Forumul Internațional de Securitate ”Construim reziliență, asigurăm stabilitate, creăm bunăstare” – rezumatul principalelor opinii și declarații

Forumul internațional de securitate ”Construim reziliență, asigurăm stabilitate, creăm bunăstare” s-a desfășurat la Chișinău pe 11-13 octombrie 2022, fiind organizat de Fundația Friedrich Naumann și IDIS Viitorul. Vorbitorii au fost grupați în patru sesiuni (paneluri), care au vizat rezistența opusă de Ucraina agresiunii ruse, provocările militare și de securitate din Europa de Est, potențiala asistență oferită Republicii Moldova în efortul comun de a rezista agresiunii rusești în Ucraina, construirea rezilienței economice și instituționale și generarea securității energetice în Europa de Est.

Prima sesiune a adunat împreună ambasadorii acreditați în R. Moldova ai Ucrainei, SUA, României, Marii Britanii și Poloniei. Din luările lor de cuvânt evidențiem declarațiile ambasadorului ucrainean Marko Șevcenko, care, referindu-se la evenimentele prin care trece Ucraina, a spus, printre altele: ”Nicio victorie rusă nu poate fi obținută în absența folosirii propagandei. Rusia a avut victorii militare doar în acele zone în care oamenii privesc televiziune rusă sau ascultă posturi ruse de radio, citesc ziare rusești, merg la biserica rusă. Propaganda a devenit cea mai eficientă armă a Kremlinului, atât în Rusia cât și la nivel internațional. Dacă nu se iau măsuri eficiente pentru eliminarea acestei propagande, înfrângerea Kremlinului va fi imposibilă. În Ucraina, situația a început să se îmbunătățească numai după ce au fost interzise în totalitate posturile TV, rețelele sociale și mass-media rusești.” În același timp, ambasadorul SUA, Kent Logsdon, a elogiat atitudinea autorităților și societății moldovenești în contextul războiului din Ucraina: ”Cred că e important să recunoaștem poziția puternică, publică a Republicii Moldova de a condamna Rusia pentru încălcarea normelor internaționale și alăturarea la comunitatea internațională și ONU pentru a trage Rusia la răspundere pentru acțiunile sale.  (…) Republica Moldova  a arătat lumii că solidaritatea, nu izolarea, este cheia prosperității.”. Diplomatul american a mai vorbit în termeni pozitivi despre intențiile statului moldovean de a-și reforma și fortifica sectorul militar și de securitate națională, declarând susținerea țării sale în acest proces. „Credem cu fermitate că Republica Moldova e pe drumul cel bun, iar eforturile sale de a-și asuma plenar democrația, de a promova o economie de piață puternică, contracara corupția și construi o armată modernă pentru a-și apăra neutralitatea, reprezintă pașii care vor conduce spre o societate rezilientă și stabilă, ancorată pe deplin în Uniunea Europeană și lumea liberă. Și cred că asta e lecția pe care o putem învăța cu toții din atitudinea Republicii Moldova față de acest îngrozitor război”, a concluzionat ambasadorul SUA.

Sesiunea a doua a fost onorată cu prezența de experți recunoscuți precum Adam Eberhardt, vicepreședintele think-tankului Warsaw Enterprise Institute (Polonia), Oleksiy Melnik, co-directorul Centrului Razumkov din Kiev (Ucraina), Denis Cenușă, expert asociat EESC, Nino Evgenidze, director al ONG-ului Economic Policy Research Center din Tbilisi (Georgia) și Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Adam Eberhardt a subliniat necesitatea unor decizii curajoase care să susțină procesul de generare a politicilor publice, aducând în prim-plan exemplul declarației comune a șefilor de stat din Europa Centrală și de Est din 26 februarie, în care s-a solicitat acordarea statutului de țară candidată la accederea în UE pentru Ucraina, fapt care s-a și întâmplat la foarte scurt timp, și a inclus și Republica Moldova. Expertul este de părere că războiul inițiat de Rusia împotriva Ucrainei este, de asemenea, un război împotriva Europei. Astfel, în opinia sa, încercările de a ceda în fața lui Putin pentru a obține concesii din partea lui vor rezulta în presiuni mai mari din partea Rusiei împotriva întregii lumi occidentale. ”Ceea ce trebuie să facem este să rămânem împreună, să continuăm să susținem Ucraina cu echipamente militare, cu voință politică. Trebuie să transformăm Ucraina într-un element solid al comunității euro-atlantice capabil să reziste în fața agresiunii. Iar când ajutăm Ucraina, nu trebuie să uităm Moldova.” a concluzionat Adam Eberhardt, care este și reprezentat special al guvernului Poloniei în Republica Moldova și lucrează pentru majorarea asistenței de dezvoltare oferite de Polonia.

Profesorul Dan Dungaciu a argumentat de ce Rusia, în opinia sa, trebuie exclusă din formatul de negocieri ”5+2” dedicat reglementării conflictului transnistrean din Republica Moldova. Astfel, odată cu apariția documentului programatic Yermak-Rassmusen, asumat oficial de Ucraina, începe să se profileze o nouă abordare asupra securității regionale în Europa de Est, în care se renunță la includerea automată a Rusiei ca partener de discuții și negocieri în toate formatele de reglementare, inclusiv cel transnistrean. Astfel, se dorește rezolvarea chestiunilor de securitate ale regiunii fără Rusia, care nu mai este văzută ca un partener de încredere în virtutea propriului ei comportament după 24 februarie 2022. În această ordinde de idei, odată ce Ucraina nu va mai accepta Rusia ca partener și mediator, va fi foarte greu de crezut că starea de lucruri actuală din formatul de negocieri privind reglementarea transnistreană va putea merge înainte, cu Rusia ca „garant”.

Sesiunea a treia a Forumului a adus în fața audienței personalități marcante din viața politică a Europei, precum Kira Rudik, membră a Parlamentului Ucrainei, conducătoare a partidului Holos și vicepreședinte al ALDE, Dan Barna, vicepreședinte al partidului Uniunea Salvați România și al Camerei Deputaților de la București, dar și experți în securitate precum fostul ministrul de interne al Republicii Moldova, generalul (ret) Victor Catană, și reprezentantul think-tankului New Strategy Center din România, generalul de brigadă (ret) Eduard Simion.

Kira Rudik a subliniat că lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse este pentru propria ei suveranitate și pentru valorile la care aderă, și pentru dreptul de a exista și de a trăi pașnic în propria țară: ”Sunt câteva lecții pe care le-am învățat în ultimele opt luni, și vreau să le împărtășesc cu dumneavoastră. Prima lecție este unitatea. Cred că dacă există ceva bun ce iese din acest război, e că în fiecare țară în care merg, politicienii de acolo îmi spun: avem divergențe interne, însă asupra unui subiect suntem uniți: susținerea Ucrainei, protejarea ei și amintirea a ceea ce înseamnă valorile europene pe care le susținem. Războiul pe care Putin l-a început împotriva noastră este, de fapt, o reamintire că libertatea nu este pe gratis, că lupta pentru libertate nu se încheie atâta timp cât există tiranie în lume. A doua lecție pe care am învățat-o este că nu poți să-i mulțumești pe dictatori. Războiul din Ucraina n-a început pe 24 februarie, ci acum opt ani, atunci când Putin a anexat ilegal Crimeea și teritoriile noastre de est. Și toată lumea a sperat că această problemă poate fi mușamalizată astfel încât să dispară. Nu a dispărut. (…) Ar trebui să ne amintim această lecție atunci când ne întrebăm dacă pacea e posibilă. Pacea este posibilă doar atunci când există garanții de securitate că răul nu va ataca din nou. A treia lecție este că nu putem să-i punem pe copiii noștri să lupte în acest război. De aceea, noi vom lupta, în generația noastră, până la capăt. Am făcut acest jurământ la începutul războiului și îl vom respecta. Planul nostru în Ucraina e simplu: vom lupta și vom avea nevoie în continuare de ajutor internațional, îndeosebi trei lucruri concrete. Primul și cel mai important: arme. Al doilea: bani. Gaura bugetului Ucrainei e de 5 miliarde de dolari pe lună, în timp ce țările europene plătesc 1 miliard de dolari pe zi Rusiei pentru resurse energetice. Economia ucraineană e făcută țăndări acum, și de asta avem nevoie de acești bani de la aliații noștri. Și al treilea lucru: sancțiuni.”

În alocuțiunea sa, Dan Barna a spus că miza lui Vladimir Putin a fost că Europa va pica testul solidarității, întrucât războiul pornit împotriva Ucrainei reprezintă prima provocare majoră de securitate pentru proiectul Uniunii Europene, pentru fezabilitate și reziliența Uniunii Europene. ”Faptul că UE a reușit să genereze solidaritate într-un timp atât de restrâns, că această solidaritate există, este extraordinar”, a menționat deputatul român. ”Știu că există multe voci, unele plătite de Federația Rusă, care pretind că Uniunea Europeană se apropie de sfârșit ca proiect. Eu nu cred că este adevărat.”, a adăugat acesta. Politicianul a accentuat că în acest moment istoric în partea noastră a Europei neutralitatea față de ceea ce se întâmplă în Ucraina este imposibilă, fiind necesară luarea unei poziții. În opinia sa, această poziție exclude ideea unei cedări în fața lui Putin de dragul unei păci iluzorii, pe care Kremlinul ar încălca-o din nou oricând ar dori. Dan Barna s-a referit, de asemenea, la Parteneriatul Estic, menționând că acesta are trei membri fermi: Ucraina, Republica Moldova și Georgia, în pofida faptului că din punct de vedere instituțional realitățile au făcut ca el să nu mai fie funcțional. Însă respectivul format a imprimat celor trei țări anterior menționate o traiectorie pe care trebuie s-o susțină toate țările membre ale UE.

Sesiunea a patra a Forumului a vizat subiectul construcției statale eficiente și a modalității în care poate fi construită reziliența într-o perioadă a unor grave turbulențe economice și a agresiunii militare brutale în vecinătatea noastră apropiată. În cadrul acestei sesiuni au luat cuvântul Smaranda Miron, reprezentantă a Secretariatului Comunității pentru Energie din cadrul UE, Tinatin Akhvlediani, cercetătoare la unitatea de politică externă a CEPS, Roman Nitsovych, director de cercetare la DiXi Group (Ucraina), Ana Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul Expert Forum (România), și Victor Parlicov, specialist în energetică și fost director al ANRE (Republica Moldova).

Vorbind despre dimensiunea energetică a crizei fără precedent cu care se confruntă Europa, Smaranda Miron a indicat că pentru prima dată energia este folosită ca armă într-un conflict militar, și, mai mult, ca un instrument de contracarare a reacției internaționale coordonate la conflictul militar care are loc. ”Pe 24 februarie, armata Rusiei a invadat Ucraina, și de atunci și până acum a țintit în mod intenționat unitățile de producție a energiei și rețeaua energetică de transport într-o încercare de a paraliza societatea ucraineană și a face inutile eforturile de reconstrucție și reabilitare.”, a apreciat aceasta. Vorbind despre situația creată în țara noastră, experta a spus: ”În viziunea mea, sectorul energetic al Republicii Moldova e un etalon al dominației invazive rusești. Rusia este încă furnizorul principal de gaz al R. Moldova și gazul rusesc alimentează o centrală electrică din Transnistria, care are o poziție dominantă pe piața moldovenească de energie dintr-un motiv simplu: nu plătește pentru gazul pe care-l folosește ca să producă electricitate, astfel încât prețurile sale sunt imbatabile. Niciun alt producător, local sau străin, nu poate concura cu prețurile de dumping ale Moldavskaya GRES. Cât timp această situație se va păstra, nu va exista o competiție reală pe piața de electricitate a Republicii Moldova, și niciun alt producător nu va reuși să ia locul acestei centrale și să rupă lanțul de dependență de gazul rusesc. (…) În criza curentă, când vine vorba de energie, putem să-i atenuăm efectele, dar trebuie să învățăm din această criză pentru a fi pregătiți pentru crize următoare. Pentru început, trebuie să investim în capacități noi, pentru că nu ar mai trebui niciodată să fim într-o situație în care un singur furnizor, dominant pe piață, dictează regulile. Fiecare kilowatt-oră introdus în rețea din surse regenerabile este cu unul mai puțin decât vine din conducta rusească. Este de asemenea nevoie să investim în capacități de stocare. Prețurile pentru resursele energetice nu mai trebuie să depindă niciodată de Gazprom. Pentru a realiza aceste lucruri, avem nevoie de politici guvernamentale mai bune. Pentru a le avea, trebuie să construim un framework bazat pe patru piloni: instituții puternice și competente, legislație care asigură stabilitate dincolo de schimbările politice, sistem judiciar independent, și educarea consumatorului.”

Expertul ucrainean Roman Nytsovich a făcut o descriere exhaustivă a daunelor majore pe care le-a provocat și le provoacă atacurile armate rusești asupra rețelelor energetice și de asigurare cu bunuri de bază din Ucraina, enumerând, în același timp, necesitățile pe care le va avea țara în vederea pregătirii pentru un sezon rece foarte greu. El a venit, în același timp, cu un mesaj mai cuprinzător, util nu doar pentru Ucraina, ci și pentru întreaga regiune ”Câteva dintre lecțiile pe care putem învăța din aceste experiențe, pentru reziliența noastră pe termen lung, sunt: în primul rând, diversificarea aprovizionării. Cei care investesc, vor primi beneficii. Priviți la dependența Germaniei de gazul rusesc și la Polonia care deja a început să primească gaz norvegian prin conducta Baltic Pipeline, pe lângă terminalul ei funcțional de gaz natural lichefiat. În al doilea rând, interconectivitatea. Vedem beneficiile sincronizării sistemului electric  ucrainean și moldovenesc cu rețeaua electrică europeană. Vedem beneficiile interconectoarelor de gaz lansate între Polonia și Slovacia, între Grecia și Bulgaria. Cu cât mai multe interconectări cu capacitate înaltă, cu atât mai bine pentru organizarea fluxurilor de energie în caz de necesitate. În al treilea rând, descentralizarea și decarbonizarea. După cum arată atacurile asupra Ucrainei, o rețea de unități energetice mai mici care generează curent electric și căldură este mai puțin vulnerabilă decât câteva unități mai mari. Astfel, eforturile de reconstrucție trebuie, de asemenea, să se concentreze pe sursele regenerabile de energie, precum biomasa, care, la scară națională, ar face orice țară mai puțin dependentă de resursele fosile pe care să le primească de la autocrați. Așadar, Green Deal și implementarea acestor soluții este o soluție win-win, atât pentru climă cât și pentru securitatea energetică pe termen lung. Și, în ultimul rând, solidaritatea. Fie că vorbim despre cumpărarea în comun a gazelor sau despre impunerea unei limite de preț la gazul sau produsele petroliere rusești, spiritul solidarității trebuie menținut.”, a concluzionat analistul.

Remarcile finale, la încheierea Forumului, i-au aparținut directorului IDIS, Igor Munteanu, care a pus accentul pe necesitatea de transformare, care, în opinia sa, va dura o anumită perioadă de timp, însă la finalul ei întreaga lume va fi într-o poziție mai bună. ”Trebuie să susținem Ucraina, ca ea să fie victorioasă în acest război. De-a lungul celor patru sesiuni ați văzut că există o necesitate constantă pentru educație publică și angajament. În Republica Moldova am vorbit foarte puțin despre chestiuni de securitate. Am crezut că neutralitatea ne apără, că ea rezolvă problemele prin ea însăși. Din contra, neutralitatea creează mai multă confuzie, ar trebui să conștientizăm asta, și avem nevoie să avem o viziune clară și gândire strategică. Moldova, împreună cu aliații ei strategici, parteneri, ucraineni, români, polonezi, baltici, trebuie să acceadă într-o nouă eră, mai protejată împotriva diverselor amenințări.” a concluzionat Igor Munteanu.