#LIDFlash| PLATFORMA MTENDER – SURSĂ DE DATE PENTRU ACTIVITATERA JURNALISTICĂ

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Platforma de achiziții publice electronice MTender este o sistem informațional destinat îmbunătățirii procesului de planificare, pregătire, publicare și organizare a procedurilor de achiziție, precum și asigurarea accesului public la informații deschise pentru societate și organizațiile neguvernamentale. Deopotrivă, MTender este o soluție digitală menită să asigure transparentizarea procedurilor de achiziții publice.                                                               

În contextul achizițiilor publice, fiecare cetățean și organizație a societății civile, în special, trebuie să beneficieze de un acces nelimitat la informațiile privind achizițiile publice. Transparența informațiilor privind achizițiile publice poate fi realizată cu ușurință și fără costuri prin implementarea sistemelor electronice de achiziții publice care folosesc în mod implicit Date Deschise (Open Data), pentru a oferi un acces deschis la informațiile privind achizițiile publice.   Corespunzător prevederilor pct.6, sbpct.14) din Regulamentul privind modul de ținere a Registrului de stat al achizițiilor publice format de Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.986/2018, instituțiile mass-media în calitate de exponent al publicului larg, prin intermediul Platformei MTender, poate efectua următoarele acțiuni:                                                                             

a) monitorizează procedurile de achiziții;                                                                       

b) vizualizează rapoartele statistice;                                                                           

c) obține seturile de date pentru analiza avansată a datelor privind procedurile de achiziții.    

În speță, modului de ,,Open Data” (Date deschise) aferent Portalului MTender, oferă publicului și în particular jurnaliștilor, posibilitatea de analiză  exhaustivă a trasabilității procesului de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, cu evidențierea următoarele aspecte:

  • Informații generale (informații despre autoritatea contractantă; obiectul achiziției, bugetul achiziției și condiții de participare);
  • Solicitări de clarificare din partea participanților la achiziții (comentariile participanților precum și solicitări de elucidare a unor ambiguități aferente condițiilor de desfășurare a achizițiilor publice, precum și a obiectului achiziției);
  • Ofertele electronice (numărul de oferte primite; numărul de oferte primite după expirarea termenului limită de depunere; numărul de oferte primite de la IMM-uri; numărul de oferte primite de la ofertanții rezidenți; numărul de oferte primite de la ofertanții nerezidenți);
  • Evaluarea ofertelor (procesul-verbal cu privire la rezultatele evaluării ofertelor și atribuirii contractului, în care se indică oferta câștigătoare);
  • Procedura de contestare (se indică, după caz, contestațiile depuse de participanții la achiziția publică);
  • Atribuirea contractului (datele de contact ale operatorului economic care și-a adjudecat contractul de achiziție publică; informații privind valoarea contractului/lotului);
  • Raport de procedură (darea de seamă privind procedura de achiziţie publică).

În subsidiar, Modulul ,,date deschise”[1] dispune de o serie de funcționalități, printre care: generarea datelor statistice aferente achizițiilor publice, modulul analitic al sistemului electronic de achiziții publice, motor de căutare a informațiilor despre achiziții publice în baza diferitor parametri de căutare, lista autorităților contractante, lista loturilor de achiziții publice, lista participanților/operatorilor economici care și-au adjudecat contractele de achiziții publice etc.    În concluzie, modul ,,Date deschise” aferent Portalului MTender constituie un instrument eficient pentru realizarea de către instituțiile mass-media a rolului lor de gardian (watchdog), monitorizarea și evaluarea modului de desfășurare a procesului de achiziții publice și valorificarea patrimoniului public, în eventualitatea identificării practicilor necorespunzătoare și actelor cu caracter corupțional.


[1] https://mtender.gov.md/public/open-data

#LIDFlash | PARTICULARITĂȚILE JURNALISMULUI DE DATE

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Tehnologia digitală, folosită azi pe larg în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor, inclusiv în domeniul mass-media. Jurnalismul de investigație a cunoscut o expansiune serioasă pe aspectul metodelor și tehnicilor investigative, deoarece resursele web au lărgit accesul la diferite resurse de informație, precum sunt bazele de date online, portaluri de mediatizare a informațiilor de interes public, paginile web oficiale ale autorităților publice, ceea ce implică informații de o importanță crucială în realizarea investigațiilor jurnalistice. În acest sens, jurnalismul de date este un efect direct al progresului digital și oportunităților pe care îl oferă acest fenomen. Jurnalismul de date este o mișcare de reînnoire a jurnalismului clasic, prin utilizarea de statistici și punerea acestora într-un format deslușit la dispoziția publicului. De asemenea, este direct proporțional legat de disponibilitatea datelor și deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv, cea ce presupune că autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod deschis informaţiile, cu lipsa barierelor pentru consum şi reutilizare.                                         

Astfel, un rol aparte în jurnalismul de date îl ocupă statistica. Datele statistice în mass-media se fac importante şi prin faptul că sporesc credibilitatea materialelor jurnalistice, iar prin aceasta, asigură menţinerea sau chiar extinderea relaţiei instituţiei de presă – auditoriu. Funcţiile mediatice şi rolurile sociale ale mass-media impun necesitatea utilizării datelor statistice în procesul de reflectare a realităţii. Complementar, calitatea produsului mediatic în general se câştigă prin punerea în circuit a informaţiilor actuale, importante şi obiective.                   

Apriori, jurnalismul primează responsabilitatea presei de a expune obiectiv şi imparţial o realitate mediatică lipsită de ambiguitate, care, prin coerenţă, ar ajuta cititorul să-şi creeze o viziune corectă asupra transformărilor social-politice şi economice. Utilizarea responsabilă şi dibace a datelor statistice în jurnalism înlătură dubiile şi incertitudinile publicului, le epuizează îndoielile, or, datele statistice devin bază argumentativă a logicii analizelor mediatice. În subsidiar, prelucrarea datelor cantitative, astfel, poate servi drept pretext informațional sau aceste rezultate pot apărea ca o parte constituantă a textului, îmbogățindu-l semnificativ.                      

De asemenea, bazele de date deschise permit atât analiza comparativă a informațiilor, cât și analiza evoluției anumitor fapte, fenomene și stări, o tehnică foarte importantă în jurnalismul de investigație. Actualmente, o enormă cantitate a informației este pusă în circulație datorită Internetului. În acest context jurnalismul de date constă în activitatea care are drept scop principal identificarea acestor informații precum și prelucrarea, sistematizarea, analiza și procesarea, aplicat la etapa elaborării materialului jurnalistic. În cazul jurnalismului de date se conturează 3 obiective majore:                                                                                                                  

1) prezentarea informațiilor într-un mod mai clar și cu pondere de convingere;                

2) crearea unui material jurnalistic mai credibil și cu un conținut mai atrăgător pentru public;                       

3) relevarea unor date necunoscute și abordarea subiectelor noi.                                   

De asemenea, percepția informației de către publicul larg este deseori destul de anevoioasă, în special în cazul tabelor, diagramelor, graficelor, datele statistice, etc. care trebuie evidențiate, explicate, interpretate. Tocmai din acest considerent, jurnalistul este cel care, operând cu masive mari de informații, are misiunea să extragă de aici esențialul, să le analizeze și plaseze într-un context anume, să structureze contentul, să ofere concluzii relevante, care ar facilita înțelegerea de către auditoriul larg a fenomenelor sociale și economice vizate.                        

În concluzie, o astfel de investigație poate furniza o cantitate mare de informații, într-un timp scurt, să contribuie la cunoașterea unor detalii privind subiectul abordat, fără a recurge la tradiționala deplasare pe teren. Totuși, aici este prezentă metoda mixtă, de îmbinare a datelor obținute din diverse surse. Astfel, jurnalismul asistat de calculator vine în ajutorul investigației tradiționale, oferindu-i, în dependență de caz, datele suplimentare necesare.

#LIDFlash| DREPTURILE JURNALIȘTILOR ÎN MEDIUL ONLINE

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Drepturile digitale ale jurnaliștilor reprezintă un subiect de importanță crucială în epoca digitală. Aceste drepturi sunt esențiale pentru protecția libertății de exprimare și pentru asigurarea unui jurnalism independent și eficient. În context, internetul și tehnologiile digitale au extins posibilitățile mass-mediei de a-și exercita dreptul la libertatea de exprimare și la accesul liber la informațiile online, și prin urmare orice restricție care împiedică fluxul de informații offline sau online trebuie să fie în concordanță cu limitările admise, corespunzător legislației în vigoare.         La nivelul UE există mai multe documente relevante, inclusiv Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline. De asemenea, Declarația Consiliului Europei privind libertatea comunicării pe internet proclamă principiile fundamentale pentru protecția libertății în mediul online, subliniind că internetul nu ar trebui să fie supus unor restricții mai stricte decât cele aplicabile mass-mediei convenționale. O mass-media liberă, diversă și independentă este esențială în orice societate pentru a promova și a apăra libertatea de opinie și de exprimare și alte drepturi ale omului. Prin facilitarea liberei circulații a informațiilor și a ideilor privind aspectele de interes general și prin asigurarea transparenței și a responsabilității, mass-media independentă constituie una dintre pietrele de temelie ale unei societăți democratice. În absența libertății de exprimare și a libertății mass-mediei, nu pot exista cetățeni informați, activi și angajați.[1]                                                                        

Consiliul Europei, de asemenea, a elaborat un șir de principii directoare privind respectarea libertăților fundamentale și drepturilor umane, standardelor democratice și supremației legii. Consiliul Europei face apel la autoritățile țărilor să promoveze și să protejeze libera circulație a informației pe internet, să se asigure că blocarea conținutului nu vine în contradicție cu drepturile omului, să evite reguli excesiv de stricte în privința internetului și să colaboreze la elaborarea unei strategii comune de filtrare a conținutului pe internet.             

Printre drepturile principale aferente mediului online care constituie și garanții în activitatea jurnaliștilor, pot fi menționate:

  1. Accesul la informație. Jurnaliștii au dreptul la un acces liber și neîngrădit la informații. Acest lucru include accesul la surse guvernamentale, documente publice și date, precum și dreptul de a investiga și raporta fără cenzură sau restricții nejustificate. Accesul la informație este de importanță deosebită pentru jurnaliști, deoarece le oferă instrumentele necesare pentru a realiza rolul lor de gardian (watchdog) al bunei funcționări a instituțiilor publice – un rol crucial într-o societate democratică. Aceasta este o formă de transparență și un instrument important pentru monitorizarea activităților guvernamentale.
  2. Protecția surselor. Protejarea identității și confidențialității surselor este fundamentală în jurnalism. Drepturile digitale asigură că jurnaliștii pot comunica în siguranță cu sursele lor, fără teama de supraveghere neautorizată sau de divulgare a identității surselor. Protecția surselor jurnalistice este una dintre condițiile fundamentale ale libertății presei. Fără această protecție, sursele ar putea fi descurajate să ajute presa să informeze publicul despre chestiuni de interes public. În consecință, rolul vital de gardian public al presei ar putea fi subminat, iar capacitatea presei de a prezenta informații corecte și demne de încredere, ar putea fi afectată negativ.
  3. Libertatea de exprimare online. Libertatea de opinie și de exprimare include, de asemenea, libertatea de a exprima idei și de a răspândi informații de orice natură care pot fi transmise unor terți, indiferent de forma acestora, și indiferent de mijloacele de comunicare în masă. Jurnaliștii au dreptul la libertatea de exprimare, care include dreptul de a căuta, primi și difuza informații prin intermediul internetului. Acest drept poate fi limitat în anumite circumstanțe, cum ar fi protejarea securității naționale sau prevenirea difuzării unor informații defăimătoare. Jurnaliștii trebuie să beneficieze de libertatea de a publica și a comunica online fără frica de represalii, cenzură sau hărțuire. Aceasta include complementar dreptul de a critica și de a dezbate subiecte de interes public.
  4. Securitatea digitală. Drepturile digitale includ protecția împotriva hacking-ului, spionajului digital și a altor forme de atacuri cibernetice. Jurnaliștii trebuie să aibă acces la resurse pentru a-și securiza comunicațiile și datele.
  5. Dreptul la anonimat și criptare. Anonimatul și criptarea sunt instrumente esențiale pentru protecția jurnaliștilor și a surselor lor. Dreptul de a folosi aceste instrumente fără restricții este crucial pentru menținerea confidențialității și securității.
  6. Educație și conștientizare. Este important ca jurnaliștii să fie educați despre drepturile lor digitale și să fie conștienți de riscurile asociate cu munca lor. Aceasta include formarea în domeniul securității digitale și al legislației privind drepturile digitale.
  7. Protecția dreptului de autor. Corespunzător prevederilor pct.2.12 din Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova, jurnalistul respectă dreptul de autor. În asemenea cazuri, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul mass-media online trebuie indicat și linkul direct la sursă, în primul alineat al textului. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile impuse, solicitate, prevăzute de deținătorul drepturilor. De asemenea, jurnalistul nu acceptă să scrie pentru o altă persoană, să semneze un produs jurnalistic cu numele altei persoane reale sau să semneze un produs jurnalistic al cărui autor nu este.
  8. Protecția împotriva hărțuirii și amenințărilor. Jurnaliștii ar trebui să beneficieze de protecție împotriva hărțuirii, amenințărilor sau altor presiuni care ar putea împiedica exercitarea liberă a profesiei lor. Astfel, prin activitatea lor de dezvăluire a abuzurilor de putere, de informare privind corupția și de punere sub semnul întrebării a opiniilor primite, jurnaliștii sunt adesea expuși riscului specific de intimidare și violență.

Astfel, în contextul tehnologic actual, jurnaliștii se confruntă cu provocări unice, iar înțelegerea și apărarea drepturilor lor digitale devine vitală pentru menținerea integrității și independenței presei. Drepturile digitale ale jurnaliștilor sunt fundamentale pentru susținerea democrației și a libertății de exprimare în lumea digitală de astăzi. Protejarea și promovarea acestor drepturi sunt esențiale pentru a asigura că jurnaliștii pot lucra într-un mediu sigur și liber, contribuind astfel la informarea corectă și la responsabilizarea societății. Societatea civilă, organizațiile de presă și guvernele trebuie să colaboreze pentru a asigura că drepturile digitale ale jurnaliștilor sunt respectate și protejate în fața provocărilor în continuă evoluție ale erei digitale.


[1] Art.4 din Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline

#LIDFlash| CUM SOLICITĂ JURNALIȘTII INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC?

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Orice persoană fizică sau juridică (solicitant) are dreptul să solicite și să obțină informații de interes public în condițiile legii, prin înaintarea unei cereri de comunicare a informațiilor de interes public, iar furnizorii de informații sunt obligați să comunice informațiile de interes public solicitate, corespunzător prevederilor capitolului III din Legea nr.148/2023. O cerere de solicitare a informațiilor urmează să cuprindă careva elemente obligatorii, și anume:                                           

  • a) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                                 
  • b) adresa poștală a solicitantului, precum și adresa poștei electronice dacă se solicită răspuns pe această cale;                                                                                                             
  • c) denumirea furnizorului de informații;                                                                               
  • d) specificarea informației de interes public solicitate, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații.                                                   

Cererea care nu conține elementele sus-menționate, nu se examinează din oficiu.

Alte detalii

Solicitantul poate indica modalitatea preferată de comunicare a informației, oricare ar fi ea (adresa electronică – email, în scris sau expediată prin poștă și comunicare verbală directă sau prin telefon), în măsura în care există o asemenea posibilitate de livrarea unei informații specifice. Este încurajată modalitatea de depunere electronică a solicitărilor (prin email) în vederea eficientizării procesului și asigurarea unei trasabilități a cererilor. Astfel, în cazul cererii transmise în formă electronică, furnizorul de informații este obligat să comunice solicitantului cel târziu în următoarea zi lucrătoare, prin aceleași mijloace, numărul și data înregistrării cererii. În antiteză, cererile adresate verbal nu sunt înregistrate (cu anumite excepții prevăzute la art.73 alin.(6) din Codul administrativ nr.116/2018) și prin urmare ar complica eventuala evidențiere a trasabilității cererii. Totuși se va ține cont că cererile adresate verbal se soluționează imediat, în ziua înaintării, dacă informațiile solicitate sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat. După caz, reieșind din specificul solicitării, cererea ar putea fi adresată și verbal prin prisma celerității soluționării.

Solicitantul nu este obligat să semneze cererea olografic sau electronic, după caz. Pentru cererea transmisă în formă electronică nu este necesară întrunirea cerințelor legale stabilite pentru documentele electronice (deci nu este obligatorie semnătura electronică).

Solicitantul nu este obligat să motiveze sau să justifice cererea sa. Având în vedere caracter public al informațiilor solicitate, solicitantul este exceptat de la obligativitatea prezentării unor argumente aferente solicitării sale.

Termenul de examinare a cererii. Informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii. Termenul prestabilit poate fi prelungit cu cel mult 7 zile în cazul în care cererea este complexă sau se solicită un volum mare de informații, care necesită timp suplimentar pentru prelucrare. Prelungirea are efect doar dacă solicitantul este informat despre aceasta în scris, în interiorul termenului prevăzut (7 zile) și cu indicarea motivelor prelungirii.

Reglementarea detaliată a plăților pentru comunicarea informațiilor de interes public. Apriori, comunicarea informațiilor de interes public este gratuită, dacă se realizează prin:                           

  • – furnizarea informației în formă electronică;                                                                         
  • – expedierea informației prin poștă, pe suport de hârtie, și volumul nu depășește 20 de pagini;                                                                                   
  • – eliberarea informației la sediul furnizorului de informații, pe suport de hârtie, și volumul nu depășește 20 de pagini;                                                                                                                   
  • – examinarea informației în original, la sediul furnizorului de informații;                                            
  • – expunerea informației în formă verbală, în cazul cererilor adresate verbal.

În cazul în care volumul informației depășește volumul prevăzut (20 pagini), furnizorul de informații are dreptul să solicite o plată de 0,02 unități convenționale pentru fiecare pagină adițională. Dacă informațiile solicitate sunt înregistrate în altă formă decât pe suport de hârtie sau în formă electronică, furnizorul de informații are dreptul să solicite o plată care nu poate depăși costurile pentru reproducerea informațiilor și, după caz, pentru expedierea acestora solicitantului. Plățile pentru comunicarea informațiilor de interes public nu pot depăși cheltuielile efective suportate de furnizorul de informații.

  • Solicitarea urmează a fi clar exprimată. Solicitantul urmează să elucideze necesarul de informație de interes public, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații. O formulare corectă și bine structurată, cu o solicitare clară, care nu lasă spațiu de interpretare, poate preveni un răspuns inoportun sau un refuz.
  • În ce limbă putem solicita să ne fie furnizate informații. Informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în limba în care sunt disponibile.

#LIDFlash | AVANTAJELE JURNALISMULUI ONLINE

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Apariția internetului a declanșat creșterea mass-mediei digitale prin intermediul platformelor media care oferă acces ușor și rapid, actualizări, costuri reduse și o audiență largă.

Prezența internetului a schimbat, de asemenea, practica de difuzare tradițională a jurnalismului în practica jurnalismului digital și ca urmare, au apărut noile oportunități de a colecta și analiza date mari cu o precizie uluitoare.

Această eră digitală a rescris modul în care informațiile sunt create, distribuite și consumate, dând naștere unui nou tip de jurnalism „Jurnalismul Online”. Acest tip de jurnalism nu este doar o extensie a jurnalismului tradițional, ci o revoluție care aduce o serie de avantaje semnificative.

În vechea eră a jurnalismului, metodele de lucru ale jurnaliștilor se concentrau doar pe relatarea activitățile de raportare prin înregistrarea evenimentelor pe baza faptelor și publicarea rapoartelor în mass-media.

Acest ritm de lucru monoton a făcut ca noile tehnologii să înceapă să inoveze în prezentarea știrilor, astfel încât faptele s fie expuse cu rapiditate și dinamism fiind actualizate și corectate în timp real.

Pentru a înțelege pe deplin avantajele jurnalismului online, este esențial să privim modul în care tehnologia a remodelat industria. În trecut, știrile erau limitate de constrângerile fizice ale tiparului și de ciclurile de știri programate ale radioului și televiziunii. Informațiile trebuiau colectate, editate, tipărite și distribuite, un proces care putea dura ore sau chiar zile.

În contrast, jurnalismul online se bucură de o libertate aproape nelimitată în ceea ce privește spațiul, timpul și modul de prezentare a informațiilor.

Avantajele Jurnalismului online

  1. Accesibilitate și Disponibilitate

În era tehnologiilor informaționale, știrile trebuie să fie la doar câteva clicuri distanță. Oamenii nu mai doresc să fie constrânși de programul de difuzare al televiziunii sau de ciclul de tipărire al ziarelor. Scopul final este că informația expusă de mass-media să fie accesibilă și disponibilă spre accesare de oriunde, la orice oră, printr-o simplă conexiune la internet.

Această oportunitate transformă modul în care publicul interacționează cu știrile, oferindu-le posibilitatea de a fi mereu informați.

Rapiditatea și dinamismul definește viteza cu care știrile pot fi publicate online, excluzând jurnalismul tradițional, unde știrile de ultimă oră trebuiau să aștepte următoarea ediție tipărită sau următorul buletin de știri. Acum, jurnalismul online permite publicarea instantanee a informației de interes. Rapiditatea este esențială în situațiile de criză sau în cazul evenimentelor în desfășurare, unde fiecare moment contează.

  • Interactivitate și Angajament

Angajamentul este expus prin modalitatea de a oferi feedback instantaneu prin acordarea posibilității cititorilor de a interacționa cu conținutul expus prin comentarii, sondaje și rețele sociale. Aceste acțiuni expun participarea activă a oamenilor, creând o comunitate și stimulând discuții și dezbateri. Deci, interactivitatea, permite jurnaliștilor să primească feedback direct și să se adapteze la interesele și nevoile publicului.  

  • Personalizare și Diversitate

Oamenii pot alege dintr-o varietate largă de surse online și pot personaliza tipurile de știri pe care doresc să le primească și la rândul lor, jurnaliștii, pot crea conținut personalizat pentru un public specific. Această tactică asigură că fiecare cititor poate găsi conținutul care îi interesează cel mai mult, fie că este vorba de știri locale, internaționale, politice, culturale, sportive sau de divertisment.

  • Costuri Reduse și Accesibilitate Economică

Jurnalismul online reduce semnificativ costurile asociate cu tipărirea și distribuția fizică. Aceasta nu doar că face jurnalismul mai accesibil pentru publicații mici sau independente, dar reduce și prețul pentru consumator. În majoritatea cazurilor, știrile online sunt disponibile gratuit sau la un cost mult mai mic decât echivalentul lor tipărit.

  • Actualizări și Corecturi în Timp Real

Dacă vorbim de jurnalismul pe hîrtie, odată ce o știre este tipărită, orice eroare rămâne fixată permanent. În contrast, jurnalismul online permite actualizări și corecturi în timp real. Aceasta asigură că publicul are acces la informații actualizate și corecte. Această posibilitatea este esențială în cazul știrilor de ultimă oră, ale căror conținut se poate modifica în timp real.

  • Multimedia și Flexibilitate în Prezentare

Avantajul esențial al jurnalismul online este că se poate combina ușor elementele multimedia (imagini, video, audio) cu textul care se dorește a fi redat. Această prezentare a conținutului media îmbogățește experiența utilizatorului și oferă informații mai accesibile și mai ușor de înțeles pentru un public divers.

  • Globalizare și Conectivitate

Jurnalismul online depășește frontierele, permițând distribuirea știrilor la nivel global. Acest lucru facilitează o mai bună înțelegere și conștientizare a evenimentelor internaționale. Într-o lume din ce în ce mai interconectată, capacitatea de a accesa rapid și ușor știri din diferite părți ale lumii este esențială pentru a menține o perspectivă globală informată.

  • Integrarea cu Tehnologiile Inteligente

Jurnalismul online poate fi integrat ușor cu inteligența artificială și analiza datelor. Aceasta posibilitate permite o analiză mai profundă și mai sofisticată a informațiilor, precum și personalizarea conținutului pentru cititori pe baza preferințelor și comportamentului lor de navigare.

  1. Monitorizarea impactului conținutului expus

Instrumentele digitale permit jurnaliștilor și editorilor să monitorizeze în timp real cât de bine performează articolele lor. Analiza datelor, cum ar fi numărul de vizualizări, durata de citire sau numărul comentariilor, oferă feedback valoros care poate ghida strategiile de conținut și îmbunătățirea continuă a calității informației expuse.

  1. Provocări și Responsabilitate

Jurnalismul online expune și provocări semnificative, precum dezinformarea, polarizarea și protecția datelor personale, care sunt aspecte critice și necesită atenție și soluții inovatoare. Astfel, responsabilitatea jurnaliștilor de a menține standarde etice și de a verifica informațiile într-un mediu atât de rapid și competitiv este mai importantă ca niciodată.

Deci, concluzionând cele expuse, menționăm că ne aflăm în mijlocul unui fel de revoluție industrială în domeniul mass-media. În centrul acestei revoluție se află ascensiunea social media și explozia emergentă a telefoanelor, tabletelor și computerelor, care aduc cu ele noi cerințe ale consumatorilor și noi modalități de colectare și distribuire a știrilor. În mod firesc, redacțiile de știri și jurnaliștii fac tranziția spre era digitală, ca răspuns la schimbările sociale, culturale și tehnologice care au loc.

Jurnalismul online reprezintă nu doar viitorul industriei mass-media, ci și un catalizator pentru schimbare și inovație. Prin adaptabilitatea, interactivitatea și accesibilitatea sa, transformă modul în care consumăm știrile și ne informăm. Într-o lume în continuă schimbare, jurnalismul online se adaptează constant pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor publicului său, jucând un rol esențial în modul în care înțelegem și interacționăm cu lumea din jurul nostru.

#LIDFlash|CHATGPT – jurnalistul din redacție

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În era tehnologiilor informaționale, în care datele circulă mai repede ca niciodată, jurnaliștii sunt în permanentă căutare de instrumente și tehnologii care să îi ajute să țină pasul cu viteza cu care se produc schimbările.

Un astfel de instrument care a luat amploare în redacțiile din întreaga lume este ChatGPT, care reprezintă un model lingvistic de inteligență artificială. De fapt, este un sistem conceput pentru a procesa și genera limbaj uman.

ChatGPT este capabil să îndeplinească o gamă largă de sarcini lingvistice, cum ar fi să răspundă la întrebări, să rezume texte, să traducă limbi străine și chiar să scrie propriul conținut original.

ChatGPT a fost creat de OpenAI, o organizație de cercetare care își propune „să se asigure că inteligența generală artificială aduce beneficii întregii umanități”.

„GPT” este acronimul de la „Generative Pre-Trained Transformer”. Acesta a fost antrenat pe un set masiv de date de text, cum ar fi cărți, articole, site-uri web și postări în social media. Modul în care a fost antrenat l-a făcut extrem de bun la generarea de text pe cont propriu.

„Chat” se referă la modul în care comunicăm cu el, prin chat. Folosind limbajul natural. Acesta este motivul succesului său și al adoptării sale rapide: nu există nicio „interfață” de utilizat pentru comunicare, în afară de o casetă de chat – trebuie doar să introduceți o frază, o imagine și să primiți un răspuns în același format.

Totodată, OpenAI a lansat în anul 2023 cea mai nouă versiune a software-ului său conceput pentru a imita o conversație de tip uman pe baza indicațiilor utilizatorului, GPT-4, care este un sistem de ultimă generație capabil să genereze nu doar cuvinte, ci și imagini descriptive ca răspuns la comenzile scrise ale unei persoane, poate compune cântece, scrie scenarii și recunoaște scrisul utilizatorului. Generează până la 25.000 de cuvinte, în răspunsurile tip text, poate purta convorbiri îndelungate, căuta prin documente și propune analize. Potrivit creatorilor săi, este mult mai avansat în analiza logică, în raport cu versiunea anterioară iar riscul de răspunsuri neconforme a scăzut cu peste 80%.

Deci, Chat GPT-4, este o nouă tehnologie AI, care transformă modul tradițional în care lucrează jurnaliștii prin automatizarea procesului de verificare a faptelor și de generare a povestirilor. Această tehnologie are potențialul de a reduce timpul necesar pentru a crea conținut precis și captivant.

Beneficiul principal al ChatGPT-4 este capacitatea sa de a automatiza procesul de verificare a faptelor. Prin utilizarea procesării limbajului natural, ChatGPT-4 poate analiza rapid datele și verifica acuratețea unei povești. Această tehnologie poate, de asemenea, să identifice potențialele părtiniri într-o poveste și să sugereze corecții. În plus, ChatGPT-4 poate genera povești bazate pe date, ceea ce îi poate ajuta pe jurnaliști să creeze conținut mai captivant în mai puțin timp.

Cum poate fi folosit ChatGPT în redacții de către jurnaliști

  1. Crearea de întrebări pentru interviuri

Puteți enumera întrebările pe care le aveți pentru un subiect de interviu, iar aplicația va crea mai multe întrebări după modelul acestora. De asemenea, ChatGPT poate copia un interviu anterior sau un articol scris de persoana intervievată și poate elabora întrebări despre acel subiect.

  • Cercetarea și colectarea de informații

ChatGPT poate fi utilizat pentru a genera rezumate de articole sau documente, facilitând astfel înțelegerea rapidă a unor cantități mari de informații de către jurnaliști.

  • Editor de texte

Jurnaliștii își pot introduce articolele pentru o ultimă revizuire înainte de a le trimite editorului lor, de exemplu, solicitând ChatGPT să editeze articolul într-un format specific.

  • Generator de context și știri

Poate fi folosit pentru a genera context, știri, rapid și precis, analizând date și fapte și creând evenimente din acestea. În plus, poate fi folosit pentru a identifica tendințele în date și pentru a sugera subiecte pentru cercetări ulterioare.

  • Generare de conținut în mai multe limbi

GPT-4 are capacitatea de a genera povești în mai multe limbi. Acest lucru ar putea permite acoperirea știrilor internaționale, ceea ce ar fi un beneficiu major pentru instituțiile de știri.

  • Creator de conținut

Datorită capacității sale de a genera text foarte asemănător cu cel uman, ChatGPT poate fi folosit pentru a scrie rapid articole de știri, rezumate și chiar titluri. Astfel, redacțiile de știri pot economisi o cantitate semnificativă de timp și resurse, deoarece nu mai trebuie să se bazeze pe scriitori umani pentru a produce acest tip de conținut.

  • Verificarea faptelor

Prin utilizarea ChatGPT pentru a analiza cantități mari de date text, jurnaliștii pot identifica și verifica rapid faptele și cifrele cheie din reportajele lor.

  • Redactor de știri

ChatGPT poate scrie articole de știri cu o intervenție umană redusă sau deloc. Acest lucru poate economisi timp pentru jurnaliști și le poate permite acestora să se concentreze asupra unor reportaje mai aprofundate și de investigație.

  • Generator de rezumate ale unor texte și documente de mari dimensiuni

ChatGPT se pricepe destul de bine la rezumarea unor bucăți lungi de text. Acest lucru este util atunci când trebuie să scanați rapid noi rapoarte, studii și alte documente. Puteți chiar să cereți instrumentului să vă ofere cele mai importante puncte, să preia un citat sau să găsească informații despre autori.

  1. Generarea titlurilor

Îi puteți cere să facă titluri pentru produsele jurnalistice, inclusiv titluri amuzante, negative sau pozitiv, să elimine cuvinte necenzurate sau să îl facă într-un anumit număr de cuvinte.

  1. Generarea de subiecte de e-mail și scrierea de e-mailuri

Externalizarea uneia dintre cele mai plictisitoare sarcini de birou către o mașină. Deși va trebui să editați versiunea finală, ChatGPT poate accelera procesul de trimitere a e-mailurilor către sursele sau colegii dumneavoastră, deoarece puteți genera un mesaj sonor cu o singură solicitare rapidă. Trebuie doar să completați spațiile goale și să-l trimiteți.

  1. Generarea de postări pe rețelele sociale

La fel ca emailurile, postarea pe rețelele sociale este utilă, dar consumă teribil de mult timp. Puteți cere ChatGPT să scrie o postare pe un subiect, eliberându-vă timpul și puterea creierului pentru o scriere mai valoroasă.

  1. Știri de ultimă oră actualizate

În momentul în care are loc un eveniment major de știri, jurnaliștii au necesitatea de a avea informații în regim real. Astfel, ChatGPT poate monitoriza fluxuri de știri, rețele sociale și declarații oficiale, oferind actualizări și rezumate continue.

Deci, putem concluziona că unul dintre principalele avantaje ale ChatGPT este potențialul său de a economisi timp și bani. Prin automatizarea procesului de verificare a faptelor și de generare a conținutului, jurnaliștii se pot concentra pe conținut și sarcini mai complexe, în timp ce AI se ocupă de sarcinile banale. Acest lucru ar putea duce la o producție de știri mai eficientă și mai rentabilă, permițând organizațiilor de știri să producă mai multe știri în mai puțin timp.

Un alt beneficiu este potențialul său de a îmbunătăți acuratețea. Folosind AI pentru a verifica fapte și a genera povești, organizațiile de știri se pot asigura că conținutul lor este corect și actualizat. Acest lucru ar putea duce la o scădere a numărului de erori și inexactități în rapoartele de știri, precum și la o scădere a cantității de timp petrecut pentru verificarea faptelor.

#LIDFLASH | Ghid practic privind modul în care inteligența artificială ar trebui să fie utilizată pentru jurnaliști în republica moldova

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale generează noi provocări juridice și etice pentru modul în care organizațiile de știri utilizează inteligența artificială în producție și distribuție, precum și pentru modul în care sistemele de inteligență artificială (IA) utilizează conținutul știrilor pentru a învăța.

Pentru redacții, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă oferă beneficii pentru productivitate și inovare. În același timp, aceasta riscă să genereze inexactități, probleme etice și să submineze încrederea publicului. De asemenea, prezintă oportunități de abuz de drepturi de autor pentru munca originală a jurnaliștilor. Pentru a aborda aceste provocări, legislația Republicii Moldova va trebui să ofere definiții clare ale categoriilor de IA și dezvăluiri specifice pentru fiecare dintre acestea.

Ghidul privind implementarea responsabilă a sistemelor de inteligență artificială (IA) în jurnalism, aprobat la 1 decembrie 2023 de către Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională din cadrul Consiliului Europei, definește liniile directoare și orientările practice organizațiilor de presă și profesioniștilor din domeniul mass-media pentru a pune în aplicare sistemele jurnalistice de inteligență artificială într-un mod responsabil.

Acestea oferă, de asemenea, îndrumări pentru furnizorii de tehnologii de IA și companiile de platforme, precum și pentru state și autoritățile naționale de reglementare, pentru a crea condiții favorabile pentru o astfel de implementare responsabilă.

Ghidul reglementează:

  • Utilizarea sistemelor de IA în diferite etape ale producției jurnalistice, de la decizia de a utiliza sisteme de IA, identificarea și achiziționarea de sisteme de IA, până la încorporarea sistemelor de IA în practica profesională și organizațională.

Totodată, subliniază faptul că decizia de a implementa sisteme jurnalistice de IA în redacție este o alegere strategică cu consecințe importante asupra proceselor interne și a fluxurilor de lucru;

  • Analizează dimensiunea externă a utilizării IA în redacții, și anume efectul acesteia asupra publicului și societății.

De asemenea, orientările din Ghid subliniază responsabilitățile respective ale furnizorilor de tehnologie și ale platformelor, precum și ale statelor membre și ale autorităților de reglementare.

Prin urmare, Ghid Practic privind modul în care inteligența artificială ar trebui să fie utilizată pentru jurnaliști în Republica Moldova trebuie să conțină o serie de recomandări specifice.

Recomandări specifice pentru utilizarea IA

  1. Punerea în aplicare a sistemelor jurnalistice de inteligență artificială

Decizia de a pune în aplicare sisteme jurnalistice de IA nu ar trebui să fie pur tehnologică sau comercială, ci să fie, de asemenea, determinată de misiune, în sensul că va contribui la atingerea obiectivelor și se va alinia la valorile organizația de presă în cauză. Acest lucru înseamnă că trebuie să fie integrată într-o viziune mai largă de ceea ce speră să realizeze organizația de știri, modelul său de afaceri, provocările cu care se confruntă, obiectivele de rolul democratic al mass-mediei, promovarea drepturilor omului și a eticii profesionale, precum și rolul tehnologiei în fiecare dintre acestea.

Jurnaliștii implicați în procesul de luare a deciziilor trebuie să fie dotați cu competențele necesare, conștientizare și informații necesare, inclusiv la nivel de conducere, pentru a lua decizii adecvate și bine informate. Discuțiile și dialogul dintre utilizatorii și furnizorii de IA sunt esențiale pentru construirea unei înțelegeri comune a standardelor etice și a drepturilor omului, precum și a activității fiecăruia dintre ei, drepturile și îndatoririle fiecăruia.

Deciziile cu privire la implementarea unui sistem de inteligență artificială jurnalistică nu ar trebui să fie considerate ca o decizie unică și discretă, ci parte a unui proces circular, în sensul că acestea ar trebui să se bazeze pe monitorizarea periodică a performanțelor sistemului de IA, a contribuției acestuia la misiunea editorială a organizației de știri și a cadrului juridic și etic în schimbare în care operează.

  • Identificarea și achiziționarea de sisteme de inteligență artificială de către organizațiile media și utilizatorii profesioniști

Odată ce au fost identificate sarcinile jurnalistice automatizabile, trebuie luate decizii cu privire la achiziționarea sistemelor jurnalistice de IA. Printre opțiuni se numără achiziția de la o tehnologie IA furnizor (care poate include abonarea sau plata pentru accesul la un sistem la distanță), sau în interiorul companiei, dezvoltare internă.

Multe sisteme jurnalistice de inteligență artificială trebuie să fie antrenate cu date pentru a funcționa în mod util. Prin urmare, disponibilitatea, corectitudinea și calitatea datelor ar trebui să fie evaluate în mod riguros și preluate din Registrele Informaționale de stat.

În cazul în care datele se referă la subiecți, trebuie să se asigure conformitatea cu normele privind protecția vieții private și normelor de protecție a datelor cu caracter personal.

  • Încorporarea instrumentelor de inteligență artificială în practica profesională și organizațională

Sistemele jurnalistice de IA necesită atât o infrastructură tehnică, cât și una organizațională pentru a le susține.

Deci, se recomandă, ca organizațiile să construiască și să mențină această infrastructură prin angajarea de personal din domeniu, sau prin perfecționarea personalului existent. Organizațiile de presă ar trebui să evite înlocuirea pur și simplu a jurnaliștilor calificați cu personal tehnic, iar introducerea rolurilor de IA nu ar trebui să se facă în detrimentul dezvoltării competențelor de rutină în materie de IA în rândul celorlalți membri ai personalului.

Sistemele jurnalistice de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a îndeplini sarcini foarte ușor de automatizat în cadrul fluxurilor de lucru existente, eliberând timp și resurse pentru alte activități jurnaliștilor. Cu toate acestea, chiar și pentru aceste sarcini și în special în cazul automatizării și utilizării IA generative, este necesară o supraveghere editorială pentru a evitarea proceselor și a rezultatelor incorecte sau părtinitoare.

  • Claritate în Utilizarea inteligenței artificiale

Clarificați în mod deschis și transparent modul în care inteligența artificială este integrată în procesele jurnalistice.

Instituțiile mass-media ar trebui să comunice când și cum utilizează sistemele de inteligență artificială atât subiecților, cât și publicului. Dezvăluirea ar trebui să se aplice în situațiile în care utilizarea sistemelor de IA ar putea afecta în mod semnificativ drepturile subiectului sau ale publicului sau interpretarea rezultatelor. Informații ar trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziție în cadrul organizației de știri cu privire la sistemele care au fost utilizate, implementate, pentru ce au fost concepute, ce valori reflectă acestea și ce se face pentru a instrui personalului și pentru a asigura o supraveghere adecvată.

Formele standardizate de etichetare că sistemele de IA sunt utilizate în fluxul de lucru (în limbaj natural și în coduri care pot fi citite automat) și sporesc utilitatea etichetării pentru subiecți și pentru public.

  • Formarea și instruirea jurnaliștilor

Asigurați-vă că jurnaliștii și editorii sunt bine informați și instruiți în privința tehnologiilor IA utilizate.

Oferiți o formare continuă pentru a ține pasul cu noile dezvoltări în domeniul inteligenței artificiale.

  • Asistență în generarea de conținut

Folosiți inteligența artificială pentru a ajuta la generarea automată a conținutului de bază, permițând jurnaliștilor să se concentreze pe investigații și analize mai profunde.

Mențineți un echilibru între contribuția IA și creativitatea umană în procesul de redactare.

  • Verificarea Faptelor

Utilizați inteligența artificială pentru a verifica rapid faptele și a preveni răspândirea știrilor false.

Oferiți informații complete privind procesele de verificare și surselor utilizate.

  • Transparența deciziilor algoritmice

Faceți eforturi pentru a face algoritmii folosiți în jurnalism mai transparenți și explicați modul în care aceștia iau decizii.

Asigurați-vă că algoritmii respectă standardele etice și jurnalistice.

  • Evaluare a riscurilor și implicațiilor etice

Realizați o evaluare a riscurilor etice asociate cu implementarea inteligenței artificiale în jurnalism.

Aveți în vedere consecințele potențiale și asigurați-vă că nu există impact negativ asupra calității informațiilor livrate publicului.

  1. Protecția datelor cu caracter personal

Asigurați protejarea datelor cu caracter personal conform Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, precum și standardelor internaționale.

Implementați măsuri de securitate pentru a preveni accesul neautorizat la datele colectate de sistemele IA.

  1. Colaborare cu comunitatea

Colaborați cu alți profesioniști din domeniul jurnalismului pentru a împărtăși bune practici și pentru a aborda împreună provocările legate de utilizarea inteligenței artificiale.

Participați la dezbateri etice și la crearea unor standarde industriale pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor IA în jurnalism.

  1. Monitorizarea și îmbunătățire continuă

Monitorizați constant performanța sistemelor IA și identificați orice probleme sau sesizări.

Fiți deschiși la îmbunătățiri continue și ajustați algoritmii în funcție de feedback și evoluții tehnologice.

  1. Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în raport cu utilizatorii și cu societatea, respectând principiile jurnalistice

Asigurați-vă că implementarea IA respectă principiile fundamentale ale jurnalismului, cum ar fi acuratețea, obiectivitatea și interesul public.

Fiți conștienți de impactul social și cultural al informațiilor furnizate de sistemele IA și abordați-l cu responsabilitate, inclusiv prin prisma prelucrării datelor cu caracter personal.

Este important de menționat că editorii umani joacă încă un rol activ în procesul de publicare și trebuie să revizuiască fiecare conținut la care contribuie Inteligența Artificială, asigurând integritatea și autenticitatea știrilor.

Această colaborare garantează că integritatea jurnalismului este în continuare menținută, beneficiind în același timp de câștigurile de productivitate pe care le poate oferi inteligența artificială.

Deși IA poate prelua sarcini repetitive, trebuie să rămânem angajați față de valorile jurnalismului tradițional. În industria media există o dezbatere continuă cu privire la faptul dacă cititorilor le pasă de conținutul generat de IA și dacă oamenii observă dacă AI a fost folosită pentru a crea conținut.

Decizia de a implementa sisteme jurnalistice de IA în redacție este o alegere strategică cu importante consecințe pentru procesele interne și fluxurile de lucru.

#LIDFLASH | Procedura de conectare pentru stabilirea accesului la date pentru jurnaliști

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Este sigur că dezvoltarea continuă a infrastructurii digitale, a stimulat E-transformarea jurnalismului din Republica Moldova, pe modele practice de succes ale altor țări, în care tehnologiile moderne sunt angajate în eficientizarea și îmbunătățirea procesului de prestare a serviciilor jurnalistice. Instituțiile mass-media sunt nevoite să treacă printr-o transformare foarte rapidă și să-și adapteze modelul de interacțiune cu consumatorii de media.

Deci, accesul la date veridice din Sistemele Informaționale, în regim real, la un click distanță, este inevitabil pentru a menține ritmul alert cu care se desfășoară acțiunile de interes pentru societate.

În acest context, la data de 19 iulie 2018 a fost aprobată Legea nr. 142 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate. Scopul legii este de a facilita și eficientiza schimbul de date și interoperabilitatea în cadrul sectorului public, precum și între sectorul public și cel privat, în vederea creșterii calității serviciilor publice prestate, a creării noilor servicii publice electronice și asigurării securității informaționale.

Vom menționa că Guvernul Republicii Moldova a dezvoltat platforma de interoperabilitate (MConnect), care potrivit art. 3 al Legii nr.142/2018, constituie un sistem informațional, proprietate a statului, destinat asigurării schimbului de date între sistemele informaționale deținute de participanții la schimbul de date. Posesor și deținător al platformei de interoperabilitate (MConnect), este desemnată IP „Agenția de Guvernare Electronică” (AGE).

În contextul celor menționate, jurnaliștii și/sau instituțiile mass-media pot utilizează platforma de interoperabilitate pentru a consuma date, în mod automatizat, conducându-se de principiul legalității schimbului de date, adică pornind de la temeiul legal ce stă la bază și scopul legal urmărit.

Totodată, jurnaliștii, care sunt consumatori de date și nu dețin sisteme informaționale capabile să consume date în regim automatizat, pot accesa datele respective utilizând Modulul „Date cu Acces Autorizat” de pe Portalul Guvernamental de Date (https://date.gov.md/).

La modul practic pentru a avea acces la date, jurnaliștii și/sau instituțiile mass-media trebuie să inițieze procedură de conectare standardizată, care poate fi realizată accesând:

  1. Platforma de interoperabilitate MConnect – https://mconnect.gov.md;
  2. Catalogul Semantic – https://semantic.gov.md.
  • Identificați ce date doriți să accesați;
  • Accesați https://mconnect.gov.md, la rubrica Procedura de conectare, găsiți modelul de Cerere de conectare tipizată;
  • Completați Cererea la toate capitolele, în special atrageți atenția la temeiul legal de consum de date și scopul care determină accesul la date. (cerință impusă de cadrul legal de schimb de date și interoperabilitate Legea nr. 142/2018, HG nr. 211/2019);
  • Semnați Cererea folosind semnătura electronică. Cererea va fi completată cu informații privind scenariul de consum de date, seturile de date necesare, temeiul și scopul legal, persoanele de contact;
  • Transmiteți Cererea semnată electronic în adresa AGE sau pe mconnect@egov.md;
  • După recepționarea Cererii, echipa AGE va începe procedura de procesare a Cererii și va reveni cu un răspuns către Utilizator în termeni rezonabili (30 zile conform Cadrului normativ).

SAU

  • Accesați https://semantic.gov.md;
  • Utilizatorul trebuie să identifice seturile de date (activele semantice – Interpelările) necesare sau care vor fi consumate prin MConnect explorând pagina Interpelărilor;
  • După explorarea tuturor Interpelărilor, Utilizatorul salvează activele semantice în Coșul de preferințe prin accesarea iconiței;
  • Utilizatorul urmează să selecteze una sau mai multe interpelări din cele salvate din Coșul de preferințe separat sau click pe Selectează toate și se va activa butonul Completează Cererea de conectare;
  • După accesarea butonului Completează Cerere, se va deschide separat o pagină cu câmpurile care urmează a fi completate de către Utilizator;
  • După completarea Cererii de conectare la MConnect se va activa butonul Descarcă Cererea;
  • După descărcare Utilizatorul urmează să semneze Cererea de conectare la MConnect folosind platforma MSign. Dacă Utilizatorul NU deține semnătură electronică sau NU are drept de semnătură, va transmite Cererea către persoana care deține semnătura electronică și are drept de semnătură;
  • După semnarea Cererii, Utilizatorul urmează să o transmită către echipa AGE responsabilă de schimbul de date și interoperabilitate la adresa: mconnect@egov.md;
  • După recepționarea Cererii, echipa AGE va începe procedura de procesare și va reveni cu un răspuns către Utilizator în termeni rezonabili.

Concluzionând cele expuse, este necesar de menționat că pentru jurnaliști și instituții mass-media este primordial să cunoască ce date există în Registrele Informaționale ale statului pentru a putea fi accesate într-un regim automatizat, excluzând solicitările transmise la instituțiile statului pe suport de hârtie, interacțiunea cu funcționarii statului și economisind timp și bani. Deci, o imagine de ansamblu asupra seturilor de date existente în Registrele Informaționale ale statului și care pot fi consumate prin Platforma de interoperabilitate (MConnect) poate fi accesată pe Catalogul Semantic (https://semantic.gov.md/ro/), despre care vom scrie în LIDFLAS

#LIDFlash | Protecția Jurnaliștilor în Timpul Conflictelor Armate și Rolul Crucial al Gândirii Critice în Educația Tinerilor

LIDFlash| Artiom Gușan | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În contextul conflictelor armate, jurnaliștii devin adesea eroii tăcuți, aducând lumii informații vitale despre ororile din zonele de conflict. Cu toate acestea, în exercitarea datoriei lor, acești profesioniști se confruntă cu riscuri imense, puse în evidență de pericolele la care sunt expuși în teren. Protejarea lor devine astfel o chestiune vitală pentru menținerea libertății de exprimare și pentru furnizarea unei perspective autentice asupra evenimentelor.

Protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor armate

Într-un mediu în care tehnologia și informațiile se răspândesc rapid, jurnaliștii se confruntă cu provocări crescânde în asigurarea securității lor. Protecția lor în timpul conflictelor armate devine un aspect crucial, iar abordarea acestui subiect necesită angajament continuu din partea comunității internaționale și a organizațiilor media. Deși există norme și principii legale, cum ar fi cele din Dreptul Internațional Umanitar, aplicarea lor efectivă pe teren rămâne o provocare.

Expoziția jurnaliștilor la riscuri precum răpirile, amenințările și chiar arestările evidențiază necesitatea unor strategii de protecție adecvate. Planificarea meticuloasă, pregătirea medicală și o înțelegere profundă a contextului cultural și istoric reprezintă elemente esențiale pentru supraviețuirea în astfel de medii periculoase.

Gândirea critică și educația tinerilor

În paralel cu eforturile de a asigura protecția jurnaliștilor, este esențial să cultivăm gândirea critică în rândul tinerilor. Educația media joacă un rol vital în acest sens, oferindu-le tinerilor instrumentele necesare pentru a evalua informațiile în mod critic și a recunoaște importanța jurnalismului într-o societate informată.

Gândirea critică implică nu doar evaluarea atentă a informațiilor, ci și conștientizarea provocărilor cu care se confruntă jurnaliștii în timpul conflictelor armate. Tinerii trebuie să înțeleagă că jurnaliștii, prin munca lor curajoasă, aduc la lumină realități complexe și uneori tulburătoare. Prin educația lor media, tinerii pot dezvolta abilități de discernământ și pot deveni consumatori informați, capabili să distingă între sursele credibile și manipulare.

Integrarea protecției jurnaliștilor și educației media

Protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor armate și cultivarea gândirii critice în rândul tinerilor sunt două aspecte interconectate ale unei societăți informate și angajate. Angajamentul comunității internaționale, al statelor și al organizațiilor media este crucial pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de protecție și pentru promovarea gândirii critice în educație.

Prin abordarea sinergică a acestor două aspecte, avem șansa de a crea o societate în care jurnaliștii să poată desfășura misiunea lor în siguranță, iar tinerii să devină cetățeni informați și critici, pregătiți să înțeleagă și să aprecieze rolul esențial al jurnalismului în modelarea perspectivei lor asupra lumii.

#LIDFlash | Responsabilitatea jurnalistică și standardele legale: abordări pentru tineri

LIDFlash | Corina Zaporojan | expertă asociată LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În era informației digitale, jurnalismul etic reprezintă un pilon esențial pentru integritatea societății. Pentru tineri, înțelegerea și aplicarea principiilor jurnalismului etic sunt vitale, nu doar pentru cei care aspiră la o carieră în domeniu, ci și pentru a deveni cetățeni informați și responsabili.

Jurnalismul etic se bazează pe obiectivitate, corectitudinea și echilibrul surselor și responsabilitatea față de public. Aceste principii ghidau jurnalistul într-o căutare neobosită a adevărului și într-un angajament de a servi interesul public. Jurnalismul nu este doar un mijloc de informare, ci și un instrument de supraveghere a puterii și un apărător al democrației. În contextul actual, când informațiile false se răspândesc rapid, respectarea acestor principii devine și mai crucială. Standardele etice și legale se intersectează, creând un cadru în care jurnalistul trebuie să opereze cu integritate, respectând atât codul moral, cât și pe cel legal.

Educația în domeniul mass-media și jurnalism este esențială pentru formarea viitorilor jurnaliști. Programele educaționale trebuie să pună accent pe înțelegerea și aplicarea responsabilității etice și legale în jurnalism. În cadrul subiectelor controversate este necesar să fie prezentate informațiile corect şi echilibrat, vizate în mod egal părţile implicate în dispută. De asemenea, mass-media trebuie să asigure accesul publicului la o multitudine de păreri diverse care ar ajuta auditoriul să-şi creeze propria opinie asupra celor întâmplate.

Studiile arată că jumătate din noua generație folosesc rețelele sociale ca sursă principală de știri în fiecare zi. De asemenea, apelează la site-uri de știri și podcasturi doar online pentru a fi informați. Având în vedere că următoarea generație se bazează aproape exclusiv pe surse de știri online, este esențială  etica în jurnalism pentru a promova adevărul, transparența și acuratețea.

Respectarea prezumției nevinovăției este un principiu fundamental, reglementat atât în legea fundamentală cât și în normele etice ale jurnalismului. Jurnaliștii trebuie să acţioneze responsabil şi să se abţină de la acuzaţii la adresa diferitor persoane, pornind de la premisa că oricine este considerat nevinovat până la demonstrarea vinei acestuia în instanţă.

Responsabilitatea tinerilor jurnaliști nu se limitează doar la verificarea faptelor, ci și la înțelegerea contextului mai larg în care informațiile sunt produse și distribuite. În plus, tinerii jurnaliști trebuie să fie conștienți de puterea și impactul rețelelor sociale și să utilizeze aceste platforme cu responsabilitate, respectând totodată drepturile de confidențialitate și de autor.

Standardele etice stabilesc necesitatea de a cita, în mod obligatoriu, sursa și autorul informației, atunci când materialele jurnalistice sunt preluate din alte surse. Plagiatul este inadmisibil.

Este esențial ca limbajul utilizat ar trebui să fie corect, pentru a nu lăsa loc de interpretări și pentru a nu contribui la perpetuarea unor stereotipuri și prejudecăţi. Viitorul jurnalismului etic depinde de capacitatea noastră de a cultiva aceste valori în rândul noii generații, pregătindu-i să devină vocea adevărului și integrității într-o lume în continuă schimbare.

Prin încurajarea unei abordări etice și legale în practica jurnalistică, putem asigura nu doar calitatea informațiilor, dar și integritatea democrației. Educația și formarea continuă a tinerilor jurnaliști în spiritul acestor valori va fi cheia unui viitor în care jurnalismul își menține rolul de pilon al societății.