Unul dintre visurile ei este să trăiască într-un „oraș pentru oameni”, un oraș în care să te simți confortabil fie că ești băștinaș sau turist, un oraș a cărui istorie este valorificată pentru sporirea calității prezentului, în care oamenii se respectă și pun umărul la dezvoltarea acestuia. Vorbim despre Anetta Dabija, activistă civică și cofondatoarea Asociației Obștești „Salvați Chișinăul”. Anetta este printre cei 15 campioni ai schimbării, desemnați în cadrul Galei ”Champions of Change” 2021, un proiect al Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) realizat în colaborare cu Friedrich Naumann Foundation for Freedom.

Anetta Dabija a studiat Istorie și Relații Internaționale, iar de câțiva ani își dedică activitatea profesională cercetării patrimoniului construit și urbanismului durabil. Fiind pasionată de istorie și urbanism, acum cinci ani a creat un cont pe Instagram dedicat istoriei orașului Chișinău. „La un moment dat, informația pe care o descopeream și voiam să o împart cu cei care mă urmăreau a devenit mai voluminoasă și mai complexă, iar contul de Instagram a devenit insuficient. Așa am pornit un blog, unde publicam istorii urbane necunoscute. Abia anul trecut (n.r. 2020) am înregistrat și o asociație obștească în acest domeniu, din necesitatea de a crește și a avea posibilitatea de a acționa mai mult, de a promova anumite schimbări în care credem împreună cu echipa noastră mică. Ne propunem să avem activități în două direcții: una ține mai mult de partea legală, de a propune anumite modificări legislative, care-s foarte importante, dacă vrem să schimbăm lucrurile, iar cealaltă direcție este cea de educare, mediatizare, cercetare”, povestește Anetta.

În prezent, echipa asociației „Salvați Chișinăul” este formată din patru persoane. „Ne dorim mult să ne extindem echipa. Acum avem doi voluntari, dar încercăm să avem colaborăm cu alte organizații de profil. Cel mai complicat lucru e să reușim să combinăm aceste direcții, mai ales pe partea legislativă, e mult mai dificil de lucrat, pentru că se cer discuții permanente, promovare, explicare. Dar, deși e dificil, nu e imposibil. Oamenii sunt destul de deschiși la mișcări de acest gen, pentru că trăiesc tot în acest oraș și își doresc ca acesta să devină mai confortabil. Desigur ne-am dori să existe mai multă implicare și sperăm că vom putea convinge cât mai mulți oameni pe viitor să se alăture activităților noastre”.

Anetta Dabija a făcut parte din echipa care a lucrat asupra Codului Vizual al Orașului Chișinău, un document complex care vine cu recomandări de îmbunătățire a aspectului estetic al capitalei, elaborat de un grup de un grup de specialiști entuziaști, care au muncit asupra documentului în bază de voluntariat. 

„Există o reticență din partea agenților economici privind schimbările pe care noi le recomandăm în acest cod pe partea de realizare și amplasare a firmelor. Mulți spun că pentru ei este destul de costisitor să-și schimbe firma, mai ales dacă au mai multe localuri în oraș. Noi am avut și anumite discuții cu ei, unele dintre care destul de aprinse, însă, în ultima vreme, tot mai mulți agenți economici încearcă să țină cont de aspectul vizual, țin cont de clădire, de fațadă, de amplasare, ceea ce e bine, căci asta înseamnă că noi începem să avem cât mai multe exemple bune. Mulți dintre agenții economici înțeleg că asta aduce plus valoare și lor, și orașului. Recent ne-am bucurat mult să vedem că Palatul Național a instalat o firmă care corespunde recomandărilor noastre din Codul Vizual”.

Anetta Dabija consideră că pentru a asigura dezvoltarea durabilă a Chișinăului este necesară o abordare foarte complexă și o viziune strategică pe termen lung. „Chișinău nu este un oraș obișnuit din Moldova, are statut de capitală, ceea ce însemnă că el are importanță și la nivel regional. Până când noi nu o să înțelegem acest lucru, nu vor fi schimbări majore. Tot ceea ce se face acum se fac pe interior, se repară câte ceva, se construiește câte ceva, dar atunci când vom avea o viziune amplă de dezvoltare a acestui oraș ca unul de importanță regională, atunci se va schimba paradigma”.

Dezvoltarea capitalei și transformarea acesteia într-un oraș al cărui potențial turistic este pe deplin valorificat nu poate fi obținută fără o incursiune amplă și în istoria acestuia, este de părere Anetta Dabija. 

„Noi trebuie să redescoperim istoria acestui oraș și abia apoi să vedem cum îl putem promova pentru străini. Trebuie să începem cu o cercetare amplă a orașului, să vedem ce avem și cum putem asta să valorificăm. Sunt de părere că Chișinău poate fi atractiv pentru turiști din mai multe puncte de vedere. Spre exemplu, mulți turiști sunt interesați de Chișinăul sovietic sau Chișinăul evreiesc, putem de asemenea să vorbim despre Chișinăul medieval sau Chișinăul interbelic. După mine, potențial este, dar noi ar trebui să facem o cercetare mai complexă la acest subiect. Pe lângă asta, pentru a fi atractiv și confortabil, atât pentru localnici, cât și pentru turiști, orașul trebuie să fie adus în regulă. 

Eu văd ca o opțiune dezvoltarea zonei lunca râului Bâc, trebuie să ne întoarcem la originile noastre, căci de acolo a pornit orașul, să-l vedem un pic altfel, ca pe un loc care poate fi pus în valoare și poate contribui la dezvoltarea orașului”. 

Dezvoltarea orașului stagnează adesea inclusiv din cauza reticenței factorilor de decizie care sunt mai puțini flexibili către schimbări. 

„De multe ori, atunci când mergem cu anumite propuneri importante către autorități, din anumite considerente, cum ar fi agenda politică, nu se ține cont de propunerile noastre, iar ulterior se ajunge la ceea ce am propus noi, dar deja e prea târziu. Adesea, noi depunem un munte de efort pentru a face aceste propuneri adecvate, consultăm juriști, care apropo fac totul gratuit, iar într-un final nu se ține cont de recomandările noastre. Se întâmplă să facem o muncă enormă, dar lucrurile să nu se schimbe. De multe ori mă gândesc ca tot acest efort să-l direcționăm către proiecte culturale, care se întâmplă mai ușor, dar ne dăm seama că, dacă nu vom lucra și la partea legală, atunci nu vom avea pentru ce să facem nici proiecte culturale”.

Chiar și așa, motivația de a face schimbările spre bine este mereu mai puternică decât dezamăgirile sau experiența negativă, spune Anetta.

„Îmi doresc ca să contribui măcar puțin ca lucrurile la noi în oraș să se schimbe. Am călătorit în multe orașe și mi-aș dorim ca ceea ce am văzut în acele orașe să avem și aici, acasă. Eu îmi dau seama că asta cere un efort considerabil și eu încerc să-l depun, pentru că îmi doresc să locuiesc într-un oraș pentru oameni, un oraș care e prietenos cu diverse comunități și în care să ne simțim cu toții bine”.

———————-

LID Moldova este o organizație independentă, non-profit, înființată în anul 2019, de către un grup de tineri profesioniști, lideri de opinie și specialiști în domeniile lor de activitate.

Champions of Change 2021 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.