Tag Archive for: politici

[ANALIZĂ Buletin Nr. 2] Igor Ciurea | În această analiză sunt stabilite principalele modificări introduse în anul 2016 odată cu adoptarea noii Legi cu privire la tineret și impactul acesteia asupra dezvoltării sectorului de tineret în Republica Moldova. În document sunt prezentate transformările din sectorul de tineret și provocările întâlnite în procesul de implementare. Analiza ia în considerare aspectul intersectorial al sectorului de tineret și se axează, în principal, pe prevederile Legii cu privire la tineret. Scopul acestui document este de a evidenția cele mai importante măsuri care trebuie luate pentru a asigura un impact pozitiv al Legii cu privire la tineret și realizarea scopului său.

Politicile de tineret pot fi definite într-un singur act legislativ specific sau sub forma unui set de documente interconectate în cadrul aceluiași cadru legal (lege, pact, rezoluție, concept de stat etc.). Politicile pot avea forme diferite și foarte specifice țării, însă dacă am lua în vedere structura transversală și extinsă a sectorului de tineret, atunci cu siguranță ar fi aproape imposibil de descris politicile de tineret ca un act unic. Cu toate acestea, politicile de tineret trebuie să reflecte provocările și obstacolele cu care se confruntă tinerii la momentul de față. La baza lor trebuie să stea necesitățile și aspirațiile tinerilor, precum și obiectivele și prioritățile politice definite și convenite. Întrucât problemele cu care se confruntă tinerii afectează diferite aspecte din viața lor, este necesar ca în centrul politicilor să stea colaborarea/coordonarea intersectorială cu toate celelalte sectoare relevante, precum și o abordare integrată pentru a putea rezolva problemele în totalitate și pentru a găsi răspunsuri relevante și potrivite.

Adoptarea în anul 2016 a Legii cu privire la tineret a introdus câteva schimbări importante în cadrul și structura sectorului de tineret din Republica Moldova. Potrivit legii, sectorul de tineret este definit ca toate domeniile în care are loc elaborarea și implementarea politicilor de tineret și activitățile de tineret.

În lege au fost clarificate mai multe definiții și termeni, cea mai importantă fiind schimbarea definiției pentru tânăr/ă. Conform Legii cu privire la tineret adoptată în anul 2016, tânăr/ă este persoana cu vârstă cuprinsă între 14 și 35 de ani. Aceasta nu este o simplă schimbare a definiției, modul de definire a acestui cuvânt având impact asupra accesibilității la anumite servicii și programe de stat.

Principalul motiv și argument pentru extinderea vârstei de la 16 la 30 de ani (definiția anterioară) până la 14 la 35 de ani a fost de a avea o abordare și o definiție unică în diferite politici sectoriale pentru tineri.

Pe atunci, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și alte instituții foloseau acest interval în programele lor de tineret. Acest argument nu mai este valabil, deoarece în 2018 Guvernul a aprobat programul „Prima Casă”, un program național care abordează problemele tinerilor referitoare la locuințe, cu un interval de vârstă complet nou de la 18 la 45 de ani, excluzând definiția utilizată în Legea cu privire la tineret. Am califica extinderea grupei de vârstă a tinerilor ca fiind o schimbare neinspirată. Necesitățile tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani sunt prea aspre, iar resursele alocate sunt foarte limitate și insuficiente pentru a satisface necesitățile pentru mai mult de o treime din populația țării.

Legea cu privire la tineret redefinește rolurile diferitor părți interesate guvernamentale și neguvernamentale, oferind o înțelegere mai clară a contribuției scontate din partea acestor părți. Pentru prima dată în istoria acestui tânăr stat, a fost constituită o instituție națională de implementare a politicilor de tineret – Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret. Potrivit legii, Agenția este o autoritate administrativă în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, constituită în scopul formării și perfecționării continue a cadrelor, programelor, activităților și serviciilor din domeniul tineretului, precum și în vederea implementării, acreditării, monitorizării și evaluării acestora. Deși urma să-și înceapă activitatea conform prevederilor legii în termen de 12 luni de la adoptarea acesteia, Agenția, din păcate, încă nu funcționează. Această întârziere are un efect enorm asupra impactului general al Legii cu privire la tineret, fiind un factor important care împiedică realizarea obiectivelor documentului.

În anul 2018, un grup de ONG-uri pentru tineri a inițiat o campanie națională pentru a presa Guvernul să constituie Agenția. Campania #UndeiAgentia a mobilizat tineri, ONG-uri și lucrători de tineret, însă acest lucru nu a fost suficient pentru a iniția procesul de constituire a structurii. Campania a mobilizat peste 1000 de tineri care să depună petiții la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Cancelaria de Stat și Parlamentul Republicii Moldova. 11 organizații, membre ale Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, au semnat și depus un document de poziție comună privind întârzierea procesului de constituire a Agenției.    

Legea stabilește cadrul juridic pentru dezvoltarea serviciilor și activităților de tineret, definind și propunând cadrul legal pentru aceste instituții. Pentru prima dată, într-o lege ar fi definit în mod clar consiliul local al tinerilor, liderul de tineret, lucrătorul de tineret și alți specialiști importanți din sectorul de tineret și ar crea premisele necesare pentru recunoașterea și dezvoltarea acestor structuri. Legea în sine este un document foarte progresiv, bazat pe cele mai bune practici ale Consiliului Europei (co-managementul structurilor de tineret), principiile și valorile organizațiilor de tineret (consiliul local al tinerilor, participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor). Documentul a fost elaborat în mod participativ și reflectă necesitățile și poziția societății civile. 

Legea cu privire la tineret reflectă prioritățile sectorului de tineret și necesitățile tinerilor, oferind instrumentele necesare pentru elaborarea inițiativelor intersectoriale pentru tinerii cetățeni ai Republicii Moldova și asigurând realizarea potențialului maxim al fiecărui tânăr. În document sunt evidențiate domeniile importante pentru dezvoltarea tinerilor, cum ar fi oportunitățile economice, participarea tinerilor și dezvoltarea multilaterală, sănătatea, serviciile pentru tineri, activitățile de tineret și programele de tineret.      

Întrucât conținutul ne oferă numeroase motive pentru a aprecia foarte mult calitatea documentului, implementarea acestuia demonstrează mai multe programe structurale în procesul de implementare a politicilor în general și în procesul de elaborare a politicilor de tineret în special. Principala parte interesată de implementare, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, nu a fost constituită și nu a furnizat resursele necesare pentru lucru. Unor părți interesate le-au fost atribuite competențe în sectorul de tineret fără sprijin metodologic, financiar sau de altă natură necesar pentru a exercita aceste competențe. Rolul administrațiilor publice locale (APL) în dezvoltarea sectorului de tineret este crucial și bine definit în Legea cu privire la tineret, însă în lipsa reformei administrației publice locale, care ar oferi resursele și capacitățile necesare, nu se va ajunge la rezultatele scontate. Legea cu privire la tineret prevede de asemenea că Guvernul va veni, în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu asistență metodologică și tehnică clară pentru APL-uri în vederea elaborării politicilor locale de tineret și implementării la nivel local a competențelor lor în conformitate cu prevederile documentului. Din cauza mai multor factori politici aceste prevederi nu au fost niciodată aplicate. Unele APL-uri elaborează, în mod individual, programe și proiecte menite să sprijine dezvoltarea sectorului local de tineret: granturi locale pentru ONG-urile de tineret, inițiative comunitare de asistență financiară conduse de către tineri, crearea serviciilor locale și a centrelor prietenoase tinerilor.      

După adoptarea legii nu au urmat măsuri concrete de susținere și implementare. Stabilirea și dezvoltarea unui sistem robust de servicii și programe de tineret, recunoașterea lucrătorului de tineret, elaborarea standardelor de calitate în domeniul serviciilor de tineret, sunt doar câteva dintre obiectivele legii care nu au fost realizate niciodată din cauza unor factori, precum:

• Lipsa înțelegerii și dorinței politice de a dezvolta un sector de tineret puternic;
• Amânarea procesului de constituire a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret;
• Resursele limitate (financiare și umane) pentru dezvoltarea sectorului de tineret;
• Înțelegerea insuficientă a activităților de tineret, a rolului tinerilor în procesul de luare a deciziilor, a structurilor locale de tineret;
• Lipsa inițiativelor de coordonare și cooperare în diferite domenii de politici în ceea ce privește tinerii ca beneficiari și participanți activi;
• Participarea și implicarea insuficientă a tinerilor și a organizațiilor de tineret în procesul de elaborare și implementare a politicilor.

Legea cu privire la tineret este un document important într-o societate în care provocările demografice reprezintă una dintre marile probleme cu care se confruntă Republica Moldova și care va rămâne pentru mult timp pe ordinea de zi a Guvernului. Legea este o oportunitate foarte bună de a investi și de a studia potențialul tinerilor într-un mediu foarte dinamic și provocator. Documentul stabilește un cadru legal solid care trebuie să fie susținut de măsuri și programe guvernamentale concrete. Parlamentul trebuie să preseze mai mult Guvernul pentru a relansa inițiativele bune și instituțiile constituite prin adoptarea legii. O monitorizare parlamentară puternică și continuă poate oferi sprijinul politic necesar pentru dezvoltarea sectorului de tineret.                

Igor Ciurea este responsabil de fundraising la Fundația Youth Development for Innovation. El este un tânăr jurist, activist și consultant în domeniul politicilor de tineret, dezvoltării organizaționale, ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și a antreprenoriatului. A acumulat experiență în calitate de lider al celor mai mari organizații pentru tineret și studenți din Republica Moldova și de peste hotare (Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Alianța Studenților din Moldova, Forumul European al Tineretului, Uniunea Studenților din Europa). Igor Ciurea este membru al mai multor grupuri de experți internaționali care pledează și susțin promovarea drepturilor tineretului la nivelul UE și ONU, cum ar fi Grupul de experți pentru drepturile tinerilor al Forumului European al Tineretului. 

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova