Posts

Reformă sau blocare pe termen nelimitat

Reformă sau blocare pe termen nelimitat? Franţa înaintează propuneri de modificare a procesului de aderare la UE

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | După ce a blocat luna trecută începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Macedonia de Nord şi Albania, Franţa a prezentat luni o notă neoficială ca punct de pornire în dezbaterea pe care o solicită pentru reformarea mecanismului de integrare.
Parisul propune 4 principii care să guverneze noul mecanism de aderare: 1. Negocieri pe blocuri succesive de probleme, ceea ce înseamnă că nu va mai exista deschiderea concomitentă a celor 35 de capitole de negociere, ci fiecare stat candidat va trebui să închidă mai întâi câte un bloc de capitole pentru a trece mai apoi la următorul (începând cu justiţia şi statul de drept, urmând cu educaţia şi cercetarea şi sfârşind în cele din urmă cu politica externă şi alte chestiuni bugetare şi tehnice); 2. Condiţii stricte şi riguroase de evaluare a progresului; 3. Beneficii tangibile, ceea ce presupune că la fiecare bloc de negociere încheiat, statul candidat va primi tot mai multe fonduri şi va fi implicat în funcţionarea unui număr tot mai ridicat de instituţii şi programe europene; 4. Reversibilitate, principiu care se traduce în posibilitatea UE de a adopta măsuri împotriva statului candidat, dacă acesta deraiază de la parcursul stabilit, începând cu tăierea beneficiilor şi retrogradarea la un bloc anterior de capitole de negociere şi sfârşind cu suspendarea procesului de aderare.

Dacă diplomaţia franceză prezintă propunerile sale drept un important punct de pornire pentru o dezbatere europeană privind reformarea absolut necesară a mecanismului de extindere, reprezentanţii altor state membre califică documentul drept o justificare stângace şi puţin fundamentată a deciziei anterioare de veto împotriva începerii negocierilor cu Macedonia de Nord şi Albania, iar modificările sugerate drept o barieră pe termen lung pentru orice stat care aspiră să devină membru al UE.
Merită remarcat că nota neoficială a Franţei face trimitere doar la aspiraţiile europene și la destinul european al țărilor din Balcanii de Vest, fără a exista nici cea mai mică aluzie la statele din vecinătatea estică a UE. În condiţiile presupusei înăspriri a condiţiilor de aderare pe care o solicită Franţa, o asemenea omisiune este de rău augur pentru viitorul european al Republicii Moldova, Ucrainei sau Georgiei.
Documentul poate fi consultat aici: https://www.politico.eu/…/…/2019/11/Enlargement-nonpaper.pdf

Sursa imaginii: Osservatoria Balcani-balcanicaucaso.org

Liviu IancuLiviu Iancu Cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru cel de-al nouălea Parlament European 1

UE trebuie să fie fermă faţă de Serbia şi aderarea ei la Uniunea Economică Eurasiatică

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Aderarea Serbiei la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), produsă vineri prin semnarea la Moscova a unui acord între premierul sârb Ana Brnabić şi omologii ei din Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kârgâzstan reprezintă nu doar o lovitură de imagine pentru Uniunea Europeană (UE), ci şi o dovadă a erorilor recente comise în Balcanii de Vest şi o reală provocare pentru Bruxelles.
În calitate de stat candidat la aderarea în UE care primeşte 2,9 miliarde de euro până în 2020 pentru realizarea reformelor necesare integrării, ar fi fost de aşteptat ca Serbia să se alinieze mai mult la Politica Externă şi de Securitate Comună a Uniunii. În schimb, Belgradul a refuzat să se alăture sancţiunilor economice impuse de UE Rusiei începând cu 2014, a procurat cantităţi mari de tehnică militară rusească şi organizează exerciţii militare comune cu armata rusă pe propriul teritoriu, iar acum se alătură UEE, proiect gândit la Moscova ca o contrapondere la Uniunea Europeană şi o alternativă hegemonică rusească pentru statele din CSI.

În aceste condiţii, explicaţiile Serbiei că aderarea la UEE nu este decât o actualizare a unor mai vechi acorduri de liber schimb cu state ex-sovietice şi că ea este reversibilă în cazul în care se va pune problema intrării în UE nu sunt suficiente pentru a diminua impactul evenimentului de vineri. Chiar şi declaraţiile mai curajoase ale preşedintelui sârb Aleksandr Vucić care arăta pe drept cuvânt că, în contextul respingerii de către UE a începerii negocierilor de aderare ale Macedoniei de Nord şi Albaniei, ca urmare a veto-ului total neinspirat al Franţei, „regiunea nu se poate baza exclusiv pe vecinii ei occidentali”, nu sunt în măsură să micşoreze grava contradicţie între statutul de candidat pentru aderare la UE şi cel de membru al UEE pe care le deţine acum Serbia.

UE este obligată acum să adopte o poziţie fermă pentru a atrage atenţia Serbiei şi oricăror alte ţări din vecinătate că de la un punct încolo nu mai pot avansa concomitent în proiecte integraţioniste concurente. În caz contrar, luând în calcul şi recenta eroare gravă, comisă în raport cu Macedonia de Nord şi Albania, politica de vecinătate a UE în Balcanii de Vest şi în estul Europei va fi total decredibilizată. State precum Republica Moldova şi Ucraina, văzând că există posibilitatea ca depunând eforturi mari pentru integrarea europeană să nu primească totuşi retribuţiile aşteptate, precum Macedonia de Nord şi Albania, dar şi că „jucând la două capete” nu suportă consecinţe negative, precum ar putea fi cazul Serbiei, vor fi tentate să încetinească ritmul reformelor solicitat de UE şi să adopte un joc geopolitic dublu între Europa şi Rusia.