Impactul fake news asupra gândirii critice și necesitatea educației media

text de Corina Zaporojan

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Știrile false sau fake news, reprezintă un fenomen care, deși nu este nou, a căpătat o amploare semnificativă în ultimii ani, în special în contextul creșterii accesului la internet și al popularității rețelelor sociale. Acestea sunt informații intenționat eronate sau neadevărate, răspândite în mass media sau pe platformele online, cu scopuri variate, inclusiv influențarea opiniilor, promovarea agendelor politice sau obținerea de trafic și per consecință de câștiguri financiare.

Originea știrilor false nu este un concept modern, or ele au existat încă din antichitate. De exemplu, Ramses cel Mare din Egiptul antic a răspândit informații false despre bătălia de la Kadesh pentru a-și promova imaginea de lider victorios.

În era digitală, relevanța știrilor false a crescut odată cu evoluția tehnologiei. Factorii determinanți au fost veniturile din publicitatea online, polarizarea politică și faima platformelor sociale precum Facebook, Tik Tok, Instagram au contribuit la răspândirea acestor știri, care concurează adesea cu informațiile adevărate.

Fără o reglementare clară, fake news este interpretat drept o ştire complet falsă sau cu pasaje incomplete, respectiv parţial adevărate, lansată în scopul formării unor opinii eronate de către cei care o accesează.[1]

Deși noțiunile de „fake news” și „știri false” sunt folosite deseori ca sinonime în limbajul curent, conform unor opinii acestea se diferențiază esențial prin – intenția din spatele lor: narațiunile de tip fake news sunt puse în circulație de către un stat sau o organizație cu scopul de a crea confuzie și de a genera tensiuni sociale, în timp ce știrile false nu au la origine o ideologie ori strategia unui stat și în unele cazuri nu au nici intenție de manipulare.[2]

Știrile false pot lua diverse forme, de la blogging, reţele de socializare, videosharing sau vlogging până la parodii și jurnalism neglijent. Unele sunt create doar pentru amuzament, în timp ce altele au scopuri mai sinistre, precum manipularea opiniei publice sau denigrarea anumitor persoane sau instituții. Pe rețelele de socializare, aceste știri false pot deveni virale, atrăgând atenția și generând reacții puternice din partea publicului.

Știrile false pot influența modul în care alegătorii percep candidații și chestiunile politice, ducând la decizii de vot bazate pe informații incorecte sau înșelătoare. Răspândirea informațiilor false despre fraude electorale sau alte nereguli poate diminua încrederea în integritatea alegerilor. Atenția alegătorilor poate fi distrasă de la problemele semnificative și discuțiile productive prin concentrarea pe scandaluri false sau exagerate. Informațiile false pot determina candidații și partidele să răspundă la probleme inexistente sau exagerate, deviindu-se de la problemele reale.

Știrile false despre evenimente catastrofale sau pericole iminente pot genera panică și frică în rândul oamenilor. Aceste informații inexacte pot duce la luarea unor decizii nepotrivite sau la o stare de neliniște și anxietate în societate. Când oamenii sunt expuși la informații false sau la exagerări despre un conflict sau o situație periculoasă, aceștia pot simți un nivel crescut de nesiguranță și teamă pentru siguranța lor și a familiilor lor. În acest sens putem analiza efectul acestora în raport de conflictul ruso-ucrainean. Astfel, știrile false care exagerează amenințările sau care prezintă informații distorsionate despre apropierea războiului ruso-ucrainean, poate determina panică și neliniște în rândul cetățenilor Republicii Moldova. Acest lucru poate duce la decizii de a părăsi țara în căutarea unui loc considerat mai sigur sau mai puțin expus la pericole.

Este important să se verifice întotdeauna sursele informațiilor și să se confirme autenticitatea și acuratețea informațiilor, mai ales în situații de criză sau conflict. Dezinformarea și știrile false pot avea consecințe grave asupra indivizilor și comunităților.

Un impact deosebit, știrile false în au în domeniul sănătății. În acest sens, putem analiza știrile false în legătură cu pandemia COVID-19 și vaccinarea care au creat bariere și grupări in rândurile tuturor categoriilor sociale, afectând încrederea în informațiile corecte și luarea deciziilor bazate pe știință. Multe informații incorecte sau chiar periculoase despre modul în care se transmite virusul, tratamente ineficiente sau despre efectele vaccinurilor au fost răspândite fapt care a determinat un cumul de consecințe precum rata scăzută de vaccinare, scăderea încrederii în instituțiile medicale și medici. Este de asemenea crucial să fim conștienți de propriile noastre prejudecăți și să nu distribuim informații neverificate.

Efectele negative ale știrilor false sunt atât directe cât și indirecte, or persoanele care nu practică gândirea critică pot deveni, fără să vrea, surse de răspândire a dezinformării.

Pentru a combate acest fenomen, este important să dezvoltăm abilități de gândire critică și să fim atenți la sursele de informații.

Verificarea surselor, autorilor și a conținutului, precum și a datelor știrilor poate ajuta la identificarea și evitarea informațiilor false. Când oamenii sunt expuși la informații false, capacitatea lor de a lua decizii bine informate și raționale este afectată.

Educația media constituie cea mai eficientă și potrivită abordare în combaterea fenomenului fake news și are ca obiective atât dezvoltarea gândirii critice, cât și participarea activa, adică dezvoltarea competențelor practice.

Gândirea critică este gândirea clară, rațională și liberă. Aceasta nu se bazează pe acumularea de informație, ci pe dezvoltarea capacității de a procesa informația printr-un cumul. Diverse mijloacele de educație în media pot combate efectele știrilor false și dezvolta gândirea critică. Gândirea critică nu trebuie confundată cu exprimarea unor pretenții sau nemulțumiri, din contra aceasta promovează gândirea interactivă, prin utilizarea cunoștințelor, abilităților și deprinderilor unor diferite variante și soluții, evitându-se mentalitatea unicului răspuns corect.

Cursurile de alfabetizare mediatică sunt un element esențiale în acest sens. Alfabetizarea media reprezintă capacitatea de a accesa, analiza, evalua și crea conținut în diverse forme media. Programe educaționale care învață oamenii să analizeze și să evalueze critic conținutul media sunt indispensabile îndeosebi în mediul rural.

Cetățenii trebuie să cunoască procesele prin care informațiile sunt produse și distribuite.

Trebuie organizate conferințe, evenimente, seminarii și lecții deschise în școli, universități sau organizații non-guvernamentale care să se concentreze pe înțelegerea conceptelor și efectelor mass-media în general.

Deși conceptul de educație media în Republica Moldova pare a fi unul greu de implementat, ne exprimăm convingerea că există numeroase instrumente de care putem dispune în acest sens și deja avem chiar acțiuni concrete realizate de către instituțiile statului în colaborare cu organizații precum USAID Moldova, Internews în Moldova.

Încă în 2017, Ministerul Educației a aprobat cursul opțional „Educație pentru Media”, iar începând cu 2019 acest curs este predat în toate cele 3 cicluri de educație școlară.  Introducerea cursului de educație pentru media este un prim pas important pentru a educa elevii despre gândirea critică și mass-media. Dar întrucât abilitățile și competențele digitale, pe zi ce trece devin o prioritate din ce în ce mai mare, ne exprimăm convingerea că acest curs ar trebui să devină deja unul obligatoriu, cu un curriculum revizuit și adaptat necesităților societății noastre. Totodată, considerăm necesar să fie aprobate programe de formare pentru profesori. Pregătirea cadrelor didactice pentru a preda eficient și practic în colaborare cu specialiști în domeniu jurnalismului și tehnologiilor informaționale va avea un impact pozitiv semnificativ .

Colaborările nu trebuie să se rezume doar la mediul școlar, acesta trebuie extins și la instituțiile educaționale superioare. Se pot realiza ateliere, cursuri și lecții publice despre media și jurnalism, utilizarea tehnologiei și a platformelor online, aplicații și tutoriale video.

Un grup de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova au înregistrat proiectul unei hotărâri pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia. Proiectele au fost elaborate în cadrul unui grup de lucru cu participarea experților Asociației Presei Independente (API), ai Asociației Presei Electronice (APEL), dar și a reprezentanților unor instituții publice și autorități naționale.[3]

Fake news erodează gândirea critică și afectează profund capacitatea individului de a evalua informațiile cu obiectivitate și discernământ. Astfel, într-o lume inundată de informații, este esențial ca oamenii să dezvolte abilități solide de evaluare și interpretare a informațiilor, iar acest lucru devine posibil numai printr-o educația media adecvată.

Cercetările arată că unei știri adevărate îi trebuie de până la 6 ori mai mult timp decât unei știri false ca să atingă același număr de persoane, iar cât privește distribuirea știrile false au cu până la 70% mai mari șanse să se distribuie decât știrile adevărate.[4]

De aceea este atât de important să realizăm că educația media oferă un instrumentar vital pentru a înțelege și a naviga în mediul informațional complex de astăzi. În același timp, implicarea statului și a instituțiilor statale este crucială pentru a asigura o educație media eficientă și accesibilă pentru toți cetățenii. Statul are resursele și capacitatea de a implementa politici și programe educaționale care să promoveze alfabetizarea mediatică în școli, în cadrul comunităților și chiar prin intermediul mediilor de comunicare deținute sau reglementate de stat.

Instituțiile statale pot juca un rol important în reglementarea și promovarea transparenței în mediul digital, impunând standarde mai stricte pentru platformele online și promovând practici de jurnalism etic. De asemenea, ele pot susține inițiativele educaționale, finanțând programe de formare a cadrelor didactice și oferind resurse necesare pentru a consolida abilitățile media ale cetățenilor.

Astfel, combaterea impactului negativ al știrilor false necesită un efort colectiv și continuu de educare și conștientizare. Prin promovarea educației media în școli, la locul de muncă și în cadrul unor comunități, putem să cultivăm cetățeni critici, capabili să distingă între informație veridică și manipulare, construind astfel o societate și un stat de drept mai rezistent la dezinformare și mai orientat spre raționament obiectiv.

---

[1] https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/awareness-fake-news.pdf

[2] https://www.veridica.ro/stiri-false

[3] https://www.api.md/ro/programul-national-de-dezvoltare-a-mass-mediei-pentru-anii-2023-2026-inregistrat-in-parlament/

[4] https://www.science.org/doi/10.1126/science.aap9559