Posts

Despre reputația pe care ar trebui să o aibă poliția

Despre reputația pe care ar trebui să o aibă poliția

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Andrei Bivol | În societatea noastră poliția nu are reputația pe care ar trebui să o aibă într-o societate normală.

Urmărind acest caz și citind editorialul scris de Alina Zbancă, mi-am adus aminte de o perioadă când locuiam în Statele Unite. Acolo am avut ocazia să văd de multe ori cum lucrează polițiștii. Ei bine, dacă am transpune cazul nostru în SUA, motociclistul ar fi fost imobilizat după prima înjurătură (polițiștii americani n-ar fi pierdut timpul cu dueluri verbale). La primul act de agresiune fizică din partea motociclistului, polițiștii americani ar fi folosit toate dispozitivele din dotare: forță fizică, electroșoc sau armă de foc. Așa sunt instrucțiunile lor de serviciu.

Pentru că la noi e altfel, polițistul a intrat într-un duel verbal și a coborât cumva la ”nivelul” motociclistului agresiv, de parcă ar fi fost o competiție de dezbateri nu o procedură legală. Pot să înțeleg de ce polițistul a ezitat. Atunci când te confrunți cu un astfel de tupeu, probabil te gândești că în undeva în spate stau bani, relații sau alte ”avantaje” sociale care susțin un astfel de comportament. Am mai auzit cazuri când polițiștii care au sancționat reprezentanți ai ”elitei” politice sau de afaceri locale au fost sancționați de superiorii lor. Asta e o problemă internă de integritate și demnitate profesională, pe care instituția poliției trebuie să o rezolve. Nu cunosc standardele pe care le au polițiștii pentru astfel de situații. Nu susțin sub nici o formă brutalitatea sau abuzurile polițienești. Totuși, dacă nu execuți cerințele legitime ale unui polițist, încalci legea cum n-ai întoarce-o. Prin urmare, trebuie să suporți consecințele prevăzute de lege.

Sursă imagine: Jurnal.md

Liviu IancuLiviu Iancu Cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru cel de-al nouălea Parlament European 1

Învestirea noului guvern PNL la Bucureşti, o modestă consolare pentru Blocul ACUM după alegerile locale

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Guvernul premierului desemnat Ludovic Orban a trecut luni la votul de învestitură din Parlamentul României cu o majoritate fragilă de 240 de voturi pentru, faţă de 233 necesare. Partidul Naţional Liberal (PNL) din România, aflat în aceeaşi familie politică a popularilor europeni (PPE) ca şi cele două formaţiuni membre ale Blocului ACUM de la Chişinău, ajunge astfel la putere la Bucureşti.
Cu imaginea ştirbită după eşecul înregistrat la alegerile locale recent încheiate în Republica Moldova, Blocul ACUM beneficiază prin reuşita colegilor de la Bucureşti de o consolare şi un ajutor venit la timp pentru depăşirea acestui moment mai puţin prielnic. Cel puţin teoretic, noul guvern PNL va avea o apetenţă mai crescută decât fostul executiv social-democrat pentru sprijinirea politicilor cabinetului condus de Maia Sandu în Republica Moldova. În plus, Siegfried Mureşan, cea mai probabilă propunere pentru funcţia de comisar european din partea guvernului PNL, ar putea acţiona la Bruxelles drept un important şi bine informat sprijinitor al intereselor Republicii Moldova şi al guvernului Sandu. Accederea PNL la putere în România va conduce la creşterea relevanţei sale în interiorul PPE şi, în principiu, liberalii români vor putea stimula astfel creşterea în intensitate a sprijinului pe care cel mai important grup politic european îl acordă Blocului ACUM.
Cu toate acestea, beneficiile la care se pot aştepta guvernul Maia Sandu şi Blocul ACUM sunt limitate, deoarece cabinetul Orban se va confrunta în perioada imediat următoare cu probleme dintre cele mai dificile.Pentru a acţiona eficient, el trebuie să se bazeze pe voturile unor deputaţi şi senatori din nu mai puţin de 5 formaţiuni politice în afară de PNL, ale căror solicitări faţă de noul premier în schimbul sprijinului parlamentar sunt adeseori contradictorii.

De asemenea, se profilează sarcini foarte presante şi spinoase, precum realizarea unei rectificări bugetare pe anul în curs şi stabilirea bugetului pentru 2020, care ar trebui să respecte ţinta de deficit de 3%. Nu în ultimul rând, în acest an şi la anul, România va trece prin trei rânduri de alegeri (prezidenţiale, locale şi parlamentare).
Prin urmare, nu doar că noul guvern Orban are un mandat şi o forţă reduse, dar nu este exclus ca deja în luna februarie a anului viitor, ca urmare a evoluţiilor politice de la Bucureşti, chiar el şi PNL să fie dispuşi să înceapă procedurile pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, aşa cum s-a pus problema şi înaintea votului de învestitură din Parlament. Până la a aştepta sprijin de la Bucureşti, Blocul ACUM trebuie să găsească resorturile interne pentru a depăşi insuccesul de etapă de la alegerile locale.