LID MOLDOVA

Posts

Nu poți combate tehnologia digitală cu gloanțe de cauciuc: Creșterea surprinzătoare a mișcării pro-democrație în Belarus

November 5, 2020/0 Comments/in Buletinul ”Cea mai bună cale pentru RM” /by admin

[ANALIZĂ Buletin nr. 6] Sven Gerst | La etapele timpurii ale internetului, optimiștii tehnologici au prevăzut că disponibilitatea pe scară largă a platformelor noi de comunicare va duce eventual la un nou val de democratizare și abilitare civică. Totuși, evoluțiile recente nu doar că au contestat această istorie, dar au demonstrat și efecte contrare. Regimurile autoritare – în special din China și Rusia – au folosit tehnologiile digitale pentru a-și extinde influența socială și politică, dar și pentru a-și consolida supravegherea, persecutarea cetățenilor și pentru a răspândi propaganda și dezinformarea.

S-ar putea spune chiar că anume acele tehnologii digitale au permis unor astfel de regimuri să transforme democrațiile aflate în declin în niște autocrații în toată firea pe care le vedem în prezent.[1] Totuși, aceste observații nu ar trebui să ne tenteze să ne transformăm în pesimiști tehnologici. Priviți la Belarus – unde aplicațiile de mesagerie descentralizate au dat naștere unei revoluții democratice în cel mai neașteptat dintre toate locurile.

Desigur că în prezent așa-numitele Revoluții Twitter nu mai sunt o noutate. Le-am văzut în toată lumea – din Moldova până în Taiwan și până în Orientul Mijlociu. Belarus, însă, este un studiu de caz curios datorită unor particularități. Una dintre cele mai bune explicații pentru această formare bruscă (și, cu siguranță, neașteptată) a unei mișcări pro-democrație la scară largă poate fi găsită în analiza intersecției dintre organizarea politică și tehnologie.

Forme tradiționale de rezistență sub regimurile autoritare

Spre deosebire de democrațiile liberale, mișcările de opoziție și disidență în contexte politice autoritare sunt organizate, în mod tradițional, sub stindardul unui lider. Cu alte cuvinte, liderii care utilizează forța sunt de obicei provocați de alți lideri puternici și carismatici. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive. Cel mai important este faptul că dictaturile tind nu doar să își consolideze puterea în favoarea unei anumite funcții, dar și să creeze un așa-numit cult al personalității.[2]

În astfel de medii politice extrem de personalizate, mișcările de opoziție sunt coordonate prin intermediul structurilor ierarhice – unde figura liderului operează în calitate de punct focal care unește eforturile politice colective. În timp ce astfel de structuri centralizate permit o comunicare raționalizată precum și coordonarea efectivă și eficientă, acestea suferă din cauza încrederii inerente în liderii individuali.

Astfel, nu este surprinzător faptul că regimurile autoritare au contracarat adesea astfel de mișcări prin atacarea punctelor centrale de coordonare a acestora aplicând măsuri de represiune preventivă și/sau izolare a liderilor acestora. De fapt, o astfel de dinamică a dominat arena politică din Belarus încă de la obținerea independenței în anul 1994. Ori de câte ori potențialii provocatori ai lui Lukașenko erau pe punctul de a se ridica și de a prinde forță, regimul își direcționa toate eforturile pentru a înlătura acei lideri publici și de cele mai multe ori îi forțau să plece în exil.

Apariția protestelor organizate prin intermediul rețelelor sociale

În timp ce mișcările ierarhice rămân a fi forma dominantă de coordonare politică în societățile autoritare, apariția tehnologiilor digitale de comunicare, precum rețelele de socializare sau aplicațiile de mesagerie directă, au dat naștere unor noi forme de coordonare socială: Protest organizat prin intermediul rețelelor sociale.[3]

De exemplu, protestele Euromaidan din Ucraina care au izbucnit în anul 2013 au reușit să inducă schimbarea politică fără elemente tradiționale de liderism centralizat. În schimb, mișcarea s-a bazat foarte mult pe eforturile descentralizate ale unei rețele răspândite de grupuri politice, civice și culturale vag conectate prin intermediul platformelor digitale de comunicare.[4]

În timp ce astfel de forme de coordonare socială, care nu au o natură ierarhică, adesea suferă din cauza mesajelor contradictorii și a lipsei reprezentării oficiale, mișcarea Euromaidan a reușit să realizeze ceea ce structurile ierarhice tradiționale nu au putut. Totuși, astfel de istorii de succes nu ar trebui să ne dea prea multe speranțe. Protestele asemănătoare care au avut loc în Turcia (protestele din Parcul Gezi) și în Orientul Mijlociu (Primăvara Arabă) nu au reușit să realizeze schimbări de durată în pofida abilității acestora de a organiza o mobilizare în masă prin intermediul Twitter și Facebook.

Punctele forte și cele slabe ale protestelor organizate prin intermediul rețelelor sociale

Evident, mai putem spune multe despre protestele organizate prin intermediul rețelelor.[5] Totuși, această explicație scurtă privind natura acțiunilor politice ar fi trebuit să arate că structurile organizaționale au un rol crucial pentru capacitatea mișcării de a-și realiza scopurile. În timp ce mișcările de opoziție ierarhice au putut reprezenta pericole serioase la adresa conducerilor ce se bazează pe forță, regimurile autoritare s-au adaptat la aceste provocări și și-au dezvoltat cunoștințe, strategii și capacități pentru a combate eficient astfel de mișcări disidente.

Protestele organizate prin intermediul rețelelor sociale cu ajutorul mai multor centre de coordonare și conectate prin intermediul tehnologiilor digitale de comunicare nu sunt afectate de astfel de vulnerabilități. Datorită structurii lor descentralizate, acestea tind să fie mult mai robuste și mai puțin expuse riscului de a fi doborâte de atacuri externe. Totuși, mișcările bazate pe conexiuni se confruntă cu alte provocări serioase.

În timp ce Protestele organizate prin intermediul rețelelor sociale reprezintă un instrument puternic de mobilizare în masă datorită vitezei și al nivelului de acoperire a infrastructurii digitale, anume acest potențial turbulent deseori ascunde și distrage atenția de la lipsa capacităților interne.

Mișcările bazate pe conexiuni tind să își supraestimeze capacitățile și sunt conduse de ajustări ad hoc permanente, care subminează perspectivele pe termen lung. Se pare că în era rețelelor de socializare, numărul de oameni pe care cineva îl poate scoate în străzi nu mai este neapărat un indicator al forței unei campanii. Mai mult decât atât, Protestelor organizate prin intermediul rețelelor socialele lipsește participarea activă la dezbateri și experiența decizională și astfel, tind să se confrunte cu dificultăți la primele obstacole – precum convenirea asupra unei agende comune sau a unui purtător de cuvânt.

Actualizare privind protestele organizate prin intermediul rețelelor sociale în Belarus: Modelul hibrid

Să ne întoarcem la Belarus. Asta pentru că lucrurile observate în timpul cursei prezidențiale din Belarus în anul 2020 combină în sine toate aceste aspecte. Atunci când Viktar Babarika, o nouă candidatură puternică a apărut în cursa prezidențială din acest an, regimul lui Lukașenko a contracarat această mișcare cu ajutorul tacticilor obișnuite – l-a reținut pe Babarika în baza unor acuzații de spălare a banilor. Totuși, autoritățile (precum și comentatorii politici) nu au luat în calcul faptul că, între timp, în țară a apărut o infrastructură digitală puternică. Din cauza gestionării proaste a pandemiei COVID-19 de către guvern[6], belarușii au creat platforme de crowdfunding și grupuri Telegram care au conectat forțele ce critică regimul chiar înainte de cursa prezidențială.

După arestul lui Babarika, aceste instrumente digitale s-au transformat în instrumente politice. Candidatura accidentală (mai mult sau mai puțin) a Svetlanei Tihanovskaia, soția unui video blogger reținut, a reușit să transforme această infrastructură digitală într-o armă.

Cel mai mare canal Telegram – NEXTA, a ajuns la aproape 2 milioane de abonați în câteva săptămâni. Ceea ce a urmat poate fi descris cel mai bine drept un model hibrid al centrelor de comunicare descentralizate ce amplificau mesajul unui lider puternic. Acest lucru i-a permis lui Tihanovskaia să lanseze o campanie de opoziție fără precedent practic peste noapte. În plus, această mișcare pro-democrație a reușit să se mențină în forță chiar și atunci când Tihanovskaia a fost forțată să plece în exil imediat după alegeri – datorită naturii descentralizate a acesteia. Desigur, înlăturarea figurii centrale a dus la conflicte interne în rândul fracțiunilor radicale și moderate ale mișcării; chiar și așa, acestea au fost în stare să aducă sute de mii de protestatari în stradă în fiecare săptămână – pentru a acoperi timpul până la apariția unui nou lider.

Este devreme să ne pronunțăm, dar modelul hibrid al protestelor din Belarus a demonstrat cât de eficientă poate arăta rezistența într-un context autoritar: combinația dintre elementele tradiționale ale liderismului politic cu o infrastructură digitală de comunicare descentralizată. Se preconizează că, destul de curând, mai multe structuri de acest tip vor apărea peste tot în lume, acolo unde există autocrații, acestea fiind extrem de necesare.

Sven Gerst este doctorand în economie politică la Departamentul de economie politică de la King’s College London. El dispune de cunoștințe interdisciplinare în domeniul economic, științe politice și filozofie fiind absolvent al Școlii de Economie și Științe Politice din Londra (LSE) și al Universității Mannheim. Anterior, a studiat și a activat la Universitatea Harvard, Universitatea Duke, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg și la Universitatea Națională din Taiwan. Sven este și Secretar general al Federaţiei Internaţionale a Tineretului Liberal (IFLRY) – o organizație coordonatoare globală pentru toate organizațiile de tineret liberal, care reprezintă 1,2 milioane de tineri. Locuiește la Minsk.

Referințe:

[1] Yuval Noah Harari, Why Technology Favors Tyranny.

[2] Frank Dikötter: How to Be a Dictator: The Cult of Personality in the Twentieth Century.

[3] Zeynep Tufekci: Twitter and Tear Gas.

[4] Tetyana Bohdanova: Unexpected Revolution: The Role of Social Media in Ukraine’s Euromaidan Uprising.

[5] For example: Aliaksandr Herasimenka: Adjusting Democracy Assistance to the Age of Digital Dissidents.

[6] Chatham House: Belarusians Left Facing COVID-19 Alone.

Images sources: media.npr.org, GMF ReThink

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

EN | Saving 1407 years of working time

December 12, 2019/0 Comments/in EN /by admin

[ANALYSIS Bulletin No. 3] Kevin Tammearu | The Estonian data exchange system, called X-Road, helped Estonia save 1407 years of working time last year alone. This is up from 804 years in 2017 and Cybernetica, the European cyber security company behind the solution, is helping countries across the globe achieve the same.

A myriad of challenges

Work on this started in the late 1990’s and early 2000’s: Estonia faced several challenges in economic development, tackling legacy issues and securing a place in the international community. It was evident that overcoming these difficulties required a forward looking, fast paced government.

However, Estonian public administration databases were in isolation and the data exchange between agencies, ministries and organisations was slow and inefficient. Governmental information systems were not taking advantage of the opportunities the internet presented and suffered from poor connectivity. It was clear that establishing new connections between governmental databases and systems was time-consuming and expensive. Both of these currencies Estonia could not really spare at the time.

And that’s not the final set of challenges. Battles were also held around organizational issues, as many legal entities were responsible for different registers and most of them were developed independently. The registers used various database back ends and had interfaces that weren’t standardized.

Despite all of this, the government still had to function efficiently and offer services to citizens. And since most of the registers contained data that was sensitive (or confidential), security of the system had to be built in by design.

Research and development

The government started to investigate ways to organize the communication between government entities already around 1998 — these seminars and debates led to the X-Road project in 2001.

The Estonian Government’s State Information Systems Department commissioned Cybernetica as part of a joint project (in partnership with Assert) to develop the initial pilot, which was launched in 2001. Cybernetica took the leading role in implementing the data exchange solution and developing the X-Road since.

The company was well suited to take on this challenge, as it had branched out from the Estonian Academy of Sciences and its Institute for Cybernetics in 1997. With a long history of working on the front lines of scientific advancement (the Institute of Cybernetics was founded in 1960), the company was able to deliver a state-of-the-art solution to Estonia by using different technologies under a government setup in a novel way.

In 2001, Arne Ansper concluded a deeper scientific research on the e-State “E-State from a Data Security Perspective.” With this, a model for the e-State architecture and the appropriate legal framework was presented. Thanks to the structure, which has security by design and distributed architecture, the data exchange platform has experienced virtually no downtime since its inception.

The paper concluded:

“… there is no single piece of technology or a solution that would guarantee the success of the e-State implementation project. However, there exist a number of technologies that, when not used, guarantee the failure of the project.”

The data exchange technology that enables governmental interoperability is one of those in the latter category (this was also highlighted in a World Bank Development Report written in 2016).

Throughout the years, Cybernetica continued development and improvement of the X-Road in Estonia, with X-Road version 6 being the latest. This version improved the integrity of data exchanged between organisations and introduced additional measures to comply with requirements set by eIDAS. It included support for using qualified certificates to certify digital documents.

In 2012 Cybernetica started a research & development project to develop the basis of the next generation interoperability platform, the UXP (Unified eXchange Platform), the core of which is also used in the X-Road version 6.

With the prototype completed in 2013, the basis of UXP was adopted to build X-Road version 6. Work on version 6 was done from 2014–2015. The R&D was carried out with the aim of other countries across the globe having the opportunity to use this foundational technology and pave the way for a smart and secure digital government.

A major change with the new generation interoperability platform was the opportunity to have shared services between governments. Estonia and Finland have connected their data exchange layers for cross-border data interoperability. Because of significant movement of people between the two countries, this opportunity has direct impact on the well-being of citizens in both nations. Estonia and Finland have started several cross-border public services, primarily in healthcare.

Global recognition

A World Bank Development Report in 2016 highlighted two foundational technologies that enable a secure and smart e-government ecosystem: digital identity and data exchange. Cybernetica has developed solutions for both areas (digital identity; secure data exchange) and the main challenge for governmental data exchange has been how to ensure secure and reliable exchange of mission critical data in an adverse, complex and dynamic environment.

The report, written by Kristjan Vassil from the Institute of Government and Politics at the University of Tartu, goes on to describe some of the characteristics of the X-Road: „ … open design is accompanied by rigid security measures — authentication, multilevel authorization, high-level log processing and monitoring, encrypted and time stamped data traffic — the basic functionalities that are covered within the very structure of X-Road.“

Today, the X-Road in Estonia has connected over 670 institutions and enterprises and over 515 public sector institutions. There are roughly 52 000 organisations as indirect users of X-Road services and over 1600 interfaced information systems.

Over 2700 services can be used via the X-Road.

As a result of developing the X-Road and several other complex systems for the Estonian government and its various ministries (such as e-Police, e-Customs, e-Voting), Cybernetica gained invaluable experience in how to build an e-State and develop a digital society.

High security requirements

Secure governmental data exchange is a prerequisite to build seamless services that are used by public servants and citizens. The goal is to have a cross-agency information sharing capability that is effortless so government can offer the best services and be available 24/7. It is one of the fundamental pieces of a functional digital society. And in many cases, the underlying data is used to make decisions with high value and is needed in real time. The nature of personal data that various government bodies use for their services place very high security requirements on the solution.

Security by design therefore is the bedrock of governmental data exchange and several information security principles have been implemented in the data exchange solution.

The CIA Triad is at the heart of information security and is considered a basic building block. It stands for confidentiality, integrity and availability.

The CIA model was in line with what studies indicated in relation to the security requirements of the data exchange solution:

No third party or intermediary should gain access to the data;
High value decisions require that the data is accurate and consistent;
Business processes depend on the infrastructure — there can be no single point of failure or global performance bottleneck.

To achieve confidentiality requirements, all data exchanged over the system is encrypted with a security protocol to create a channel between counterparts. Furthermore, peer to peer data exchange only happens between parties that have reached an agreement to open up their data, which means they communicate directly with each other.

To ensure integrity and evidentiary value, the security server (a local component in the data exchange system) signs all the outgoing messages with the member’s signing key. All of the signed messages are saved to a log that is periodically time-stamped to ensure long-term validity of the signatures. The time-stamped signatures can be extracted from the log and presented to third parties for verification.

A distributed architecture gives the infrastructure high availability with a low number of coordinating services (governing components). Several security mechanisms have been built into the servers to give protection against denial of service (DoS) attacks. Redundancy and load balancing are used for critical components to guarantee continuous functioning of the infrastructure.

Scalability, reliability, non-repudiation, accountability, auditability, to highlight a couple of other principles, have also been built into the data exchange solution to ensure secure and reliable exchange of mission critical data.

In conclusion, although there is no single solution to this thorny and growing issue, the importance of secure data exchange to nations across the world cannot be overestimated. In Estonia, there are almost no paper documents and certificates that need to be carried from one government agency to another. Instead of relying on documents brought by the citizen, agencies make queries to the source and retrieve the most up to date version of the required information.

Kevin Tammearu is Head of Business Development for UXP in the Department of Data Exchange Technologies at Cybernetica.

Cybernetica is a research and development intensive ICT company that develops and sells mission-critical software systems and products, maritime surveillance and radio communications solutions. Cybernetica has been an active counterpart in developing critical e-Government systems, such as the Estonian X-Road, i-Voting, e-Customs and others. Today Cybernetica delivers its systems to across 35 countries in the world. As part of its heritage, Cybernetica still focuses on research and development, especially in information security — its stand-alone Institute of Information Security works in collaboration with the top universities from Europe, but also with institutions from the USA and Japan.

This material was developed by LID Moldova experts under the project The Best Way: Periodic Bulletin funded by the Friedrich Naumann Foundation for Freedom (FNF). Opinions and conclusions expressed in this material are those of the authors and the experts and do not necessarily reflect the position of the funder.

Elements of text, images, tables or charts may be taken over provided that the source is cited, i.e. LID Moldova, and that the appropriate hyperlink is attached.

Antreprenoriat pentru copii și tineri din centrul de plasament Brândușa

Am lansat proiectul ”Antreprenoriat pentru copii și tineri din centrele de plasament”

October 24, 2019/0 Comments/in 2019 /by admin

Fundația Youth 4 Innovation, alături de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare au lansat luni proiectul pilot ”Antreprenoriat pentru copii și tineri din centrul de plasament ”Brândușa”. Activitățile s-au desfășurat în orașul Hâncești și au fost sprijinite de Fundația Friedrich Naumann.

Acesta este un proiect pilot, care își propune să formeze 25 de elevi din centrele de plasament ]n domeniul antreprenoriatului. Considerăm că furnizarea unui program educațional de lungă durată în domeniul antreprenorial, combinat cu o serie de întâlniri cu factorii implicați, va îmbunătăți cunoștințele și accesul acestora la programele guvernamentale pentru tinerii antreprenori, cum ar fi „START pentru tineri”.

Curriculumul este conceput modular și include 7 unități de conținut: Antreprenoriatul – opțiune pentru realizarea profesională; Cadrul legal pentru activitatea antreprenorială; Studii de piață. Clienți și concurenți; Administrarea afacerii; Surse de finanțare pentru afaceri; Planificarea cheltuielilor întreprinderii; Elaborarea planului de afaceri.

Evenimentul a fost deschis de Aurelia Salicov, președintele fundației Y4I și totodată director al Digital Park și Victor Parlicov, expert LID Moldova, care au încurajat copiii să absoarbă cât mai mult din această nouă experiență și să muncească pentru a-și crea un viitor mai bun.

De asemenea, Tatiana Bucos, profesor ASEM, a prezentat programul pentru 28 de copii, care au în fața lor posibilitatea de a învăța într-o maniera inovatoare și aplicată despre oportunitățile antreprenoriatului și despre utilitatea programului de instruire.

Nicolae Pojoga, fondatorul Dulcinella, i-a încurajat să viseze, să acționeze, să identifice oportunități și să depășească obstacolele cu încredere.

Programul de instruire va dura 3 luni, în baza unor materiale vizuale și axate pe bune practici. Vor fi organizate minim 3 întâlniri cu antreprenori.

Proiectul se află într-o fază pilot și, în conformitate cu evaluarea finală, echipa de proiect va decide cum să extindă proiectul pentru a acoperi toate centrele de plasament din R. Moldova în perioada 2020-2021.