a ajuta la generarea automată a conținutului de bază, permițând jurnaliștilor să se concentreze pe investigații și analize mai profunde.

Mențineți un echilibru între contribuția IA și creativitatea umană în procesul de redactare.

  • Verificarea Faptelor

Utilizați inteligența artificială pentru a verifica rapid faptele și a preveni răspândirea știrilor false.

Oferiți informații complete privind procesele de verificare și surselor utilizate.

  • Transparența deciziilor algoritmice

Faceți eforturi pentru a face algoritmii folosiți în jurnalism mai transparenți și explicați modul în care aceștia iau decizii.

Asigurați-vă că algoritmii respectă standardele etice și jurnalistice.

  • Evaluare a riscurilor și implicațiilor etice

Realizați o evaluare a riscurilor etice asociate cu implementarea inteligenței artificiale în jurnalism.

Aveți în vedere consecințele potențiale și asigurați-vă că nu există impact negativ asupra calității informațiilor livrate publicului.

  1. Protecția datelor cu caracter personal

Asigurați protejarea datelor cu caracter personal conform Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, precum și standardelor internaționale.

Implementați măsuri de securitate pentru a preveni accesul neautorizat la datele colectate de sistemele IA.

  1. Colaborare cu comunitatea

Colaborați cu alți profesioniști din domeniul jurnalismului pentru a împărtăși bune practici și pentru a aborda împreună provocările legate de utilizarea inteligenței artificiale.

Participați la dezbateri etice și la crearea unor standarde industriale pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor IA în jurnalism.

  1. Monitorizarea și îmbunătățire continuă

Monitorizați constant performanța sistemelor IA și identificați orice probleme sau sesizări.

Fiți deschiși la îmbunătățiri continue și ajustați algoritmii în funcție de feedback și evoluții tehnologice.

  1. Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în raport cu utilizatorii și cu societatea, respectând principiile jurnalistice

Asigurați-vă că implementarea IA respectă principiile fundamentale ale jurnalismului, cum ar fi acuratețea, obiectivitatea și interesul public.

Fiți conștienți de impactul social și cultural al informațiilor furnizate de sistemele IA și abordați-l cu responsabilitate, inclusiv prin prisma prelucrării datelor cu caracter personal.

Este important de menționat că editorii umani joacă încă un rol activ în procesul de publicare și trebuie să revizuiască fiecare conținut la care contribuie Inteligența Artificială, asigurând integritatea și autenticitatea știrilor.

Această colaborare garantează că integritatea jurnalismului este în continuare menținută, beneficiind în același timp de câștigurile de productivitate pe care le poate oferi inteligența artificială.

Deși IA poate prelua sarcini repetitive, trebuie să rămânem angajați față de valorile jurnalismului tradițional. În industria media există o dezbatere continuă cu privire la faptul dacă cititorilor le pasă de conținutul generat de IA și dacă oamenii observă dacă AI a fost folosită pentru a crea conținut.

Decizia de a implementa sisteme jurnalistice de IA în redacție este o alegere strategică cu importante consecințe pentru procesele interne și fluxurile de lucru.