Posts

Olga_Media Condiții noi

Condiții noi de activitate pentru televiziuni și pretinsă protecție anti-Covid: aspecte specifice ale campaniei electorale 2020 din Republica Moldova

/0 Comments/in /by

[ANALIZĂ Buletin Nr. 6] Olga Guțuțui | Indicele mondial pentru libertatea presei 2020[1] clasează Republica Moldova pe locul 91, din totalul celor 180 de state. Și în acest an e o cifră în scădere, ceea ce denotă faptul că situația domeniului media în Republica Moldova rămâne a fi una problematică. Rezultatul este generat de câțiva factori, printre care: pluralismul, independența mass-media, mediul de activitate al media, cadrul legislativ, transparența ș.a. „Mass-media din Moldova este diversă, dar extrem de polarizată, ca și țara de altfel, care se caracterizează prin instabilitate politică cronică și influența excesivă a oligarhilor săi. Linia editorială a principalelor mijloace de informare în masă corelează strâns cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor, o problemă care este deosebit de evidentă în timpul campaniilor electorale”, se arată în document. Din anul 2013 și până în anul 2019, Republica Moldova a scăzut vizibil în clasamentul mondial al libertății presei, ceea ce este foarte îngrijorător.

Adevărul este că și campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 și-a lăsat amprenta asupra activității mass-media în Republica Moldova. Într-o perioadă scurtă de timp am fost martori la acțiuni și declarații care au lovit direct în libertatea de exprimare din țara noastră. Au fost adoptate conștient norme juridice, declarate ulterior neconstituționale,  au fost făcute declarații care susțineau aceste norme juridice și au fost făcute propuneri paradoxale privind organizarea dezbaterilor electorale în acest scrutin.

olga-1.png

Schimbarea regulilor de joc în prag de campanie electorală

Cu puțin timp înainte de campania electorală a intrat în vigoare Legea cu privire la organizațiile necomerciale, adoptată de Parlament la 11 iunie 2020[2]. La articolul 6 alineat (5), legea prevedea: „În perioada campaniei electorale, organizația necomercială nu poate presta servicii și/sau susține material sau gratuit concurenții electorali și nu poate face agitație electorală. […]”. Respectiv, conform noilor prevederi, instituțiile mass-media, ale căror fondatori sunt organizațiile necomerciale, au fost puse în imposibilitatea de a plasa publicitate electorală și, de a oferi timpi de antenă gratuiți concurenților electorali, asta deși Codul electoral prevede contrariul. Este de remarcat faptul că, proiectul de lege nominalizat a intrat în procedură legislativă încă în anul 2018, tot atunci fiind votat în prima lectură. Însă s-a revenit la el abia anul acesta.

Textul articolului 6 alineat (5), în formula citată mai sus, a fost propus și acceptat pe ultima sută de metri, înaintea votului final. În consecință, ne-am ales cu norme juridice care se contrazic între ele. Pe de o parte, pentru unii furnizori de servicii media, legea ONG-urilor vine cu o normă restrictivă privind modul de reflectare a scrutinelor electorale, pe de altă parte, Codul serviciilor media audiovizuale spune clar că, „statul garantează libertatea de exprimare furnizorilor de servicii media și distribuitorilor de servicii”. Aceeași normă zice că „furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media pun la dispoziția publicului servicii media audiovizuale inclusiv în conformitate cu prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare”. Și, dacă e să vedem Legea cu privire la libertatea de exprimare, aceasta, la articolul 4 alineat (1), zice din nou: „statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei”.

Mai mult decât atât, nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească informații de interes public decât în condițiile legii. Nu uităm și de prevederile Constituției Republicii Moldova, care, la articolul 34 alineat (1), spune: „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. Sunt doar câteva din prevederile relevante situației nominalizate, care vorbesc despre apariția contradicțiilor juridice, urmare a intrării în vigoare a legii cu privire la organizațiile necomerciale.

Spre regretul nostru însă, niciuna dintre autoritățile responsabile de procesul electoral și de activitatea mass-media în Republica Moldova nu s-a autosesizat cu privire la această situație.  Consiliul Audiovizualului, autoritatea responsabilă de activitatea furnizorilor de servicii media audiovizuale și sonore, s-a rezumat doar la un interviu al președintelui Consiliului, care, între altele, a declarat: „Opinia noastră consună cu legislația în vigoare. Există două acte care reglementează această situație, Codul electoral și Codul serviciilor media audiovizuale, precum și această lege cu privire la ONG-uri. […] Noi am avut un schimb de opinii cu autoritatea electorală și, până la urmă, expertiza juridică a Consiliului a concluzionat că,  în cazul dat, vor fi aplicate prevederile legale mai noi, iar nouă este legea privind ONG-urile[3]”.

Aceste declarații au fost făcute cu doar o zi înainte de începerea campaniei electorale, fără a oferi publicului o analiză juridică complexă, una de impact pentru a înțelege care sunt consecințele în materie de asigurare a dreptului de a oferi și primi informație.  Mai mult decât atât, în același interviu, președintele Consiliului declara  că „există anumite voci care consideră că, atâta timp cât anumite posturi de televiziune beneficiază de fonduri din partea anumitor parteneri de dezvoltare, având statut de ONG, ar trebui să fie privați de dreptul de a contracta publicitate de tot felul, mai ales publicitate electorală”. 

Declarațiile sunt bulversante, având în vedere că, CA este garantul interesului public în domeniul audiovizualului și are misiunea de a contribui la dezvoltarea serviciilor media audiovizuale, asigurând o informare obiectivă și pluralistă a cetățenilor.  În același timp, o bună parte din piața media autohtonă, așa cum arată inclusiv rapoartele internaționale, rămâne a fi controlată politic. Și puține sunt instituțiile media independente care, dincolo de condițiile inechitabile de activitate din piață, reușesc să-și mențină activitatea. Mai mult decât atât, aceste declarații par să vină în consonanță cu prevederile articolului 6 alineat (5) din legea privind activitatea ONG-urilor.

În cele din urmă, la data de 8 octombrie 2020, atunci când campania electorală era deja în desfășurare, Curtea Constituțională s-a expus vis-a-vis de sesizarea deputatului Litvinenco la acest subiect. Potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 24 din 8 octombrie 2020[4], o parte din prevederile articolului 6 alineat (5) restrâng în mod nejustificat și în mod discriminatoriu dreptul de proprietate al organizațiilor necomerciale, contrar articolelor 16 (Egalitatea) și 46 (Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, Curtea a solicitat Parlamentului să reglementeze articolul 6 alineat (5) din Legea cu privire la organizațiile necomerciale în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale nominalizate, astfel încât în perioada campaniei electorale organizațiilor necomerciale să le fie interzisă doar prestarea serviciilor gratuite, nu și a serviciilor oneroase.

olga-2.png

Propuneri paradoxale privind organizarea dezbaterilor electorale

La fiecare scrutin electoral, Comisia Electorală Centrală aprobă Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale, document care stabilește modul de reflectare a campaniei și are drept scop asigurarea reflectării echitabile, echilibrate și imparțiale, promovarea libertății de exprimare și a pluralismului politic, stabilirea unor norme obligatorii pentru furnizorii de servicii media, pe de o parte, și concurenții electorali, pe de altă parte. Un asemenea document a fost elaborat și aprobat și în vederea scrutinului din 1 noiembrie 2020.

La etapa inițială a proiectului de Regulament, Consiliul Audiovizualului a venit cu un șir de propuneri, printre care și una privind organizarea dezbaterilor electorale: „totodată, luând în considerare contextul pandemiei de COVID-19, numărul mare de infectări zilnice cu noul coronavirus, dar și practica multor țări, în Regulament să fie indicat ca dezbaterile publice pe perioada campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020 să fie organizate de furnizorul public de televiziune și aceste dezbateri să fie retransmise, în regim live, de restul posturilor de televiziune, pentru ca respectivii candidați la prezidențiale să nu fie obligați, în această perioadă, să se deplaseze la toate posturile de televiziune care sunt obligate să desfășoare dezbateri electorale”[5]. Paradoxală propunere, am putea afirma, întrucât aceasta arată tot mai evident că pandemia a devenit un test de rezistență pentru libertatea de exprimare în Republica Moldova.

Dacă tot autoritatea de reglementare s-a gândit la felul cum ar putea fi organizate dezbaterile în perioada actualului scrutin electoral, ținând cont de condițiile de pandemie, ar fi fost corect să inițieze această discuție cu subiecții vizați direct, cu furnizorii de servicii media, astfel încât să afle și opinia acestora pentru a găsi soluții împreună, fără a lăsa loc de interpretare. Mai mult, în discuție ar trebui pusă participarea la dezbateri a candidaților în persoană și nu a reprezentanților acestora. Vorbim, totuși, despre un scrutin prezidențial în cadrul căruia cetățeanul își alege președintele (sau președinta). Respectiv, este de datoria fiecărui candidat să participe la dezbaterile electorale. În cele din urmă, Comisia Electorală Centrală nu a acceptat propunerea înaintată de Consiliul Audiovizualului.

Concluzii

Urmând litera legii, statul trebuie să garanteze libertatea de exprimare a mass-media și să asigure dreptul cetățenilor la informația de interes public. În acest sens, este foarte important să fie adoptate norme juridice care să garanteze standarde înalte în materie de informare, de obiectivitate, echitate și echilibru. Acest fapt contează mai ales în timpul scrutinelor electorale, atunci când cetățenii trebuie să-și exercite dreptul la vot. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat în pragul scrutinului electoral din noiembrie 2020, denotă contrariul. Însumând și alte situații pe care le-am întâmpinat recent, în special în contextul pandemiei COVID-19, putem intui pe ce poziție se va plasa Republica Moldova în clasamentul mondial pentru libertatea presei în anul următor.

Olga Guțuțui activează în domeniul media din anul 2011 şi este specializată în legislaţia media. În perioada 2011–2015 a activat în calitate de consultant principal în Comisia parlamentară pentru media. Ulterior, a deținut funcția de membru al Consiliului Audiovizualului. Acum, Olga este director de programe la postul de televiziune TV8. Pe parcursul activităţii a fost implicată în mai multe proiecte de cercetare şi studii de evaluare privind situaţia mass-media din Republica Moldova. Din 2020 este expert LID Moldova pentru legislație și politici mass-media.

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova

Referințe:

[1] 2020 World Press Freedom Index, https://rsf.org/en/ranking#

[2] Proiectul legii cu privire la organizațiile necomerciale // Text final, http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4154/language/ro-RO/Default.aspx  

[3] Interviu // Dragoș Vicol, despre activitatea CA: Nu suntem un laborator secret unde se pun la cale tot felul de scheme, așa cum consideră unii, http://media-azi.md/ro/stiri/interviu-drago%C8%99-vicol-despre-activitatea-ca-nu-suntem-un-laborator-secret-unde-se-pun-la-cale  

[4] HOTĂRÎRE Nr. 24 din 08-10-2020 pentru controlul constituționalității unor prevederi din articolul 6 alin. (5) din Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale (interdicția prestării serviciilor de către organizațiile necomerciale pentru concurenții electorali în perioada campaniei electorale) (sesizarea nr. 130a/2020), https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123723&lang=ro

[5] Comunicat de presă – Propuneri Regulament privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020 http://www.audiovizual.md/files/Comunicat%20de%20presa%20-%20Propuneri%20Regulament%20privind%20reflectarea%20campaniei%20electorale%20la%20alegerile%20preziden%C8%9Biale%20din%2001%20noiembrie

Mark Mazureanu Tinerii

Mark Mazureanu: Tinerii de la Academia de Jurnalism Cetățenesc au demonstrat că pot deveni factori de presiune asupra autorităților

/0 Comments/in /by

[INTERVIU Buletin Nr. 1] Lina Grâu | Prin politicile defectuoase în domeniul educației și tineretului, Republica Moldova a ajuns să aibă o generație de tineri care nu se mai regăsesc în structurile din societate, care nu au acces la studii de calitate în interiorul țării, iar odată plecați în străinătate nu au nicio motivație de a reveni. Este un semnal de alarmă pe care îl dă Mark Mazureanu, fost profesor universitar în Germania și SUA, expert la asociația ADEPT și director al Asociației de tineret ASIST, care a lansat recent la Chişinău cursuri de instruire pentru tineri în cadrul Academiei de Jurnalism Cetățenesc. „Pentru a dezvolta condiții care să-i determine pe tineri să revină în Republica Moldova trebuie înțelese mai întâi motivele pentru care tinerii pleacă”, spune Mark Mazureanu.

Una din problemele majore ale tineretului din Republica Moldova este, în opinia sa, devalorizarea studiilor calitative. Mulți dintre tineri nu vor studii din simplul motiv că nu înțeleg care este valoarea acestora. Și nu există nici oferte de calitate. Studiile primare și liceale în special în Chişinău sunt de o calitate destul de bună, însă la nivel universitar nivelul studiilor scade brusc, „mergând până la îndobitocire”. „Cred că universitățile în Republica Moldova în general trebuie închise pentru că mai mult prejudiciază dezvoltarea tinerilor decât îi instruiesc”.

În aceste condiții, tinerii dornici de carte preferă să plece peste hotare, chiar dacă adesea trebuie să plătească pentru studii. Celor rămași în Republica Moldova le scade motivarea din primul an de facultate și încearcă să-și găsească de lucru fie în presă, fie în ONG-uri, fie în administrație publică, iar studiile sunt lăsate pe planul doi. „Astfel obținem în Republica Moldova o generație de tineri cu pseudo-studii și diplome formale, fără cunoștințe și abilități reale”, subliniază profesorul. Pentru a remedia situația lor, expertul propune ca programele de instruire realizate de ONG-uri sau parteneri externi să fie gândite nu pentru anii 2-3 de facultate, când, spune el, ar putea fi deja târziu pentru remodelarea gândirii, ci să se lucreze cu liceenii, care încă nu au fost alterați de structurile universitare moldovenești.

mark3

„Pe de altă parte, tinerii care și-au făcut studiile în străinătate și vor să revină acasă se confruntă și ei cu o problemă foarte mare – ceea ce eu numesc capital social. Omul, dacă pleacă chiar și pentru trei luni, ajunge să rateze contextul – el a plecat din instituție, a plecat dintr-un cerc de prieteni, de experți, nu a mai fost invitat la conferințe, nu mai apare în media. Și omul acesta „încetează să existe”. Durează mult timp ca să se reintegreze ulterior. Am simțit asta chiar pe exemplul meu. Eu am revenit de acum doi ani și nici până acum nu mă pot conecta, reintegra în mediul de experți, în sistemul de la Chişinău. Astfel, sunt necesare mecanisme de capital social, în așa fel încât să existe o rețea permanentă de contacte active care să-i înglobeze atât pe cei din Republica Moldova, cât și pe cei plecați în străinătate, pe toată durata șederii lor acolo. Asta înseamnă un mecanism de deplasări prin care oamenii să circule la diverse evenimente, rețele de discuții permanente, apel la expertiza lor pe durata aflării în străinătate, sau măcar implicarea lor în anumite procese sociale. Astfel ca atunci când vor reveni, acești oameni să fie parte a unor procese sociale. Deci, oamenii trebuie ținuți continuu implicați în activități legate într-un fel sau altul de Republica Moldova. Pe această direcție pot lucra și finanțatorii externi, dar și Guvernul, dacă bineînțeles ar fi interesat în a-i ține pe acești oameni aproape de Republica Moldova sau de a-i vedea reveniți”, accentuează specialistul.

mark2

Pentru a înțelege cum ar putea fi motivați tinerii să revină trebuie analizate mai întâi cauzele care i-au determinat să plece. În primul rând, este vorba despre venituri, dar acest factor nu este totuși nici pe departe determinant. Foarte importante sunt, în opinia sa, poziția socială, respectul, ambianța socială, necesitatea ca tânărul să fie parte din comunitate, dar și infrastructura de tot felul. 

„Oamenii gândesc printr-o prismă destul de egocentrică – respectul societății față de mine; eu și drumul de lângă casă; eu și cât de solicitat sunt ca expert; eu și nivelul meu de venit și de viață; eu, familia și copilul meu. Dacă acestea sunt elementele care îi fac pe oameni să plece, cred că tot ele i-ar face și să rămână sau să revină”, spune Mazureanu.    

În ceea ce privește modul în care poate fi îmbunătățită situația tinerilor care rămân în țară, Mark Mazureanu consideră că soluțiile sunt, din nou, în educație. „În prezent putem vorbi despre о „bandă rulantă”, un sistem educațional creat de stat și care formează sistemul de valori cu care trăiește omul toată viața: cărțile citite, modul în care se predă gramatica, modul în care se învață limbile, felul în care este studiată și tratată istoria.

Acești 12 ani de studii sunt determinanți, subliniază Mark Mazureanu. El sugerează că în condițiile în care este imposibilă schimbarea sistemului educațional de stat fără o voință politică puternică din partea autorităților, se poate merge pe calea creării unor sisteme educaționale paralele, private. „Învățământul școlar de stat este coordonat de stat, respectiv de partidul de la guvernare. Iar partidul de la guvernare vede în el niște interese primare. Și atunci, ar trebui să avem în Republica Moldova un sistem paralel la fel de dezvoltat de educație privată cum este de exemplu cel din Marea Britanie sau SUA”.

În acest moment în Republica Moldova sunt doar câteva instituții de studii private, care au costuri foarte mari, care trebuie să-și recupereze investiția fără să aibă niciun fel de suport financiar și pe care statul nu le susține. Directorul Asist accentuează să acest sector trebuie consolidat. Trebuie cultivată ideea că studiile sunt importante „în așa fel încât părinții să înțeleagă că prioritar nu este salamul, ci studiile copiilor”. „La nivelul grădinițelor lucrurile se schimbă, părinții deja optează pentru grădinițe private. Și cred că în scurt timp ar trebui să devină un lucru comun să-și dea copiii și la școli private, la instituții de educare profesională direcțională, adică la cursuri profesionale, plătite”, este de părere Mark Mazureanu.

Un aport important în cultivarea spiritului critic și a activismului tinerilor sunt și instruirile organizate de organizații neguvernamentale. Mark Mazureanu a inițiat la Chişinău cursurile Academiei de Jurnalism Participativ, destinat, așa cum scrie și pe site-ul proiectului (www.acj.md), „tinerilor care cred în schimbare, care nu considera plecarea drept unica salvare și care doresc sa monitorizeze procesele publice din Moldova pentru a construi un bloc de rezistență împotriva dezinformării, propagandei, corupției și neglijenței în societate”.

„La început, când am conceptualizat proiectul, valul de propagandă care venea din Est era atât de puternic, încât noi am simțit necesitatea de a pregăti tinerii activi on-line și pe cei care creează produse media online să aibă discernământ și să nu „muște” din această momeală a dezinformării. Apoi, ideea de propagandă a fost extinsă, pentru a îngloba nu doar fluxurile care vin geografic din Est, ci și pentru a crea un scut de protecție la orice fel de fluxuri informaționale propagandistice, de dezinformare sau cu informații greu de verificat. Am constatat apoi că, pe lângă abilitatea de a colecta și a opera cu informații, tinerii au nevoie de asistență la procesul de creare a conținutului propriu și a platformelor prin care să se exprime. Și în fază finală am constatat că acești tineri pot fi mai mult – pot fi generatori de fluxuri primare și de soluționare a unor probleme comunitare.

Cei care activau în domeniul ecologic s-au regăsit în vlogging, blogging, jurnalism participativ, în crearea unor platforme, podcast-uri, noutăți prin care să promoveze ideile în care cred. La fel și cei care activau în domeniul tineretului sau în monitorizarea procesului administrativ din Chişinău. În runda a doua am avut o comunitate destul de largă de vloggeri care postează despre calitatea serviciilor de infrastructură oferite de primărie. Noi la curs i-am șlefuit doar și am făcut ca produsele lor să crească calitativ și i-am învățat mecanismele prin care să ajungă la o audiență mult mai mare. Dacă un vlog filmat de un participant avea 3-5 mii de vizualizări, acum ei au ajuns la 25 de mii de vizualizări și mai mult”, povestește coordonatorul ACJ.

Cum se poate ajunge de la aceste elemente singulare la masa critică ce poate determina ca autoritățile să acționeze altfel, vocea căreia să fie auzită în societate, să schimbe mentalități și să genereze schimbări? „Un om singur nu poate reuși foarte multe. Se pot face lucruri importante doar atunci cânt te unești cu alți oameni și când ai și un suport social. Revenind la Academia noastră – un individ care agregă problema comunitară și o prezintă foarte inteligent, scurt și la temă în spațiul online și care învață tehnici de a ajunge la o comunitate mare, adună imediat suport din partea societății. Și el unul devine un factor de presiune și schimbare. Când postarea lui în care abordează o problemă adună de exemplu 50 de mii de vizualizări, este ridicat un val de presiune și autoritățile nu-l mai pot desconsidera. Câțiva tineri de la ACJ au făcut câteva materiale despre construcțiile ilegale din Chişinău, care în două ore au fost preluate de canalele media. Acești tineri au demonstrat că ei pot ridica valul”, povestește directorul Asist.

Partea dificilă este că autoritățile din Republica Moldova pur și simplu ignoră de cele mai dese ori opinia publică și semnalele care vin din societate. Însă că orice sistem autocratic are nevoie de legitimitate populară, oricât de falsă și artificială ar fi aceasta. Mazureanu: „Cu cât mai mult tu, ca personalitate, delegitimezi acest sistem, cu atât mai scumpă este guvernarea. Poți spune ”Da, domnilor, votul meu nu contează. El chiar nu contează, el nu schimbă nimic. Dar, f*ck you guys!, dacă eu pot să vă fac guvernarea mai scumpă și voi să cheltuiți mai mult ca să paralizați acțiunile mele, atunci eu voi face totul pentru a vă ridica costurile acestor abuzuri. Prin faptul că am fost să votez eu voi avea dreptul moral să critic modul vostru de a guverna, chiar dacă voi încercați să mă ignorați!”. Aceasta trebuie să fie retorica unui tânăr activ și implicat în Republica Moldova”, subliniază Mark Mazureanu, directorul Asociației de tineret ASIST de la Chişinău.

Lina Grâu este jurnalistă, autoare de emisiuni la Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL). Autoare de studii și analize, publicații periodice și emisiuni radio acoperind subiecte de integrare europeană, cooperare regională, afaceri interne și externe ale Republicii Moldova și problematica reglementării transnistrene. Contribuie cu studii și materiale la publicațiile unor think-tank-uri independente și colaborează cu instituții de presă din Republica Moldova și din străinătate.

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova