[ANALIZĂ Buletin Nr. 9] 2022

Nicolae Arnaut, Expert Integrare Europeană, Politica de Vecinătate a Uniunii Europene, Relația Rusia-UE.

Conceptul de „Economie verde” este intens dezbătut în ultimele decenii deoarece este considerat a fi esențial pentru viitorul economiei mondiale. Prin acest concept se urmărește a se găsi soluții concrete și eficiente cu aplicabilitate în problematica internațională a dezvoltării mediului ca urmare a problemelor masive generate de crizele multiple ce nu își mai găsesc rezolvarea. Comunitatea internațională, încearcă găsirea unor alternative pe termen lung cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții și a combate sărăcia populaţiei la nivel mondial.

În Republica Moldova conceptul de „Economie verde” este promovat ca model de dezvoltare socială și economică, care trebuie să rezulte în asigurarea unei creșteri economice durabile, îmbunătăţirea bunăstării și a echităţii sociale. În acelaș timp o astfel de economie este orientată spre reducerea emisiilor de carbon, asigurînd o eficientă din punctul de vedere al resurselor și social incluzivă, cu reducerea semnificativă a riscurilor pentru mediu și a impactului asupra sănătăţii populaţiei.

Astfel literatura de specialitate defineste o economie verde ca fiind bazată pe șase sectoare principale:
1. energie regenerabilă (solară, eoliană etc);
2. constructii “verzi (ex. constructii LEED – Leadership in Energy and Environmental Design);
3. combustibili alternativi (vehicule electrice sau hibride etc);
4. managementul apei (epurarea apelor, sisteme de colectare a apei de ploaie etc);
5. managementul deșeurilor (reciclare etc);
6. managementul territorial (incluzînd agricultura organică, conservarea habitatului, împăduriri la nivel urban-parcuri, reimpăduriri și stabilizarea terenurilor). [1]

Cadrul instituțional și normativ de reglementare pentru politica de “Economie Verde”

Pactul verde european, lansat de Comisia Europeană, și-a propus câteva obiective ambițioase pentru a contracara poluarea și schimbarea climatică. În cadrul Pactului, a fost propusă și strategia Farm to Fork – Din fermă la consumator, care stipulează o serie de indicatori ce urmează a fi atinși:

  •  25% din agricultura europeană să fie organică;
  •  reducerea utilizării de pesticide cu 50% până în 2030;
  • reducerea utilizării de îngrășăminte chimice cu până la 20% până în 2030;
  • reducerea pierderii de nutrienți din sol cu până la 50%;
  •  reducerea utilizării de substanțe anti-microbiene cu 50% (antibiotice) tot până în 2030. [2]

Prin semnarea Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014, Republica Moldova sa angajat să armonizeze și să alinieze legislaţia națională la cea europeană și să asigure integrarea prevederilor de protecție a mediului, utilizarea rațională a resurselor și eficiență energetică, în toate sectoarele economiei naționale și ale vieții sociale.

Ca parte a asumării angajamentelor Republicii Moldova față de partenerii de dezvoltare ai țării din exterior se urmărește expres asigurarea dezvoltării durabile şi promovarea economiei verzi în țara noastră.

În ultimii ani Republica Moldova în scopul dezvoltării sectorului sus menționat a aderat la programe și platforme internaționale în domeniul economiei verzi, precum Programul „Ecologizarea economiei în Vecinătatea Estică”, Parteneriatul Estic (Greening economies in the Eastern Neighbourhood Countries, EaP Green Programme), Platforma pentru Industria Verde.

La nivel de cadru institutional și reglementare normativă, Republica Moldova a realizat îmbunătățiri marcante în special prin adoptarea:

  • Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova-2020;
  • Strategia de mediu 2014-2023;
  • Foaia de parcurs pentru promovarea economiei verzi;
  • Strategia de dezvoltare a agriculturii 2013-2020; [3]

Pentru perioada urmatoare se planifică actualizarea și revizuirea programului de promovare a Economiei Verzi în Republica Moldova (2018-2020) ce include perioada 2022-2027, în conformitate cu prevederile Pactului Verde European și Planul de acțiune pentru economia circulară etc. [4]

Dezvoltarea proiectului cu privire la Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030 (proiect) ca document de viziune strategică, include și aspectul de economia durabilă și incluzivă prin integrarea principiilor protecției mediului, dezvoltării durabile și dezvoltării economice verzi, adaptării la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naționale. [5]

De asemenea se va asigura continuitatea ce ține de suportul la nivel de consiliere din partea UE, (EUHL Adviser on green transition) început în Republica Moldova în aprilie 2021 în vederea promovarii unei tranziții verzi a Republicii Moldova. [6]

De ce este important ca Moldova să promoveze principiile economiei verzi?

Sub aspect comparativ pentru perioada 2016- 2020, Republica Moldova a realizat progrese moderate în dezvoltarea în continuare a unui mediu de afaceri mai prielnic pentru ÎMM-uri. Moldova a avansat în implementarea Strategiei de dezvoltare a ÎMM pentru anii 2016-2020, cu progres moderat în activitățile inovaționale ale ÎMM-urilor și tranziția acestora la economia verde. Totuși anumite progrese înregistrate la capitolul economia verde indică importanța acestui sector ca soluție de viitor pentru Republica Moldova.

Fig.1 Scorurile Indicelui politicilor ÎMM pentru Moldova [7]

În contextul crizei pandemice și economice cauzate de COVID-19, sa conștientizat faptul că trecerea la o economie verde vine ca o soluție care va genera oportunități economice majore. Procesul de „Înverzire” a economiei este un nou motor de creștere, un generator de locuri de muncă decente şi o strategie vitală pentru eliminarea sărăciei. [8]

Acest proces poate transforma multe provocări în oportunități economice şi poate preveni impacturile negative asupra mediului. De asemenea, economia verde va stimula creșterea economică şi a numărului de locuri de muncă în sectorul de mediu, care necesită competențe specifice legate de mediu. [9]

Dezvoltarea clusterelor ca vectori ai competitivității economice verzi, digitale și reziliente în cadrul unei economii circulare este un model de succes prin care Republica Moldova cu suportul Uniunii Europene iși dorește impulsionarea acvității economice.
Crearea clusterelor în orașele Cahul și Ungheni este un prim pas constituind un instrument tangibil pentru stimularea redresării economice și îmbunătățirea mediului de afaceri cu obiectivul final de a asigura o dezvoltare economică ecologică și de lungă durată. [10]

În loc de concluzii…

Este primordial de înțeles faptul că pentru a implementa politicile asociate cu “Economia Verde “este nevoie în primul rând de un efort comun al tuturor (instituțiilor de stat, autorități locale, ÎMM, cetățenii) de campanii de conștientizare a importanței acestui fenomen, cât și de oferirea de soluții oportune și aplicabile.

De exemplu, pentru a implementa economia verde în fiecare stat, este nevoie de implicarea profundă a consumatorilor și a mediului de afaceri, alături de implementarea cadrului principal de măsuri propuse și adoptate la nivelul organismelor de conducere naționale și internaționale. [11]

Trebuie să se înțeleagă faptul că este prioritară utilizarea durabilă a resurselor, mai ales având în vedere schimbările climatice din ultimele decenii. Eradicarea sărăciei este strâns legată de gestionarea durabilă a resurselor naturale, deoarece populația săracă își asigură mijloacele de existență prin dependența de resursele naturale. [12]

În acest context obiectivele statului politicile asociate cu “Economia Verde” trebuie pe termen lung să rezolve următoarele probleme:

• securitatea alimentară;
• bunăstarea și sănătatea populației pe termen lung;
• schimbările climatice și efectele acestora;
• dezvoltarea economică;
• eliminarea sărăciei. [13]

Cum impulsionăm dezvoltarea sectorului de “Economie Verde”

  • La nivel de cadrul de politici este necesară revizuirea experienței anterioare și concentrarea pe dezvoltarea unor politici pentru realizarea creșterii economice verzi conform obiectivelor și prioritățiilor Pactului Verde European. De asemenea completarea cadrului de recomandări de politici, reglementări și practici de afaceri pentru a ajuta Republica Moldova să adopte un model verde de dezvoltare durabilă prin competitivitate, atractivitatea investițională și durabilitatea afacerii.
  • La nivel de implimentare a programelor este primordial de asigurat continuitatea programului EU4Moldova: Regiuni- cheie la nivel local. Extinderea dezvoltarii clusterelor la nivel national după modelul clusterelor din Cahul și Ungheni ca model eficient pentru stimularea redresării economice și îmbunătățirea mediului de afaceri cu obiectivul final de a asigura o dezvoltare economică ecologică de lungă durată.
  • La nivel de sensibilizare și aplicatibilitate prin asigurarea consolidării și cooperării între mediul academic cu sectorul privat și public prin proiecte comune ce țin de economia verde. Organizarea de campanii de conștientizare a importanței acestui fenomen, cât și de oferirea de soluții oportune și aplicabile cum ar fi:

– stimularea transportului ecologic (trotinete electrice) în Chișinău, Orhei, Bălți etc.,
– reutilizarea bateriilor mașinilor electrice,
– transformarea deșeurilor alimentare în fertilizanți ai solului,
– testarea sistemului serie-paralel pentru calculul consumului individual de căldură și optimizarea distribuției căldurii în sistemele de încălzire verticală dintr-o clădire.

  1. Natalia Vukovic, Vladimir Pobedinsky, A Study on Green Economy Indicators and Modeling: Russian Context , file:///C:/Users/Asus/Downloads/sustainability-11-04629.pdf , (accesat online pe 12.01.2022).
  2. Ana-Maria STANCU, Noile tehnologii și tranziția digitală în agricultură, http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/03/Policy-brief_agricultura_martie-2022_final.pdf?fbclid=IwAR3mqg8oTcl-yA5c5ytNtG0p3_-A9FSGLZ8q0Wd4GGhOmodvUghlfPI3Fv0 , (accesat online la pe 03.05.2022).
  3. Economia verde în Republica Moldova: perspective de dezvoltare = Зелëная экономика в Республике Молдова: перспективы развития / Proiectul “Consolidarea guvernării participative prin dezvoltarea OSCurilor” , pag 8, https://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PA00N3C5.pdf , (accesat online pe 13.01.2022).
  4. Ministerul Mediului al Republicii Moldova, O Agendă verde pentru viitorul Summit al Parteneriatului Estic, https://mediu.gov.md/ro/content/3600 , (accesat online pe 14.01.2022).
  5. Ibid.
  6. Ibid.
  7. OECD et al. (2020), SME Policy Index: Eastern Partner Countries 2020: Assessing the Implementation of the Small Business Act for Europe, SME Policy Index, European Union, Brussels/OECD Publishing, Paris, pag.6, https://www.oecd.org/global-relations/SMEPI-EaP-2020-Moldova.pdf , (accesat online pe 13.01.2022).
  8. Economia verde în Republica Moldova: perspective de dezvoltare = Зелëная экономика в Республике, op.cit, pag. 5.
  9. Ibid
  10. UNDP, International SME Conference, ”Clusters as drivers of resilient ,digital and green economic competitiveness, 7-8 december, 2021, https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/presscenter/pressreleases/2021/cluster-eu4moldova-pnud.html , (accesat online pe 16.01.2022).
  11. Alina-Mihaela BABONEA, Radu-Marcel JOIA, Trecerea la o „Economie Verde” – o provocare și o soluție pentru economia mondială în contextul crizelor multiple, București, http://store.ectap.ro/articole/788_ro.pdf , (accesat online pe 16.01.2022).
  12. Ibid.
  13. Ibid.

Nicolae Arnaut, Expert Integrare Europeană, Politica de Vecinătate a Uniunii Europene, Relația Rusia-UE. Doctorand în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, master în economie, Academia de Studii Economice din Moldova. Consultant/expert independent în cadrul proiectelor Consiliului Europei, Națiunile Unite, Banca Mondială, ENEMO.