#LIDFlash| PLATFORMA MTENDER – SURSĂ DE DATE PENTRU ACTIVITATERA JURNALISTICĂ

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Platforma de achiziții publice electronice MTender este o sistem informațional destinat îmbunătățirii procesului de planificare, pregătire, publicare și organizare a procedurilor de achiziție, precum și asigurarea accesului public la informații deschise pentru societate și organizațiile neguvernamentale. Deopotrivă, MTender este o soluție digitală menită să asigure transparentizarea procedurilor de achiziții publice.                                                               

În contextul achizițiilor publice, fiecare cetățean și organizație a societății civile, în special, trebuie să beneficieze de un acces nelimitat la informațiile privind achizițiile publice. Transparența informațiilor privind achizițiile publice poate fi realizată cu ușurință și fără costuri prin implementarea sistemelor electronice de achiziții publice care folosesc în mod implicit Date Deschise (Open Data), pentru a oferi un acces deschis la informațiile privind achizițiile publice.   Corespunzător prevederilor pct.6, sbpct.14) din Regulamentul privind modul de ținere a Registrului de stat al achizițiilor publice format de Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.986/2018, instituțiile mass-media în calitate de exponent al publicului larg, prin intermediul Platformei MTender, poate efectua următoarele acțiuni:                                                                             

a) monitorizează procedurile de achiziții;                                                                       

b) vizualizează rapoartele statistice;                                                                           

c) obține seturile de date pentru analiza avansată a datelor privind procedurile de achiziții.    

În speță, modului de ,,Open Data” (Date deschise) aferent Portalului MTender, oferă publicului și în particular jurnaliștilor, posibilitatea de analiză  exhaustivă a trasabilității procesului de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, cu evidențierea următoarele aspecte:

  • Informații generale (informații despre autoritatea contractantă; obiectul achiziției, bugetul achiziției și condiții de participare);
  • Solicitări de clarificare din partea participanților la achiziții (comentariile participanților precum și solicitări de elucidare a unor ambiguități aferente condițiilor de desfășurare a achizițiilor publice, precum și a obiectului achiziției);
  • Ofertele electronice (numărul de oferte primite; numărul de oferte primite după expirarea termenului limită de depunere; numărul de oferte primite de la IMM-uri; numărul de oferte primite de la ofertanții rezidenți; numărul de oferte primite de la ofertanții nerezidenți);
  • Evaluarea ofertelor (procesul-verbal cu privire la rezultatele evaluării ofertelor și atribuirii contractului, în care se indică oferta câștigătoare);
  • Procedura de contestare (se indică, după caz, contestațiile depuse de participanții la achiziția publică);
  • Atribuirea contractului (datele de contact ale operatorului economic care și-a adjudecat contractul de achiziție publică; informații privind valoarea contractului/lotului);
  • Raport de procedură (darea de seamă privind procedura de achiziţie publică).

În subsidiar, Modulul ,,date deschise”[1] dispune de o serie de funcționalități, printre care: generarea datelor statistice aferente achizițiilor publice, modulul analitic al sistemului electronic de achiziții publice, motor de căutare a informațiilor despre achiziții publice în baza diferitor parametri de căutare, lista autorităților contractante, lista loturilor de achiziții publice, lista participanților/operatorilor economici care și-au adjudecat contractele de achiziții publice etc.    În concluzie, modul ,,Date deschise” aferent Portalului MTender constituie un instrument eficient pentru realizarea de către instituțiile mass-media a rolului lor de gardian (watchdog), monitorizarea și evaluarea modului de desfășurare a procesului de achiziții publice și valorificarea patrimoniului public, în eventualitatea identificării practicilor necorespunzătoare și actelor cu caracter corupțional.

[1] https://mtender.gov.md/public/open-data

#LIDFlash | PARTICULARITĂȚILE JURNALISMULUI DE DATE

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Tehnologia digitală, folosită azi pe larg în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor, inclusiv în domeniul mass-media. Jurnalismul de investigație a cunoscut o expansiune serioasă pe aspectul metodelor și tehnicilor investigative, deoarece resursele web au lărgit accesul la diferite resurse de informație, precum sunt bazele de date online, portaluri de mediatizare a informațiilor de interes public, paginile web oficiale ale autorităților publice, ceea ce implică informații de o importanță crucială în realizarea investigațiilor jurnalistice. În acest sens, jurnalismul de date este un efect direct al progresului digital și oportunităților pe care îl oferă acest fenomen. Jurnalismul de date este o mișcare de reînnoire a jurnalismului clasic, prin utilizarea de statistici și punerea acestora într-un format deslușit la dispoziția publicului. De asemenea, este direct proporțional legat de disponibilitatea datelor și deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv, cea ce presupune că autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod deschis informaţiile, cu lipsa barierelor pentru consum şi reutilizare.                                         

Astfel, un rol aparte în jurnalismul de date îl ocupă statistica. Datele statistice în mass-media se fac importante şi prin faptul că sporesc credibilitatea materialelor jurnalistice, iar prin aceasta, asigură menţinerea sau chiar extinderea relaţiei instituţiei de presă – auditoriu. Funcţiile mediatice şi rolurile sociale ale mass-media impun necesitatea utilizării datelor statistice în procesul de reflectare a realităţii. Complementar, calitatea produsului mediatic în general se câştigă prin punerea în circuit a informaţiilor actuale, importante şi obiective.                   

Apriori, jurnalismul primează responsabilitatea presei de a expune obiectiv şi imparţial o realitate mediatică lipsită de ambiguitate, care, prin coerenţă, ar ajuta cititorul să-şi creeze o viziune corectă asupra transformărilor social-politice şi economice. Utilizarea responsabilă şi dibace a datelor statistice în jurnalism înlătură dubiile şi incertitudinile publicului, le epuizează îndoielile, or, datele statistice devin bază argumentativă a logicii analizelor mediatice. În subsidiar, prelucrarea datelor cantitative, astfel, poate servi drept pretext informațional sau aceste rezultate pot apărea ca o parte constituantă a textului, îmbogățindu-l semnificativ.                      

De asemenea, bazele de date deschise permit atât analiza comparativă a informațiilor, cât și analiza evoluției anumitor fapte, fenomene și stări, o tehnică foarte importantă în jurnalismul de investigație. Actualmente, o enormă cantitate a informației este pusă în circulație datorită Internetului. În acest context jurnalismul de date constă în activitatea care are drept scop principal identificarea acestor informații precum și prelucrarea, sistematizarea, analiza și procesarea, aplicat la etapa elaborării materialului jurnalistic. În cazul jurnalismului de date se conturează 3 obiective majore:                                                                                                                  

1) prezentarea informațiilor într-un mod mai clar și cu pondere de convingere;                

2) crearea unui material jurnalistic mai credibil și cu un conținut mai atrăgător pentru public;                       

3) relevarea unor date necunoscute și abordarea subiectelor noi.                                   

De asemenea, percepția informației de către publicul larg este deseori destul de anevoioasă, în special în cazul tabelor, diagramelor, graficelor, datele statistice, etc. care trebuie evidențiate, explicate, interpretate. Tocmai din acest considerent, jurnalistul este cel care, operând cu masive mari de informații, are misiunea să extragă de aici esențialul, să le analizeze și plaseze într-un context anume, să structureze contentul, să ofere concluzii relevante, care ar facilita înțelegerea de către auditoriul larg a fenomenelor sociale și economice vizate.                        

În concluzie, o astfel de investigație poate furniza o cantitate mare de informații, într-un timp scurt, să contribuie la cunoașterea unor detalii privind subiectul abordat, fără a recurge la tradiționala deplasare pe teren. Totuși, aici este prezentă metoda mixtă, de îmbinare a datelor obținute din diverse surse. Astfel, jurnalismul asistat de calculator vine în ajutorul investigației tradiționale, oferindu-i, în dependență de caz, datele suplimentare necesare.

#LIDFlash| DREPTURILE JURNALIȘTILOR ÎN MEDIUL ONLINE

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Drepturile digitale ale jurnaliștilor reprezintă un subiect de importanță crucială în epoca digitală. Aceste drepturi sunt esențiale pentru protecția libertății de exprimare și pentru asigurarea unui jurnalism independent și eficient. În context, internetul și tehnologiile digitale au extins posibilitățile mass-mediei de a-și exercita dreptul la libertatea de exprimare și la accesul liber la informațiile online, și prin urmare orice restricție care împiedică fluxul de informații offline sau online trebuie să fie în concordanță cu limitările admise, corespunzător legislației în vigoare.         La nivelul UE există mai multe documente relevante, inclusiv Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline. De asemenea, Declarația Consiliului Europei privind libertatea comunicării pe internet proclamă principiile fundamentale pentru protecția libertății în mediul online, subliniind că internetul nu ar trebui să fie supus unor restricții mai stricte decât cele aplicabile mass-mediei convenționale. O mass-media liberă, diversă și independentă este esențială în orice societate pentru a promova și a apăra libertatea de opinie și de exprimare și alte drepturi ale omului. Prin facilitarea liberei circulații a informațiilor și a ideilor privind aspectele de interes general și prin asigurarea transparenței și a responsabilității, mass-media independentă constituie una dintre pietrele de temelie ale unei societăți democratice. În absența libertății de exprimare și a libertății mass-mediei, nu pot exista cetățeni informați, activi și angajați.[1]                                                                        

Consiliul Europei, de asemenea, a elaborat un șir de principii directoare privind respectarea libertăților fundamentale și drepturilor umane, standardelor democratice și supremației legii. Consiliul Europei face apel la autoritățile țărilor să promoveze și să protejeze libera circulație a informației pe internet, să se asigure că blocarea conținutului nu vine în contradicție cu drepturile omului, să evite reguli excesiv de stricte în privința internetului și să colaboreze la elaborarea unei strategii comune de filtrare a conținutului pe internet.             

Printre drepturile principale aferente mediului online care constituie și garanții în activitatea jurnaliștilor, pot fi menționate:

  1. Accesul la informație. Jurnaliștii au dreptul la un acces liber și neîngrădit la informații. Acest lucru include accesul la surse guvernamentale, documente publice și date, precum și dreptul de a investiga și raporta fără cenzură sau restricții nejustificate. Accesul la informație este de importanță deosebită pentru jurnaliști, deoarece le oferă instrumentele necesare pentru a realiza rolul lor de gardian (watchdog) al bunei funcționări a instituțiilor publice – un rol crucial într-o societate democratică. Aceasta este o formă de transparență și un instrument important pentru monitorizarea activităților guvernamentale.
  2. Protecția surselor. Protejarea identității și confidențialității surselor este fundamentală în jurnalism. Drepturile digitale asigură că jurnaliștii pot comunica în siguranță cu sursele lor, fără teama de supraveghere neautorizată sau de divulgare a identității surselor. Protecția surselor jurnalistice este una dintre condițiile fundamentale ale libertății presei. Fără această protecție, sursele ar putea fi descurajate să ajute presa să informeze publicul despre chestiuni de interes public. În consecință, rolul vital de gardian public al presei ar putea fi subminat, iar capacitatea presei de a prezenta informații corecte și demne de încredere, ar putea fi afectată negativ.
  3. Libertatea de exprimare online. Libertatea de opinie și de exprimare include, de asemenea, libertatea de a exprima idei și de a răspândi informații de orice natură care pot fi transmise unor terți, indiferent de forma acestora, și indiferent de mijloacele de comunicare în masă. Jurnaliștii au dreptul la libertatea de exprimare, care include dreptul de a căuta, primi și difuza informații prin intermediul internetului. Acest drept poate fi limitat în anumite circumstanțe, cum ar fi protejarea securității naționale sau prevenirea difuzării unor informații defăimătoare. Jurnaliștii trebuie să beneficieze de libertatea de a publica și a comunica online fără frica de represalii, cenzură sau hărțuire. Aceasta include complementar dreptul de a critica și de a dezbate subiecte de interes public.
  4. Securitatea digitală. Drepturile digitale includ protecția împotriva hacking-ului, spionajului digital și a altor forme de atacuri cibernetice. Jurnaliștii trebuie să aibă acces la resurse pentru a-și securiza comunicațiile și datele.
  5. Dreptul la anonimat și criptare. Anonimatul și criptarea sunt instrumente esențiale pentru protecția jurnaliștilor și a surselor lor. Dreptul de a folosi aceste instrumente fără restricții este crucial pentru menținerea confidențialității și securității.
  6. Educație și conștientizare. Este important ca jurnaliștii să fie educați despre drepturile lor digitale și să fie conștienți de riscurile asociate cu munca lor. Aceasta include formarea în domeniul securității digitale și al legislației privind drepturile digitale.
  7. Protecția dreptului de autor. Corespunzător prevederilor pct.2.12 din Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova, jurnalistul respectă dreptul de autor. În asemenea cazuri, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul mass-media online trebuie indicat și linkul direct la sursă, în primul alineat al textului. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile impuse, solicitate, prevăzute de deținătorul drepturilor. De asemenea, jurnalistul nu acceptă să scrie pentru o altă persoană, să semneze un produs jurnalistic cu numele altei persoane reale sau să semneze un produs jurnalistic al cărui autor nu este.
  8. Protecția împotriva hărțuirii și amenințărilor. Jurnaliștii ar trebui să beneficieze de protecție împotriva hărțuirii, amenințărilor sau altor presiuni care ar putea împiedica exercitarea liberă a profesiei lor. Astfel, prin activitatea lor de dezvăluire a abuzurilor de putere, de informare privind corupția și de punere sub semnul întrebării a opiniilor primite, jurnaliștii sunt adesea expuși riscului specific de intimidare și violență.

Astfel, în contextul tehnologic actual, jurnaliștii se confruntă cu provocări unice, iar înțelegerea și apărarea drepturilor lor digitale devine vitală pentru menținerea integrității și independenței presei. Drepturile digitale ale jurnaliștilor sunt fundamentale pentru susținerea democrației și a libertății de exprimare în lumea digitală de astăzi. Protejarea și promovarea acestor drepturi sunt esențiale pentru a asigura că jurnaliștii pot lucra într-un mediu sigur și liber, contribuind astfel la informarea corectă și la responsabilizarea societății. Societatea civilă, organizațiile de presă și guvernele trebuie să colaboreze pentru a asigura că drepturile digitale ale jurnaliștilor sunt respectate și protejate în fața provocărilor în continuă evoluție ale erei digitale.

[1] Art.4 din Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline

Strategii pentru dezvoltare și promovare a gândirii critice în rândul tinerilor

/0 Comments/in /by

text de Natalia Volontir

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Transmiterea de către generațiile mai mari a abilităților de supraviețuire și dezvoltare către generațiile succesive, altfel spus, educarea acestora, a asigurat umanității de-a lungul timpului evoluția civilizațională. Dezvoltarea umanității până în punctul pe care-l cunoaștem astăzi a fost posibilă atât datorită transmiterii de către generațiile mai mari a experienței și sapienței dobândite de către acestea, cât și datorită aportului spiritului inovator și libertin al generațiilor mai tinere. Provocarea generațiilor contemporane este dezvoltarea accelerată a tehnologiilor comunicaționale, care depășește cu mult viteza de adaptare a generațiilor mai mari la noile realități, în timp ce generațiile noi, născute în plină desfășurare a revoluției digitale, cresc, dezvoltându-și abilitățile de utilizare a tehnologiilor informaționale simultan cu abilitățile sociale de bază.

Progresul tehnologiilor informaționale, pe lângă multitudinea de oportunități și facilități pe care le aduce în viața noastră, vine la pachet însă și cu o serie de riscuri, cărora suntem supuși toți, indiferent de generația din care facem parte. Viteza de producere și mai ales de consum al informației, precum și abundența acesteia, pare să depășească pe alocuri capacitatea noastră de digerire, altfel spus, de analiză critică a conținutului. Astfel, atât generațiile mai mari, cât și cele aflate în proces de creștere și dezvoltare pot fi ușor victime ale intoxicării mediatice, or, fenomenul manipulării prin intermediul mijloacelor de informare și/sau comunicare în masă crește, se pare, direct proporțional cu viteza de dezvoltare a tehnologiilor informaționale.

Fenomenul dezinformării este vechi de când lumea. Auzim în ultimele decenii în spațiul public vorbindu-se despre războaiele hibride, istoria însă ne oferă multe exemple în care dezinformarea a fost folosită ca armă de luptă alături de săbii sau tunuri – exemplul clasic – legenda „Calul lui Troian”. Diferența dintre timpurile vechi și noi este în viteza de circuție a informației (sau a dezinformației) și de accesibilitatea acesteia. Odată ce tehnologiile informaționale și de comunicare au devenit foarte accesibile și practic indispensabile vieții cotidiene, suntem cu toții vulnerabili în fața fenomenului dezinformării și suntem nevoiți să găsim metode de a ne proteja și a preveni impactul informațiilor false asupra noastră ca indivizi și a societății în ansamblu. Mai mult, avem nevoie de a introduce în rutina noastră zilnică igiena informațională, ca metodă de protecție și prevenire a eventualelor afecțiuni ale condiției noastre fizice, morale și sociale, iar gândirea critică în acest context reprezintă cea mai tangibilă metodă de protecție contra virozelor de dezinformare, care circulă în spațiul nostru informațional. 

În aceste condiții, rolul generațiilor mai mari, care într-o oarecare măsură cedează în fața tinerilor la capitolul competențelor digitale, dar în mod firesc au un grad mai înalt de sapiență, este de a conștientiza importanța primară a dezvoltării în rândul tinerilor a gândirii critice, ca abilitate vitală în noile realități în care ne-am pomenit. Și aici este deopotrivă important atât rolul școlii, cât și al familiei.

Cel de-al optulea an de acasă

Amabilitatea, politețea, bunele maniere, respectul, grija față de sine și de cei din jur și alte componente ale bunei educații, numită și „cei șapte ani de acasă”, rămân a fi bazele bunei creșteri și dezvoltări a copiilor, dar sunt oare acestea suficiente în era digitală? Noile realități în care trăim impun și noi abordări în educația copiilor, reprezentanți ai generațiilor care par să se fi născut deja cu anumite competențe digitale. Limitarea în utilizarea tehnologiilor informaționale de către copii cu scopul de a-i proteja este probabil o soluție, însă e parțială și temporară, deoarece tehnologiile informaționale sunt atât de prezente în viața noastră cotidiană, încât o izolare a acestora este pe cât de imposibilă pe atât de inutilă. O soluție ar fi însă dozarea utilizării tehnologiilor informaționale de rând cu dezvoltarea gândirii critice de la vârste fragede prin stimularea creativității și a curiozității, încurajarea liberei exprimări, antrenarea flexibilității în gândire și a capacităților de discernere a informațiilor vădit false.

Fă-o la modă

Adolescenții sunt copiii care au depășit perioada jocului, vor încă să se joace, doar ca nimeni să nu afle despre acest lucru. Jocul rămâne a fi o bună modalitate de promovare și dezvoltare a gândirii critice în rândul adolescenților, dacă este adaptat intereselor și voințelor acestora de manifestare. A fi informat corect, a fi capabil de a discerne informația adevărată de cea falsă și a gândi critic trebuie să fie pentru ei important și la modă. În acest context rolul, dar și provocarea adulților din mediul lor, atât cel familial cât și instituțional școlar, este să-și plieze abordarea pe așteptările, interesele și chiar limbajul lor. Exemplele și studiile de caz, analizate în sălile de clasă sau discutate seara la cină în familie, trebuie să fie inspirate din realitățile tinerilor, să facă apel la persoane influente din mediul lor și să prezinte interes pentru ei. Abordarea adulților în procesul de dezvoltare a spiritului critic la adolescenți trebuie să-i transforme din rolurile clasice de discipoli în participanți cu drepturi depline de a se expune și a dezbate, de a argumenta și a-și susține punctul de vedere pe picior de egalitate cu toți subiecții implicați. În același timp, adolescenții au nevoie adesea de un spațiu privat de prezența adulților, chiar dacă acestea sunt spații publice precum rețelele de socializare. Din păcate, platformele precum Instagram și Tik Tok, atât de populare în rândul tinerilor, pot fi cel mai ades surse de răspândire a informațiilor false și de manipulare prin dezinformare. Ca și în cazul opțiunii de limitare a accesului tinerilor la gadget-uri, interzicerea adolescenților de a utiliza aceste platforme nu pare a fi o soluție neapărat potrivită. Ceea ce putem face este să utilizăm potențialul acestor platforme și accesibilitatea lor pentru a transmite mesaje educative tinerilor, implicând influencerii de pe aceste platforme, care au priză la publicul format din tineri, în proiecte de educație media.

Educarea formatorilor de opinii

Eforturile autorităților statului și a societății civile de promovare a educației media și a gândirii critice în rândul tinerilor ar trebui să includă și educarea propriu-zisă a actorilor care interacționează nemijlocit cu tinerii și care le influențează opiniile, fie că este vorba despre profesorii din instituțiile școlare sau persoane influente de pe rețelele de socializare. Atât unii, cât și alții, transmit mesaje și informații tinerilor care în mod direct sau indirect le creează percepții despre realitate și le pot influența modul de gândire, de aceea este practic imperativă formarea continuă a cadrelor didactice în privința educației media precum și formarea liderilor de opinie în cadrul unor activități non-academice, dar de importanță socială.

Instituțiile media și responsabilitatea socială

Mass-media au, pe lângă rolul de a informa societatea, și rolul de a o educa. Vorbim despre instituțiile mediatice social responsabile, care-și exercită meseria în mod cinstit și obiectiv și care își pot asuma acest rol din două motive de importanță majoră. În primul rând, un public mediatic educat reprezintă o asigurare prealabilă a calității produsului jurnalistic livrat de către o instituție media, cu efecte pozitive pe termen lung, atât pentru instituție, cât și pentru societate în ansamblu. În al doilea rând, investitnd în educația mediatică a publicului, instituțiile media contribuie într-un mod indirect, dar sănătos, la purificarea acelui segment de piață care joacă necinstit și dăunează prin manipulare și dezinformare.

În esență, mass-media care își fac meseria calitativ și cu bună credință, reprezintă în sine mentori de educație mediatică a societății, dat fiind faptul că, informând obiectiv, prezentând o diversitate amplă de opinii și idei, acestea contribuie la dezvoltarea gândirii critice a maselor. În era digitală totuși acest lucru nu este suficient, dat fiind faptul că adesea investițiile în propagarea știrilor false și a dezinformării în masă sunt net superioare celor pe care și le pot permite instituțiile media independente, iar în aceste condiții și efortul pentru stimularea gândirii critice și educarea mediatică a societății se cere a fi sporit considerabil.

O provocare în sine în realizarea dezideratului de sporire a gândirii critice în societate pentru instituțiile media poate fi însăși ajungerea la segmentul de tineri, care tinde să se informeze preponderent de pe rețelele de socializare, potrivit „Studiului de evaluare a competențelor media și a nivelului de alfabetizare mediatică în rândul tinerilor din Republica Moldova”, realizat de Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC), în 2022 [1]. Creșterea dezinteresului tinerilor față de mass-media tradiționale precum presa scrisă, radioul sau televiziunea este direct proporțională cu dezvoltarea tehnologică și abundența rețelelor de socializare, fenomen aflat în ascensiune în ultimii aproximativ zece ani. Instituțiile media autohtone țin pasul în mare măsură cu aceste tendințe și au o prezență activă pe rețelele de socializare, însă investițiile de timp și resurse dedicate în redacții pentru dezvoltarea conținutului pentru paginile lor de pe platformele de social media sunt deocamdată reduse, respectiv și potența acestui conținut de a spori gândirea critică în rândului segmentului de tineri este mic. Un exemplu bun în acest sens este redacția Moldova.org, care reușește să aibă o prezență activă pe platforma Tik Tok, îmbinând conținut informativ, distractiv și educativ în același timp, trezind interesul și stimulând gândirea critică în rândul utilizatorilor acestei aplicații, care este în prezent este una dintre cele mai populare rețele din lume, cu peste un miliard de utilizatori lunari activi [4]. În Republica Moldova, numărul utilizatorilor de Tik Tok este de circa 130 de mii, potrivit platformei start.io, însă circa 80 la sută dintre aceștia sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani [3], un segment care nu poate fi ignorat. Acesta este însă un exemplu doar, necesitatea principală este ca instituțiile media să-și diversifice nu doar prezența pe diverse platforme de socializare, dar și conținutul pe care-l produc pentru aceste rețele, care ar trebui să aibă o conotație educativă.

Stimularea gândirii critice și motivarea tinerilor de a o aborda este un subiect care ne vizează ca societate în ansamblu, iar rolul și responsabilitatea fiecăror segmente în parte precum e familia, școala, autoritățile statului, societatea civilă și instituțiile media necesită un grad mai înalt de conștientizare și de implicare pentru a obține prin efort comun o societate fortificată și capabilă de a ține piept provocărilor timpurilor și a le transforma chiar în oportunități.

[1] https://drive.google.com/file/d/1vE5CwvBCDY4M0qLera6W9nqUbNpF8XEC/view

[2] https://backlinko.com/tiktok-users

[3] https://www.start.io/audience/tiktok-users-in-moldova

#LIDFlash| CUM SOLICITĂ JURNALIȘTII INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC?

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Orice persoană fizică sau juridică (solicitant) are dreptul să solicite și să obțină informații de interes public în condițiile legii, prin înaintarea unei cereri de comunicare a informațiilor de interes public, iar furnizorii de informații sunt obligați să comunice informațiile de interes public solicitate, corespunzător prevederilor capitolului III din Legea nr.148/2023. O cerere de solicitare a informațiilor urmează să cuprindă careva elemente obligatorii, și anume:                                           

  • a) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                                 
  • b) adresa poștală a solicitantului, precum și adresa poștei electronice dacă se solicită răspuns pe această cale;                                                                                                             
  • c) denumirea furnizorului de informații;                                                                               
  • d) specificarea informației de interes public solicitate, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații.                                                   

Cererea care nu conține elementele sus-menționate, nu se examinează din oficiu.

Alte detalii

Solicitantul poate indica modalitatea preferată de comunicare a informației, oricare ar fi ea (adresa electronică – email, în scris sau expediată prin poștă și comunicare verbală directă sau prin telefon), în măsura în care există o asemenea posibilitate de livrarea unei informații specifice. Este încurajată modalitatea de depunere electronică a solicitărilor (prin email) în vederea eficientizării procesului și asigurarea unei trasabilități a cererilor. Astfel, în cazul cererii transmise în formă electronică, furnizorul de informații este obligat să comunice solicitantului cel târziu în următoarea zi lucrătoare, prin aceleași mijloace, numărul și data înregistrării cererii. În antiteză, cererile adresate verbal nu sunt înregistrate (cu anumite excepții prevăzute la art.73 alin.(6) din Codul administrativ nr.116/2018) și prin urmare ar complica eventuala evidențiere a trasabilității cererii. Totuși se va ține cont că cererile adresate verbal se soluționează imediat, în ziua înaintării, dacă informațiile solicitate sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat. După caz, reieșind din specificul solicitării, cererea ar putea fi adresată și verbal prin prisma celerității soluționării.

Solicitantul nu este obligat să semneze cererea olografic sau electronic, după caz. Pentru cererea transmisă în formă electronică nu este necesară întrunirea cerințelor legale stabilite pentru documentele electronice (deci nu este obligatorie semnătura electronică).

Solicitantul nu este obligat să motiveze sau să justifice cererea sa. Având în vedere caracter public al informațiilor solicitate, solicitantul este exceptat de la obligativitatea prezentării unor argumente aferente solicitării sale.

Termenul de examinare a cererii. Informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii. Termenul prestabilit poate fi prelungit cu cel mult 7 zile în cazul în care cererea este complexă sau se solicită un volum mare de informații, care necesită timp suplimentar pentru prelucrare. Prelungirea are efect doar dacă solicitantul este informat despre aceasta în scris, în interiorul termenului prevăzut (7 zile) și cu indicarea motivelor prelungirii.

Reglementarea detaliată a plăților pentru comunicarea informațiilor de interes public. Apriori, comunicarea informațiilor de interes public este gratuită, dacă se realizează prin:                           

  • – furnizarea informației în formă electronică;                                                                         
  • – expedierea informației prin poștă, pe suport de hârtie, și volumul nu depășește 20 de pagini;                                                                                   
  • – eliberarea informației la sediul furnizorului de informații, pe suport de hârtie, și volumul nu depășește 20 de pagini;                                                                                                                   
  • – examinarea informației în original, la sediul furnizorului de informații;                                            
  • – expunerea informației în formă verbală, în cazul cererilor adresate verbal.

În cazul în care volumul informației depășește volumul prevăzut (20 pagini), furnizorul de informații are dreptul să solicite o plată de 0,02 unități convenționale pentru fiecare pagină adițională. Dacă informațiile solicitate sunt înregistrate în altă formă decât pe suport de hârtie sau în formă electronică, furnizorul de informații are dreptul să solicite o plată care nu poate depăși costurile pentru reproducerea informațiilor și, după caz, pentru expedierea acestora solicitantului. Plățile pentru comunicarea informațiilor de interes public nu pot depăși cheltuielile efective suportate de furnizorul de informații.

  • Solicitarea urmează a fi clar exprimată. Solicitantul urmează să elucideze necesarul de informație de interes public, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații. O formulare corectă și bine structurată, cu o solicitare clară, care nu lasă spațiu de interpretare, poate preveni un răspuns inoportun sau un refuz.
  • În ce limbă putem solicita să ne fie furnizate informații. Informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în limba în care sunt disponibile.

VULNERABILITĂȚILE JURNALIȘTILOR ÎN MEDIUL ONLINE

/0 Comments/in /by

Text de Mihai Furnica

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Apariția internetului și a rețelelor de socializare a schimbat, într-o manieră fundamentală, modul în care comunicăm, ne informăm și relaționăm, marcând toate aspectele vieții cotidiene. Subsecvent, în ultimii ani, mediul online a devenit o platformă importantă și pentru activitatea de jurnalism. Jurnaliștii folosesc mediul online pentru a publica știri, a investiga subiecte și a se conecta cu publicul. Beneficiile acestor inovații din domeniul tehnologiei pot fi umbrite de multitudinea de amenințări și de riscuri, care rezultă din utilizarea platformelor online. În era digitală, jurnaliștii se confruntă tot mai des cu problema atacurilor sau agresiunilor online, care urmăresc intimidarea, umilirea sau discreditarea lor și prin care este subminată implicit credibilitatea mass-mediei. Agresiunile online se adaugă astfel agresiunilor fizice, care, de multe ori, chiar sunt alimentate prin incitările online. Jurnalismul de investigație presupune asumarea unor riscuri și capacitatea de a rezista unor presiuni enorme venite din exterior. Astfel, există probabilitatea ca jurnaliștii care investighează subiecte sensibile, în special cazuri de corupție sau legate de anumite interese, să devină ținta unor atacuri, să fie amenințați sau agresați. Prin urmare, mediul online reprezintă o serie de amenințări la adresa jurnaliștilor, printre care pot fi evidențiate:

1. Hărțuirea online. Hărțuirea vizează o serie largă de acțiuni orientate spre o persoană anume. Aceste manifestări pot avea mai multe forme ce se traduc prin amenințări, intimidare, agresiune atât fizică, cât și psihică, uneori ajungându-se la șantaj. Hărțuirea presupune, de asemenea, luarea în batjocură constant și deliberat o persoană, prin postarea de mesaje publice, poze ce pot afecta integritatea psihică a individului. Atacurile online care vizează jurnaliștii în mod intenționat, au un scop strategic și urmăresc intimidarea acestora pentru a-i împiedica să investigheze anumite subiecte sau pentru a-i descuraja să continue un anumit demers jurnalist. Generic, se vehiculează adesea termenul de bullying, iar hărțuirea online se identifică prin cyber-bullying.                                                             

Anonimatul și trolling-ul ca manifestări ale hărțuirii online, reprezintă fenomene aflate în continuă creștere,  care fac foarte dificilă gestionarea situației de către jurnaliștii ce zilnic primesc mesaje insultătoare sau amenințări și le periclitează viața sau cariera. Trolling sau trolajul este o manifestare a hățuirii care implică acțiunea deliberată de a perturba activitatea firească a unui proiect prin acțiuni ce au scopul de a deturna în mod artificial atenția contribuitorilor către subiecte irelevante. Trollii de obicei postează atacuri la persoană, comentarii jignitoare, de regulă, fără legătură cu subiectul, glume de prost gust menite să distragă atenția sau să provoace cititorii la răspunsuri emoționale. Un alt fenomen asociat hărțuirii în mediul online este doxing-ul, care presupune un proces de preluare și publicare a unor informații personale, precum nume, adrese, numere de telefon sau detalii despre cardul de credit.                                                                                                                                                   

Prin urmare, jurnaliștii se confruntă cu o intensificare a actelor de hărțuire și cu amenințări la adresa siguranței și a vieții lor pe platformele online, cum ar fi forumurile, site-urile platformelor de socializare, e-mailurile etc., din partea unor indivizi cu intenții rele, în situația în care jurnaliștii sunt activi și încearcă sau reușesc să expună probleme legate de drepturile omului, acte de corupție sau să evidențieze încercările de inducere în eroare a opiniei publice prin dezinformare, intimidare și campanii de informare greșită. Din acest considerent, s-a înregistrat un declin al libertății presei și tot mai multe cazuri de atacuri fizice, hărțuire, inclusiv online, și intimidare menite să-i reducă la tăcere și să-i calomnieze pe jurnaliști, în special pe jurnaliștii de investigație, care depun eforturi pentru a denunța corupția, traficul, abuzurile corporative sau ilegalitățile comise de actori politici/publici.

2. Dezinformarea și atacurile asupra credibilității. Dezinformarea, inclusiv răspândirea de știri false și manipularea informațiilor, reprezintă o altă amenințare majoră la adresa mass-mediei. Aceasta poate submina credibilitatea jurnaliștilor și poate distorsiona percepția publicului asupra subiectelor importante. Dezinformarea este înțeleasă drept o serie de informații cu caracter fals sau înșelător, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un avantaj sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public. Societățile democratice autentice sunt dependente de dezbaterile publice, care permit cetățenilor bine informați să-și exprime voința prin procese politice libere și echitabile.

În mod tradițional, mass-media joacă un rol esențial în ceea ce privește tragerea la răspundere a autorităților publice și furnizarea de informații care să le permită cetățenilor să își formeze propriile opinii cu privire la problemele societale și să se implice efectiv și activ în societatea democratică. În prezent, internetul a sporit considerabil nu doar volumul și varietatea știrilor puse la dispoziția cetățenilor, dar a și schimbat profund modul în care cetățenii accesează și gestionează știrile. Utilizatorii tineri, în special, apelează la mijloace de informare online ca principala lor sursă de informații. Cu toate acestea, noile tehnologii pot fi utilizate, în special prin intermediul platformelor de socializare, pentru a disemina dezinformarea pe o scară și cu o rapiditate și o precizie de determinare a publicului țintă care sunt fără precedent, creând sfere de informații personalizate.

Dezinformarea erodează încrederea în instituții, precum și în mass-media digitală și tradițională și are efecte nocive asupra democrațiilor, prin afectarea capacității cetățenilor de a lua decizii în cunoștință de cauză. Obligația fundamentală a autorităților în ceea ce privește libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei este aceea de a nu interveni, de a nu aplica cenzura și de a asigura un mediu favorabil pentru o dezbatere publică pluralistă. Prin urmare, este necesar promovarea modificărilor adecvate ale comportamentului platformelor, un ecosistem mai responsabil al informațiilor, îmbunătățirea capacităților de verificare factuală și a cunoștințelor colective cu privire la dezinformare, precum și utilizarea de noi tehnologii pentru îmbunătățirea modului în care informațiile sunt produse și diseminate online.                                                                                                             Complementar, ar putea fi aplicate anume tehnologii pentru verificarea veridicității informațiilor diseminate în spațiul online și combaterea dezinformării, cum ar fi:                                                 

  • 1. inteligența artificială – crucială pentru verificarea, identificarea și marcarea dezinformării;          
  • 2. tehnologia blockchain – poate contribui la menținerea integrității conținutului, validarea fiabilității informațiilor și/sau a surselor acestora, susținerea transparenței și a trasabilității și promovarea încrederii în știrile difuzate pe internet;                                                                      
  • 3. algoritmi cognitivi – care gestionează informații relevante în funcție de context, inclusiv exactitatea și calitatea surselor de date, vor îmbunătăți relevanța și fiabilitatea rezultatelor căutărilor.

3. Accesul la informații și cenzura. În Republica Moldova, de curând a fost adoptată o nouă Lege care vizează accesul la informațiile de interes public (Legea nr.143/2023), în vederea asigurării unor reglementări exhaustive cu privire la transparența proactivă. Legea prenotată vine să reglementeze aspecte legate de modalitatea de exercitare și apărare a dreptului de acces la informațiile de interes public; obligațiile furnizorilor de informații în asigurarea accesului la informațiile de interes public; răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor privind accesul la informațiile de interes public și mecanismul de monitorizare și control al implementării legii. Totuși, autoritățile urmează să asigure în continuare mecanismele viabile pentru a asigura aplicabilitatea prevederilor legale.                                            

Totodată, cenzura și controlul strict al internetului pot împiedica jurnaliștii să obțină sau să distribuie informații. Cenzura reprezintă exercitarea, în general de către autoritățile statale, a unui control prealabil asupra conţinutului informaţiilor furnizate de publicaţii, posturi radio şi TV şi presupune o „limitare arbitrară sau doctrinară a libertăţii de exprimare”. Generic vorbind, cenzura presupune o privare de informaţii. Informarea publicului poate fi serios afectată de orice formă de cenzura. Cenzura poate fi atât explicită (evidentă), cât şi implicită (camuflată). Cenzura explicită este prevenirea diseminării informaţiei către public de către un grup de control, efectuată prin presiune directă. Cenzura camuflată reprezintă practici pronunţate de cenzură prin aplicarea unor filtre invocând anumite pseudo-motive, exprimată prin îngrădirea accesului persoanelor indezirabile la posturile publice, filtrarea si excluderea subiectelor critice la adresa autorităţilor, dar și autocenzura la care recurg reprezentanții unei instituții mass-media în reflectarea subiectelor de interes public. Autocenzura este un act ce presupune cenzurarea propriilor opere şi produse informaţionale, din raţiuni de natura juridică, economică sau morală, fără a avea însă o interdicţie legală în acest sens. De aceea jurnaliştii ar trebui să renunţe la autocenzură şi la camuflarea cenzurii din instituţiile de presă publice şi de stat, să mediatizeze în mod constant abuzurile la care sunt supuşi, să accepte doar limitări de natură juridică şi deontologică, astfel lărgind limitele libertăţii de expresie în mod conştient în numele binelui public şi al democraţiei. Totuși, este demonstrat că autocenzura este, de asemenea, o consecință a atacurilor online și urmăresc discreditarea muncii jurnaliștilor, le afectează cariera și îi pot determina să renunțe la activitatea de jurnalism.

4. Conservarea informațiilor confidențiale. Jurnaliștii trebuie să aibă acces la informații confidențiale pentru a putea desfășura activitatea lor. Cu toate acestea, mediul online poate face mai dificilă protejarea confidențialității datelor. Jurnaliștii pot fi expuși riscului de a-și pierde sursele sau de a fi victime ale furtului de date. Prin urmare, conservarea informațiilor confidențiale în mediul online este o provocare majoră pentru jurnaliști, datorită naturii deschise și interconectate a internetului. Pentru minimizarea vulnerabilităților pe acest segment, se impune implementarea unor politici riguroase de confidențialitate în cadrul instituțiilor de presă.

5. Securitatea digitală. Jurnaliștii se confruntă cu riscuri semnificative legate de securitatea datelor și a comunicațiilor în mediul online. Hacking-ul este un termen generic folosit pentru a defini orice intruziune neautorizată într-un computer sau rețea cu scopul de a sustrage date, de a corupe sisteme sau fișiere ori de a perturba în orice fel activitatea. Hacking-ul și furtul de identitate pot fi asociate fenomenului de hărțuire online, însă datorită complexității fenomenelor se consideră oportun analiza particularizată a acestora. Acestea sunt riscuri reale, mai ales atunci când se lucrează cu surse sensibile sau cu informații confidențiale.                                                                                                                     

Inovarea tehnologică a mărit capacitatea persoanelor/entităților de a spiona jurnaliștii, de a le încălca dreptul la viața privată și dreptul la confidențialitatea surselor lor, de a le compromite securitatea digitală și de a le impune cenzura. Astfel de atacuri pot include colectarea datelor în mod ilegal sau încălcând dreptul internațional al drepturilor omului și standardele de confidențialitate, compromiterea conturilor jurnaliștilor, blocarea conturilor lor astfel încât ei nu mai au acces la ele, expunerea lor la programe malware intruzive, vizarea lor cu conținut violent și care incită la ură, discreditarea lor publică, precum și colectarea și publicarea de informații personale despre ei sau despre familiile lor. În context, supravegherea neautorizată și amenințările digitale au un impact negativ asupra libertății presei și limitează capacitatea jurnaliștilor de a investiga și de a informa.                                         

Una din amenințările la adresa securității cibernetice sunt atacurile de inginerie socială. Ingineria socială este o formă de manipulare în care atacatorii imită o sursă de încredere pentru a convinge oamenii să îndeplinească anumite sarcini, cum ar fi să acorde acces la un computer sau cont sau să dezvăluie informații confidențiale. Printre atacurile de inginerie socială se numără: phishing, vishing, spam etc.          

Atacurile de tip phishing sunt o parte a strategiei de inginerie socială care imită o sursă de încredere și prezintă un scenariu aparent logic pentru a preda datele de autentificare sau alte date personale confidențiale. De obicei, aceste mesaje sau pagini web sunt create pentru a părea că provin de la o sursă de încredere, cum ar fi o instituție bancară sau un site de comerț electronic, cu scopul de a convinge jurnaliștii-utilizatori să furnizeze informațiile solicitate. Prin urmare, phishingul este o formă de infracțiune cibernetică ce poate cauza pierderi financiare, de credibilitate sau de identitate. Sfaturi în cazul atacurilor de tip phishing:                                                                                                                                   

– actualizarea permanentă a soft-urilor din calculator, inclusiv a sistemului de operare;                                           

– atenție sporită la mesajele suspicioase prin care se  solicită date sensibile (date personale, date despre cont, parole etc.);       

– neaccesarea link-urilor și atașamentelor cu mesaje dubioase;                                                                               

– omiterea mesajelor necunoscute/neașteptate.                                                                                                                      

Atacuri de tip vishing – o metodă frauduloasă operată prin intermediul apelurilor telefonice, de către persoane care pretind a fi din partea autorităților sau angajați ai instituțiilor financiare și care solicită accesul de la distanta la calculatorul persoanei sub diferite pretexte, scopul lor real fiind accesarea datelor  și efectuarea unor acțiuni frauduloase. Pentru a nu cădea pradă la asemenea tipuri de atacuri de inginerie socială este necesară asigurarea unei atitudini precaute în cazul unor apeluri telefonice dubioase și neașteptate.                                                                                                        

O altă amenințare la adresa securități online o reprezintă programele malițioase. Programele malware (malițioase) – reprezintă o aplicație  sau script conceput cu scopul de a provoca modificarea sau ștergerea datelor informatice, deteriorarea sau restricționarea accesului la dispozitivele din calculator sau rețea (virus, viermi, ransomware, troieni, adware etc.). Programele malware se infiltrează într-un sistem, de obicei prin solicitarea utilizatorilor de a accesa un link pe un site web dubios, prin e-mail prin descărcarea unui atașament infectat sau printr-o descărcare de software nedorit. Odată instalat malware-ul, poate monitoriza activitățile utilizatorilor, poate trimite date confidențiale atacatorului, poate ajuta atacatorul să pătrundă în alte ținte din rețea și chiar poate determina ca dispozitivul utilizatorului să participe în scopuri rău intenționate. De asemenea, atacatorul poate distruge datele sau închide complet sistemul.                                                                                                   

Atacurile de tip DDoS (Distributed Denial of Service) vizează site-urile web și serverele, și resursele unui sistem țintă în scopul afectării modului de funcționare, precum și restricționarea accesului utilizatorilor săi.                                             

Spionajul cibernetic – este o formă de atac cibernetic care fură date intelectuale clasificate sau sensibile, pentru a obține un avantaj față de o instituție mass media sau jurnaliști în mod particular. 

Măsuri de protecție în cazul atacurilor cibernetice:                                                                                    

Educația și conștientizarea: jurnaliștii trebuie să fie conștienți de riscuri și să fie educați în privința celor mai bune practici de securitate cibernetică.                                                                                                         

Criptarea Datelor: utilizarea tehnologiilor de criptare pentru a proteja comunicațiile și datele stocate este esențială.                                               

Utilizarea de Instrumente de Securitate: Folosirea unor software-uri și aplicații de securitate, cum ar fi VPN-uri, anti-malware, și autentificare multi-factor. Un element important în configurația de securitate cibernetică este antivirusul. Acesta este un program informatic conceput să detecteze, să prevină și să elimine instalarea oricăror forme de malware (viruşi, troieni, adware, spyware etc.) pe sistemele de operare. Actualizarea acestuia este deosebit de importantă pentru a putea face față celor mai noi (versiuni ale unor) programe malițioase. De asemenea, protecție anti-malware multiplă (combinarea mecanismelor de filtrare web cu aplicaţii antivirus, firewall-uri, anti-malware, politici de securitate respectiv o instruire adecvată a utilizatorilor, reduce considerabil riscul unei infectări) reprezintă un mijloc eficient de combatere a intruziunilor în mediile interne de stocare.                              

Prudența la navigarea pe internet: aplicarea unor tehnici bine stabilite, necesare pentru asigurarea confidențialității, integrității și disponibilității datelor în mediul online (utilizați ultima versiune de browser; nu accesați link-urile din cadrul ferestrelor de tip pop-up; verificați secţiunea de contact a site-urilor web; atenţie la ce plugin-uri sunt instalate – de multe ori acestea vin însoţite de software maliţios; verifică existenţa „https://” în partea de început a adresei web, înainte de a introduce informaţii personale).                                                        

Setarea unor parole puternice: parola este un instrument de autentificare folosit pentru a dobândi acces la un echipament și la datele sale. Pentru protecția datelor aferent unui sistem de operare, se impune setarea unor parole dificil de identificat de atacator cu ajutorul instrumentelor automatizate („brute force”) sau de ghicit de către acesta.                                                                                                             

Actualizarea software periodică: în cadrul fiecărui sistem de operare (Windows, Linux, IOS, Android etc.) există vulnerabilități. Acestea pot fi corectate de producător, care, după identificarea acestora, poate emite actualizări de securitate ale softului. Cunoscând faptul că mulți utilizatori nu actualizează software-ul, atacatorii exploatează aceste vulnerabilități, reușind să deruleze activități pe nivelul de acces al utilizatorilor sistemul țintă.                                                                                                                                    

Back-up la intervale periodice: pentru a asigura securitatea datelor tale, este recomandat să efectuarea back-upurilor la intervale periodice (zilnic sau săptămânal), astfel încât, să poți reveni la date în cazul unei probleme în funcționarea sistemului de operare sau al unui atac. Pentru a salva datele, pot fi folosiți suporți de memorie (hard-disk extern dedicat, stick-uri de memorie sau CD/DVD). O metodă de asigurare a integrității datelor este cloud computing, un model de furnizare a resurselor informaţionale care se bazează pe partajarea prin intermediul Internetului a unor resurse (servere, capabilităţi de stocare, aplicaţii), ce diferă de modelul tradiţional al serverelor şi aplicaţiilor locale.                                                                                                  

Conexiune la internet sigură: se recomandă securizarea accesului la wifi. Utilizarea Wi-Fi, în cazul în care conexiunea nu este securizată sau este securizată incorect, comportă unele riscuri, precum accesul la date al unor persoane neautorizate sau utilizarea acestei conexiuni în scopuri răuvoitoare.

În concluzie, pentru a face față tuturor acestor amenințări, este esențial ca jurnaliștii să fie bine informați despre măsurile de securitate digitală, să aibă acces la resurse juridice și psihologice și să colaboreze cu organizații care promovează libertatea presei și protecția jurnaliștilor. De asemenea, este important ca publicul larg să fie educat despre importanța jurnalismului independent și să sprijine eforturile de combatere a dezinformării și hărțuirii online. Prin înțelegerea acestor amenințări și implementarea strategiilor de protecție adecvate, jurnaliștii pot asigura un nivel mai înalt de securitate pentru informațiile confidențiale în mediul online.

MECANISMELE DE ACCES AL INSTITUȚIILOR MASS-MEDIA LA INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC

/0 Comments/in /by

text de Mihai Furnica

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

De curând a fost adoptată o nouă Lege care vizează accesul la informațiile de interes public, în vederea asigurării unor reglementări exhaustive cu privire la transparența proactivă. Legea în cauză a fost inițiată și adoptată în contextul intrării în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromso la 18 iunie 2009 (în continuare – Convenția de la Tromso), care a fost ratificată de Parlamentului Republicii Moldova prin Legea nr.217/2013. În speță, Legea prenotată vine să reglementeze următoarele aspecte:

  • a) modalitatea de exercitare și apărare a dreptului de acces la informațiile de interes public;    
  • b) obligațiile furnizorilor de informații în asigurarea accesului la informațiile de interes public;                                                                                                
  • c) răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor privind accesul la informațiile de interes public;                                                                                     
  • d) mecanismul de monitorizare și control al implementării legii.                                         

În sensul art.4 din Legea nr.148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, informațiile de interes public sunt toate informațiile deținute de furnizorii de informații, indiferent de suportul de stocare (pe hârtie, în formă electronică sau în orice alt format). Premisa substituirii noțiunii de „informații oficiale” cu cea de „informații de interes public” constă în oportunitatea uniformizării terminologice a prevederilor legale, precum și în necesitatea ralierii textului legii, la prevederile art.34 alin.(1) din Constituție, având următorul conținut: „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. 

Subsecvent, art.6, alin.(1) din Legea de referință stabilește că ,,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la accesul la informațiile de interes public, în formele și condițiile prevăzute de lege”. Sintagma ,,orice persoană fizică sau juridică” constituie o formulare de maximă generalitate, semnificând accesul egal aplicabil persoanelor fizice și juridice, fără instituirea unor regimuri juridice preferențiale în materia accesului la informațiile deținute de autorități, care ar putea fi eventual aplicabile în raport doar cu anumite categorii de subiecți, cum ar fi jurnaliștii sau instituțiile mass-media.                                                                                                         

Prin urmare, cu privire la art.2, paragraful 1 din Convenție, Raportul explicativ al Convenției de la Tromso stabilește următoarele: Convenția conferă “oricărei persoane” dreptul de a avea acces la documentele oficiale, indiferent de motivele și intențiile sale. Deși dispozițiile Convenției sunt de o importanță deosebită pentru jurnaliști, deoarece le oferă instrumentele necesare pentru a realiza rolul lor de gardian (watchdog) al bunei funcționări a instituțiilor publice – un rol crucial într-o societate democratică, recunoscut pe deplin de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Convenția de la Tromso nu face nicio distincție între aceștia și alte persoane fizice.                                                                                                                                     

Astfel, aceste reglementări vin să instituie principiul egalității dreptului de acces la informații, astfel încât, orice persoană, indiferent de intenția sau scopul solicitării sale, are dreptul de acces la informațiile de interes public, beneficiind de anumite garanții în acest sens. Un subiect aparte în acest exercițiu îl constituie respectarea regimului juridic al protecției datelor cu caracter personal, statuat implicit în art.8, alin.(1), lit.f) din Legea nr.148/2023, ceea ce vizează respectarea vieții private a persoanelor.       

Procesarea datelor cu caracter personal în contextul accesului la informații de interes public

Astfel, în contextul procesării cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, furnizorii sunt obligați să asigure respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Astfel, în art.10 din Legea nr.133/2011 este abordată limita prelucrării datelor cu caracter personal în raport cu libertatea de exprimare. În speță, prevederile art.5, 6 şi 8 din Legea nr.133/2011 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifestat de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.                                                                                                

Totodată, limitarea accesului la datele cu caracter personal urmează a fi realizată prin respectarea criteriului proporționalității prevăzut la art.8, alin.(1) din Legea nr.148/2023. Așadar, datele cu caracter personal urmează a fi dezvăluite dacă există un interes public superior în accesarea informațiilor. Conex acestui aspect s-a expus Curtea Constituțională prin Hotărârea nr.3/2021, care statuează că autoritățile și instituțiile publice care furnizează informații atribuite datelor cu caracter personal sunt obligate să creeze condiții care ar asigura protecția acestor date, cu respectarea principiilor și a criteriilor de punere în balanță stabilite de Curte prin Hotărârea nr.29/2019. În speță, Hotărârea Curții Constituționale nr.29/2019 enunță un set de criterii care pot fi utilizate în balanță a dreptului de acces la informații de interes public în raport cu dreptul la respectarea vieții private:                   

– Contribuția la o dezbatere de interes public: interesul public este legat, de obicei de chestiuni care afectează publicul într-o asemenea măsură încât ar putea fi interesat în mod legitim de acestea, care îi atrag atenția sau care îl vizează într-un grad semnificativ, în special dacă afectează bunăstarea cetățenilor sau viața comunității. Este, de asemenea, cazul chestiunilor apte să dea naștere unor controverse considerabile, care vizează o problemă socială importantă sau care implică o problemă cu privire la care publicul va avea un interes de a fi informat. Interesul public nu poate fi redus la setea publicului de informație despre viața privată a altora sau la dorința auditoriului de informații ,,picante” sau de știri de senzație. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că dreptul de acces la informații este un instrument important pentru cuantificarea abuzurilor, greșelilor de administrare, corupției și pentru punerea în aplicare a drepturilor fundamentale ale omului. Nu va constitui viața privată modul în care persoana ce exercită atribuții publice își îndeplinește atribuțiile de serviciu. Complementar, persoanele publice trebuie să accepte ingerințe în viața lor privată într-o măsură mai sporită decât persoanele de rând, având în vedere figura publică, caracterul special al informațiilor dezvăluite precum și interesul public general.                             –

Gradul de notorietate a persoanei și subiectele informației solicitate: în această privință trebuie făcută diferența între persoanele private și persoanele care acționează într-un context public, așa cum sunt figurile politice și cele publice. În consecință, dacă o persoană privată necunoscută publicului poate pretinde la o protecție deosebită pentru dreptul ei la viața privată, această concluzie nu este valabilă și pentru figurile publice. În acest sens pot fi prezentate unele fapte menite să contribuie la o dezbatere în societate referitor la persoanele publice, în exercițiul funcției lor, și nicidecum prezentarea detaliilor vieții private ale acestor persoane, în scopul satisfacerii curiozității publice în acest sens.                                                                                   –

Conținutul, forma și consecințele publicării: corespunzător aceleiași Hotărâri, Curtea Constituțională relevă că decizia unei organizații neguvernamentale sau a unui jurnalist de a trata un anumit subiect reprezintă o libertate a exprimării. Prin urmare, libertatea de exprimare lasă la discreția organizațiilor sau a jurnaliștilor să decidă detaliile care trebuie publicate pentru a asigura credibilitatea unui articol sau studiu. Mai mult, organizațiile neguvernamentale , instituțiile mass-media și în special jurnaliștii se bucură de libertatea de a alege știrile care le captează atenția și pe care le vor trata și modul în care le vor trata. Totuși această libertate nu este scutită de responsabilități. Astfel, jurnaliștii trebuie să asigure acest echilibru fragil între libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private, sub aspectul protecției datelor cu caracter personal, în exercitarea activităților/investigațiilor jurnalistice. 

Modalitățile de acces la informații de interes public                                                   

În corespundere cu prevederile art.7 din Legea nr.148/2023, accesul instituțiilor mass-media, și în speță a jurnaliștilor la informațiile de interes public, se realizează prin două metode generale:                                                                                                                         

  • a) transparență proactivă – diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații;                          
  • b) comunicarea informațiilor de interes public la cerere.                                       

Detalierea exhaustivă a celor 2 modalități de acces la date este realizată în cadrul Capitolelor II și III din Legea prenotată.                                                                                             

Prin urmare, transparența proactivă prevede că autoritățile publice, din proprie inițiativă și atunci când este necesar sunt obligate să ia măsurile pentru a face publice documentele oficiale, pe care le posedă, în interesul promovării transparenței și eficacității administrației publice.

În speță, transparența proactivă se realizează prin:                                                             

– Publicarea informațiilor de interes public pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații. Spectrul de informații de interes public (catalogul informațiilor) necesar a fi publicat pe site-urile oficiale se regăsesc în prevederile art.10. Catalogul informațiilor este bazat pe minimul de date, stipulat în următoarele surse:                                                                                     

Regulamentul cu privire la paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.188/2012;      Principiile administrației publice – SIGMA;                                                                

Standardul Băncii Mondiale de dezvăluire proactivă a informațiilor publice.                   

Totodată, în corespundere cu art.11 din aceeași Lege, informațiile de interes public plasate pe pagina web oficială a autorităților publice, urmează a fi actualizate sistematic, în termen de până la 5 zile lucrătoare, în dependență de specificul acestora.                                                                    – Orice forme de informare activă a societății, precum diseminarea informațiilor de interes public prin intermediul: propriilor instituții mass-media; serviciilor media audiovizuale; publicațiilor periodice scrise și electronice; declarațiilor, comunicatelor, briefingurilor, conferințelor și evenimentelor de presă; evenimentelor publice (mese rotunde, seminare, conferințe, simpozioane etc.); propriilor pagini/conturi/canale pe rețele sociale; panourilor informative; altor modalități (întâlniri, prezentări de rapoarte sau dări de seamă etc.).

Care sunt etapele de solicitare și procesare a unei cereri de acces la informații de interes public?

Subsecvent, capitolul III din Legea nr.148/2023 stabilește modalitatea de comunicare la cerere a informațiilor de interes public. Astfel, persoană fizică sau juridică (solicitant) are dreptul să solicite și să obțină informații de interes public în condițiile legii, prin înaintarea unei cereri de comunicare a informațiilor de interes public, iar furnizorii de informații sunt obligați să comunice informațiile de interes public solicitate.                                                                                             

Prin urmare, se disting următoarele etape în solicitarea informațiilor de interes public (la cerere):                                                                                                                              

1. Înaintarea cererii – care poate avea loc în următoarele ipostaze: formă electronică; depusă în scris sau expediată prin poștă; adresată verbal (direct sau prin telefon). Cererea conține următoarele elemente obligatorii:                                                                                                     

a) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                                   

b) adresa poștală a solicitantului, precum și adresa poștei electronice dacă se solicită răspuns pe această cale;                                                                                                              

c) denumirea furnizorului de informații;                                                                                   

d) specificarea informației de interes public solicitate, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații.                                                

În cerere, solicitantul poate indica modalitatea preferată de comunicare a informației. De asemenea, solicitantul nu este obligat să motiveze/justifice cererea sa și nici să o semneze olografic sau electronic, după caz.

2. Înregistrarea cererii – furnizorii de informații sunt obligați să primească cererile înaintate corespunzător și să le înregistreze cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Primirea sau înregistrarea cererii nu poate fi refuzată. În cazul cererii transmise în formă electronică, furnizorul de informații este obligat să comunice solicitantului cel târziu în următoarea zi lucrătoare, prin aceleași mijloace, numărul și data înregistrării cererii. În cazul cererii depuse în scris la sediul furnizorului de informații, furnizorul este obligat să elibereze dovada înregistrării cererii.

3. Examinarea cererii – Informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii. Termenul prestabilit poate fi prelungit cu cel mult 7 zile în cazul în care cererea este complexă sau se solicită un volum mare de informații, care necesită timp suplimentar pentru prelucrare. Cererile adresate verbal se soluționează imediat, în ziua înaintării, dacă informațiile solicitate sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat. În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat sau acestea sunt cu accesibilitate limitată, solicitantul este îndrumat să înainteze o cerere în formă electronică sau în scris, care va fi examinată și soluționată corespunzător procedurii.

4. Comunicarea răspunsului – informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în modalitatea indicată în cerere. Informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în limba în care sunt disponibile.                                                                                                     

Informațiile de interes public pot fi comunicate într-o altă modalitate decât cea indicată în cerere în cazul în care:                                                                 

  • a) informațiile sunt disponibile în internet și pot fi comunicate solicitantului printr-o referință la pagina web relevantă; 
  • b) furnizorul de informații nu dispune de capacități tehnice pentru convertirea informațiilor în forma solicitată;                                                                                                             
  • c) convertirea informațiilor în forma solicitată implică un volum excesiv de lucru, care ar afecta funcționalitatea obișnuită a furnizorului de informații;                                                              
  • d) comunicarea informațiilor în forma solicitată nu este posibilă din cauza unor restricții legale sau din cauza unor prevederi normative care stabilesc o altă modalitate de comunicare a informațiilor solicitate.                                                                                                                 

În cazul în care solicitantul nu a indicat în cerere modalitatea preferată de comunicare a informațiilor, acestea sunt comunicate în cea mai rapidă modalitate posibilă. Comunicarea informațiilor de interes public este gratuită, cu excepțiile prevăzute de art.22 din Legea nr.148/2023. Cererea se respinge, integral sau parțial, în cazul în care:                          

a) furnizorul de informații nu deține informația solicitată, nu cunoaște dacă aceasta se află în posesia unui alt furnizor de informații și nu există circumstanțe pentru readresare;                         

b) în privința informației solicitate furnizorul de informații a oferit deja un răspuns. În acest caz se face referire la numărul și data răspunsului oferit anterior.                                                      

Respingerea integrală sau parțială a cererii este motivată în scris și comunicată solicitantului în termenul prevăzut. În cazul în care nu deține informația solicitată, furnizorul de informații care a înregistrat cererea va readresa cererea, integral sau parțial, unui alt furnizor de informații, dacă cunoaște că informația solicitată se află în posesia acestuia. În acest caz, originalul sau copia cererii se expediază pentru examinare furnizorului de informații relevant în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, fapt despre care este informat solicitantul.                                           

Comunicarea informațiilor de interes public este refuzată, integral sau parțial, dacă informațiile solicitate constituie informații cu accesibilitate limitată. 

Refuzul se face în scris și trebuie să conțină:                                                               

a) denumirea furnizorului de informații;                                                                     

b) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                            

c) data emiterii refuzului;                                                                                                    

d) temeiul și motivarea refuzului, conform art. 8;                                                             

e) modalitatea de contestare a refuzului (denumirea și adresa instanței de judecată, precum și termenul de contestare);                                                                                                    

f) numele, prenumele și semnătura olografă/electronică a conducătorului furnizorului de informații sau a altei persoane împuternicite de conducător ori de lege pentru emiterea refuzului.

#LIDFlash | AVANTAJELE JURNALISMULUI ONLINE

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Apariția internetului a declanșat creșterea mass-mediei digitale prin intermediul platformelor media care oferă acces ușor și rapid, actualizări, costuri reduse și o audiență largă.

Prezența internetului a schimbat, de asemenea, practica de difuzare tradițională a jurnalismului în practica jurnalismului digital și ca urmare, au apărut noile oportunități de a colecta și analiza date mari cu o precizie uluitoare.

Această eră digitală a rescris modul în care informațiile sunt create, distribuite și consumate, dând naștere unui nou tip de jurnalism „Jurnalismul Online”. Acest tip de jurnalism nu este doar o extensie a jurnalismului tradițional, ci o revoluție care aduce o serie de avantaje semnificative.

În vechea eră a jurnalismului, metodele de lucru ale jurnaliștilor se concentrau doar pe relatarea activitățile de raportare prin înregistrarea evenimentelor pe baza faptelor și publicarea rapoartelor în mass-media.

Acest ritm de lucru monoton a făcut ca noile tehnologii să înceapă să inoveze în prezentarea știrilor, astfel încât faptele s fie expuse cu rapiditate și dinamism fiind actualizate și corectate în timp real.

Pentru a înțelege pe deplin avantajele jurnalismului online, este esențial să privim modul în care tehnologia a remodelat industria. În trecut, știrile erau limitate de constrângerile fizice ale tiparului și de ciclurile de știri programate ale radioului și televiziunii. Informațiile trebuiau colectate, editate, tipărite și distribuite, un proces care putea dura ore sau chiar zile.

În contrast, jurnalismul online se bucură de o libertate aproape nelimitată în ceea ce privește spațiul, timpul și modul de prezentare a informațiilor.

Avantajele Jurnalismului online

  1. Accesibilitate și Disponibilitate

În era tehnologiilor informaționale, știrile trebuie să fie la doar câteva clicuri distanță. Oamenii nu mai doresc să fie constrânși de programul de difuzare al televiziunii sau de ciclul de tipărire al ziarelor. Scopul final este că informația expusă de mass-media să fie accesibilă și disponibilă spre accesare de oriunde, la orice oră, printr-o simplă conexiune la internet.

Această oportunitate transformă modul în care publicul interacționează cu știrile, oferindu-le posibilitatea de a fi mereu informați.

Rapiditatea și dinamismul definește viteza cu care știrile pot fi publicate online, excluzând jurnalismul tradițional, unde știrile de ultimă oră trebuiau să aștepte următoarea ediție tipărită sau următorul buletin de știri. Acum, jurnalismul online permite publicarea instantanee a informației de interes. Rapiditatea este esențială în situațiile de criză sau în cazul evenimentelor în desfășurare, unde fiecare moment contează.

  • Interactivitate și Angajament

Angajamentul este expus prin modalitatea de a oferi feedback instantaneu prin acordarea posibilității cititorilor de a interacționa cu conținutul expus prin comentarii, sondaje și rețele sociale. Aceste acțiuni expun participarea activă a oamenilor, creând o comunitate și stimulând discuții și dezbateri. Deci, interactivitatea, permite jurnaliștilor să primească feedback direct și să se adapteze la interesele și nevoile publicului.  

  • Personalizare și Diversitate

Oamenii pot alege dintr-o varietate largă de surse online și pot personaliza tipurile de știri pe care doresc să le primească și la rândul lor, jurnaliștii, pot crea conținut personalizat pentru un public specific. Această tactică asigură că fiecare cititor poate găsi conținutul care îi interesează cel mai mult, fie că este vorba de știri locale, internaționale, politice, culturale, sportive sau de divertisment.

  • Costuri Reduse și Accesibilitate Economică

Jurnalismul online reduce semnificativ costurile asociate cu tipărirea și distribuția fizică. Aceasta nu doar că face jurnalismul mai accesibil pentru publicații mici sau independente, dar reduce și prețul pentru consumator. În majoritatea cazurilor, știrile online sunt disponibile gratuit sau la un cost mult mai mic decât echivalentul lor tipărit.

  • Actualizări și Corecturi în Timp Real

Dacă vorbim de jurnalismul pe hîrtie, odată ce o știre este tipărită, orice eroare rămâne fixată permanent. În contrast, jurnalismul online permite actualizări și corecturi în timp real. Aceasta asigură că publicul are acces la informații actualizate și corecte. Această posibilitatea este esențială în cazul știrilor de ultimă oră, ale căror conținut se poate modifica în timp real.

  • Multimedia și Flexibilitate în Prezentare

Avantajul esențial al jurnalismul online este că se poate combina ușor elementele multimedia (imagini, video, audio) cu textul care se dorește a fi redat. Această prezentare a conținutului media îmbogățește experiența utilizatorului și oferă informații mai accesibile și mai ușor de înțeles pentru un public divers.

  • Globalizare și Conectivitate

Jurnalismul online depășește frontierele, permițând distribuirea știrilor la nivel global. Acest lucru facilitează o mai bună înțelegere și conștientizare a evenimentelor internaționale. Într-o lume din ce în ce mai interconectată, capacitatea de a accesa rapid și ușor știri din diferite părți ale lumii este esențială pentru a menține o perspectivă globală informată.

  • Integrarea cu Tehnologiile Inteligente

Jurnalismul online poate fi integrat ușor cu inteligența artificială și analiza datelor. Aceasta posibilitate permite o analiză mai profundă și mai sofisticată a informațiilor, precum și personalizarea conținutului pentru cititori pe baza preferințelor și comportamentului lor de navigare.

  1. Monitorizarea impactului conținutului expus

Instrumentele digitale permit jurnaliștilor și editorilor să monitorizeze în timp real cât de bine performează articolele lor. Analiza datelor, cum ar fi numărul de vizualizări, durata de citire sau numărul comentariilor, oferă feedback valoros care poate ghida strategiile de conținut și îmbunătățirea continuă a calității informației expuse.

  1. Provocări și Responsabilitate

Jurnalismul online expune și provocări semnificative, precum dezinformarea, polarizarea și protecția datelor personale, care sunt aspecte critice și necesită atenție și soluții inovatoare. Astfel, responsabilitatea jurnaliștilor de a menține standarde etice și de a verifica informațiile într-un mediu atât de rapid și competitiv este mai importantă ca niciodată.

Deci, concluzionând cele expuse, menționăm că ne aflăm în mijlocul unui fel de revoluție industrială în domeniul mass-media. În centrul acestei revoluție se află ascensiunea social media și explozia emergentă a telefoanelor, tabletelor și computerelor, care aduc cu ele noi cerințe ale consumatorilor și noi modalități de colectare și distribuire a știrilor. În mod firesc, redacțiile de știri și jurnaliștii fac tranziția spre era digitală, ca răspuns la schimbările sociale, culturale și tehnologice care au loc.

Jurnalismul online reprezintă nu doar viitorul industriei mass-media, ci și un catalizator pentru schimbare și inovație. Prin adaptabilitatea, interactivitatea și accesibilitatea sa, transformă modul în care consumăm știrile și ne informăm. Într-o lume în continuă schimbare, jurnalismul online se adaptează constant pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor publicului său, jucând un rol esențial în modul în care înțelegem și interacționăm cu lumea din jurul nostru.

#LIDFlash|CHATGPT – jurnalistul din redacție

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În era tehnologiilor informaționale, în care datele circulă mai repede ca niciodată, jurnaliștii sunt în permanentă căutare de instrumente și tehnologii care să îi ajute să țină pasul cu viteza cu care se produc schimbările.

Un astfel de instrument care a luat amploare în redacțiile din întreaga lume este ChatGPT, care reprezintă un model lingvistic de inteligență artificială. De fapt, este un sistem conceput pentru a procesa și genera limbaj uman.

ChatGPT este capabil să îndeplinească o gamă largă de sarcini lingvistice, cum ar fi să răspundă la întrebări, să rezume texte, să traducă limbi străine și chiar să scrie propriul conținut original.

ChatGPT a fost creat de OpenAI, o organizație de cercetare care își propune „să se asigure că inteligența generală artificială aduce beneficii întregii umanități”.

„GPT” este acronimul de la „Generative Pre-Trained Transformer”. Acesta a fost antrenat pe un set masiv de date de text, cum ar fi cărți, articole, site-uri web și postări în social media. Modul în care a fost antrenat l-a făcut extrem de bun la generarea de text pe cont propriu.

„Chat” se referă la modul în care comunicăm cu el, prin chat. Folosind limbajul natural. Acesta este motivul succesului său și al adoptării sale rapide: nu există nicio „interfață” de utilizat pentru comunicare, în afară de o casetă de chat – trebuie doar să introduceți o frază, o imagine și să primiți un răspuns în același format.

Totodată, OpenAI a lansat în anul 2023 cea mai nouă versiune a software-ului său conceput pentru a imita o conversație de tip uman pe baza indicațiilor utilizatorului, GPT-4, care este un sistem de ultimă generație capabil să genereze nu doar cuvinte, ci și imagini descriptive ca răspuns la comenzile scrise ale unei persoane, poate compune cântece, scrie scenarii și recunoaște scrisul utilizatorului. Generează până la 25.000 de cuvinte, în răspunsurile tip text, poate purta convorbiri îndelungate, căuta prin documente și propune analize. Potrivit creatorilor săi, este mult mai avansat în analiza logică, în raport cu versiunea anterioară iar riscul de răspunsuri neconforme a scăzut cu peste 80%.

Deci, Chat GPT-4, este o nouă tehnologie AI, care transformă modul tradițional în care lucrează jurnaliștii prin automatizarea procesului de verificare a faptelor și de generare a povestirilor. Această tehnologie are potențialul de a reduce timpul necesar pentru a crea conținut precis și captivant.

Beneficiul principal al ChatGPT-4 este capacitatea sa de a automatiza procesul de verificare a faptelor. Prin utilizarea procesării limbajului natural, ChatGPT-4 poate analiza rapid datele și verifica acuratețea unei povești. Această tehnologie poate, de asemenea, să identifice potențialele părtiniri într-o poveste și să sugereze corecții. În plus, ChatGPT-4 poate genera povești bazate pe date, ceea ce îi poate ajuta pe jurnaliști să creeze conținut mai captivant în mai puțin timp.

Cum poate fi folosit ChatGPT în redacții de către jurnaliști

  1. Crearea de întrebări pentru interviuri

Puteți enumera întrebările pe care le aveți pentru un subiect de interviu, iar aplicația va crea mai multe întrebări după modelul acestora. De asemenea, ChatGPT poate copia un interviu anterior sau un articol scris de persoana intervievată și poate elabora întrebări despre acel subiect.

  • Cercetarea și colectarea de informații

ChatGPT poate fi utilizat pentru a genera rezumate de articole sau documente, facilitând astfel înțelegerea rapidă a unor cantități mari de informații de către jurnaliști.

  • Editor de texte

Jurnaliștii își pot introduce articolele pentru o ultimă revizuire înainte de a le trimite editorului lor, de exemplu, solicitând ChatGPT să editeze articolul într-un format specific.

  • Generator de context și știri

Poate fi folosit pentru a genera context, știri, rapid și precis, analizând date și fapte și creând evenimente din acestea. În plus, poate fi folosit pentru a identifica tendințele în date și pentru a sugera subiecte pentru cercetări ulterioare.

  • Generare de conținut în mai multe limbi

GPT-4 are capacitatea de a genera povești în mai multe limbi. Acest lucru ar putea permite acoperirea știrilor internaționale, ceea ce ar fi un beneficiu major pentru instituțiile de știri.

  • Creator de conținut

Datorită capacității sale de a genera text foarte asemănător cu cel uman, ChatGPT poate fi folosit pentru a scrie rapid articole de știri, rezumate și chiar titluri. Astfel, redacțiile de știri pot economisi o cantitate semnificativă de timp și resurse, deoarece nu mai trebuie să se bazeze pe scriitori umani pentru a produce acest tip de conținut.

  • Verificarea faptelor

Prin utilizarea ChatGPT pentru a analiza cantități mari de date text, jurnaliștii pot identifica și verifica rapid faptele și cifrele cheie din reportajele lor.

  • Redactor de știri

ChatGPT poate scrie articole de știri cu o intervenție umană redusă sau deloc. Acest lucru poate economisi timp pentru jurnaliști și le poate permite acestora să se concentreze asupra unor reportaje mai aprofundate și de investigație.

  • Generator de rezumate ale unor texte și documente de mari dimensiuni

ChatGPT se pricepe destul de bine la rezumarea unor bucăți lungi de text. Acest lucru este util atunci când trebuie să scanați rapid noi rapoarte, studii și alte documente. Puteți chiar să cereți instrumentului să vă ofere cele mai importante puncte, să preia un citat sau să găsească informații despre autori.

  1. Generarea titlurilor

Îi puteți cere să facă titluri pentru produsele jurnalistice, inclusiv titluri amuzante, negative sau pozitiv, să elimine cuvinte necenzurate sau să îl facă într-un anumit număr de cuvinte.

  1. Generarea de subiecte de e-mail și scrierea de e-mailuri

Externalizarea uneia dintre cele mai plictisitoare sarcini de birou către o mașină. Deși va trebui să editați versiunea finală, ChatGPT poate accelera procesul de trimitere a e-mailurilor către sursele sau colegii dumneavoastră, deoarece puteți genera un mesaj sonor cu o singură solicitare rapidă. Trebuie doar să completați spațiile goale și să-l trimiteți.

  1. Generarea de postări pe rețelele sociale

La fel ca emailurile, postarea pe rețelele sociale este utilă, dar consumă teribil de mult timp. Puteți cere ChatGPT să scrie o postare pe un subiect, eliberându-vă timpul și puterea creierului pentru o scriere mai valoroasă.

  1. Știri de ultimă oră actualizate

În momentul în care are loc un eveniment major de știri, jurnaliștii au necesitatea de a avea informații în regim real. Astfel, ChatGPT poate monitoriza fluxuri de știri, rețele sociale și declarații oficiale, oferind actualizări și rezumate continue.

Deci, putem concluziona că unul dintre principalele avantaje ale ChatGPT este potențialul său de a economisi timp și bani. Prin automatizarea procesului de verificare a faptelor și de generare a conținutului, jurnaliștii se pot concentra pe conținut și sarcini mai complexe, în timp ce AI se ocupă de sarcinile banale. Acest lucru ar putea duce la o producție de știri mai eficientă și mai rentabilă, permițând organizațiilor de știri să producă mai multe știri în mai puțin timp.

Un alt beneficiu este potențialul său de a îmbunătăți acuratețea. Folosind AI pentru a verifica fapte și a genera povești, organizațiile de știri se pot asigura că conținutul lor este corect și actualizat. Acest lucru ar putea duce la o scădere a numărului de erori și inexactități în rapoartele de știri, precum și la o scădere a cantității de timp petrecut pentru verificarea faptelor.

#LIDFLASH | Ghid practic privind modul în care inteligența artificială ar trebui să fie utilizată pentru jurnaliști în republica moldova

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale generează noi provocări juridice și etice pentru modul în care organizațiile de știri utilizează inteligența artificială în producție și distribuție, precum și pentru modul în care sistemele de inteligență artificială (IA) utilizează conținutul știrilor pentru a învăța.

Pentru redacții, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă oferă beneficii pentru productivitate și inovare. În același timp, aceasta riscă să genereze inexactități, probleme etice și să submineze încrederea publicului. De asemenea, prezintă oportunități de abuz de drepturi de autor pentru munca originală a jurnaliștilor. Pentru a aborda aceste provocări, legislația Republicii Moldova va trebui să ofere definiții clare ale categoriilor de IA și dezvăluiri specifice pentru fiecare dintre acestea.

Ghidul privind implementarea responsabilă a sistemelor de inteligență artificială (IA) în jurnalism, aprobat la 1 decembrie 2023 de către Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională din cadrul Consiliului Europei, definește liniile directoare și orientările practice organizațiilor de presă și profesioniștilor din domeniul mass-media pentru a pune în aplicare sistemele jurnalistice de inteligență artificială într-un mod responsabil.

Acestea oferă, de asemenea, îndrumări pentru furnizorii de tehnologii de IA și companiile de platforme, precum și pentru state și autoritățile naționale de reglementare, pentru a crea condiții favorabile pentru o astfel de implementare responsabilă.

Ghidul reglementează:

  • Utilizarea sistemelor de IA în diferite etape ale producției jurnalistice, de la decizia de a utiliza sisteme de IA, identificarea și achiziționarea de sisteme de IA, până la încorporarea sistemelor de IA în practica profesională și organizațională.

Totodată, subliniază faptul că decizia de a implementa sisteme jurnalistice de IA în redacție este o alegere strategică cu consecințe importante asupra proceselor interne și a fluxurilor de lucru;

  • Analizează dimensiunea externă a utilizării IA în redacții, și anume efectul acesteia asupra publicului și societății.

De asemenea, orientările din Ghid subliniază responsabilitățile respective ale furnizorilor de tehnologie și ale platformelor, precum și ale statelor membre și ale autorităților de reglementare.

Prin urmare, Ghid Practic privind modul în care inteligența artificială ar trebui să fie utilizată pentru jurnaliști în Republica Moldova trebuie să conțină o serie de recomandări specifice.

Recomandări specifice pentru utilizarea IA

  1. Punerea în aplicare a sistemelor jurnalistice de inteligență artificială

Decizia de a pune în aplicare sisteme jurnalistice de IA nu ar trebui să fie pur tehnologică sau comercială, ci să fie, de asemenea, determinată de misiune, în sensul că va contribui la atingerea obiectivelor și se va alinia la valorile organizația de presă în cauză. Acest lucru înseamnă că trebuie să fie integrată într-o viziune mai largă de ceea ce speră să realizeze organizația de știri, modelul său de afaceri, provocările cu care se confruntă, obiectivele de rolul democratic al mass-mediei, promovarea drepturilor omului și a eticii profesionale, precum și rolul tehnologiei în fiecare dintre acestea.

Jurnaliștii implicați în procesul de luare a deciziilor trebuie să fie dotați cu competențele necesare, conștientizare și informații necesare, inclusiv la nivel de conducere, pentru a lua decizii adecvate și bine informate. Discuțiile și dialogul dintre utilizatorii și furnizorii de IA sunt esențiale pentru construirea unei înțelegeri comune a standardelor etice și a drepturilor omului, precum și a activității fiecăruia dintre ei, drepturile și îndatoririle fiecăruia.

Deciziile cu privire la implementarea unui sistem de inteligență artificială jurnalistică nu ar trebui să fie considerate ca o decizie unică și discretă, ci parte a unui proces circular, în sensul că acestea ar trebui să se bazeze pe monitorizarea periodică a performanțelor sistemului de IA, a contribuției acestuia la misiunea editorială a organizației de știri și a cadrului juridic și etic în schimbare în care operează.

  • Identificarea și achiziționarea de sisteme de inteligență artificială de către organizațiile media și utilizatorii profesioniști

Odată ce au fost identificate sarcinile jurnalistice automatizabile, trebuie luate decizii cu privire la achiziționarea sistemelor jurnalistice de IA. Printre opțiuni se numără achiziția de la o tehnologie IA furnizor (care poate include abonarea sau plata pentru accesul la un sistem la distanță), sau în interiorul companiei, dezvoltare internă.

Multe sisteme jurnalistice de inteligență artificială trebuie să fie antrenate cu date pentru a funcționa în mod util. Prin urmare, disponibilitatea, corectitudinea și calitatea datelor ar trebui să fie evaluate în mod riguros și preluate din Registrele Informaționale de stat.

În cazul în care datele se referă la subiecți, trebuie să se asigure conformitatea cu normele privind protecția vieții private și normelor de protecție a datelor cu caracter personal.

  • Încorporarea instrumentelor de inteligență artificială în practica profesională și organizațională

Sistemele jurnalistice de IA necesită atât o infrastructură tehnică, cât și una organizațională pentru a le susține.

Deci, se recomandă, ca organizațiile să construiască și să mențină această infrastructură prin angajarea de personal din domeniu, sau prin perfecționarea personalului existent. Organizațiile de presă ar trebui să evite înlocuirea pur și simplu a jurnaliștilor calificați cu personal tehnic, iar introducerea rolurilor de IA nu ar trebui să se facă în detrimentul dezvoltării competențelor de rutină în materie de IA în rândul celorlalți membri ai personalului.

Sistemele jurnalistice de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a îndeplini sarcini foarte ușor de automatizat în cadrul fluxurilor de lucru existente, eliberând timp și resurse pentru alte activități jurnaliștilor. Cu toate acestea, chiar și pentru aceste sarcini și în special în cazul automatizării și utilizării IA generative, este necesară o supraveghere editorială pentru a evitarea proceselor și a rezultatelor incorecte sau părtinitoare.

  • Claritate în Utilizarea inteligenței artificiale

Clarificați în mod deschis și transparent modul în care inteligența artificială este integrată în procesele jurnalistice.

Instituțiile mass-media ar trebui să comunice când și cum utilizează sistemele de inteligență artificială atât subiecților, cât și publicului. Dezvăluirea ar trebui să se aplice în situațiile în care utilizarea sistemelor de IA ar putea afecta în mod semnificativ drepturile subiectului sau ale publicului sau interpretarea rezultatelor. Informații ar trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziție în cadrul organizației de știri cu privire la sistemele care au fost utilizate, implementate, pentru ce au fost concepute, ce valori reflectă acestea și ce se face pentru a instrui personalului și pentru a asigura o supraveghere adecvată.

Formele standardizate de etichetare că sistemele de IA sunt utilizate în fluxul de lucru (în limbaj natural și în coduri care pot fi citite automat) și sporesc utilitatea etichetării pentru subiecți și pentru public.

  • Formarea și instruirea jurnaliștilor

Asigurați-vă că jurnaliștii și editorii sunt bine informați și instruiți în privința tehnologiilor IA utilizate.

Oferiți o formare continuă pentru a ține pasul cu noile dezvoltări în domeniul inteligenței artificiale.

  • Asistență în generarea de conținut

Folosiți inteligența artificială pentru a ajuta la generarea automată a conținutului de bază, permițând jurnaliștilor să se concentreze pe investigații și analize mai profunde.

Mențineți un echilibru între contribuția IA și creativitatea umană în procesul de redactare.

  • Verificarea Faptelor

Utilizați inteligența artificială pentru a verifica rapid faptele și a preveni răspândirea știrilor false.

Oferiți informații complete privind procesele de verificare și surselor utilizate.

  • Transparența deciziilor algoritmice

Faceți eforturi pentru a face algoritmii folosiți în jurnalism mai transparenți și explicați modul în care aceștia iau decizii.

Asigurați-vă că algoritmii respectă standardele etice și jurnalistice.

  • Evaluare a riscurilor și implicațiilor etice

Realizați o evaluare a riscurilor etice asociate cu implementarea inteligenței artificiale în jurnalism.

Aveți în vedere consecințele potențiale și asigurați-vă că nu există impact negativ asupra calității informațiilor livrate publicului.

  1. Protecția datelor cu caracter personal

Asigurați protejarea datelor cu caracter personal conform Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, precum și standardelor internaționale.

Implementați măsuri de securitate pentru a preveni accesul neautorizat la datele colectate de sistemele IA.

  1. Colaborare cu comunitatea

Colaborați cu alți profesioniști din domeniul jurnalismului pentru a împărtăși bune practici și pentru a aborda împreună provocările legate de utilizarea inteligenței artificiale.

Participați la dezbateri etice și la crearea unor standarde industriale pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor IA în jurnalism.

  1. Monitorizarea și îmbunătățire continuă

Monitorizați constant performanța sistemelor IA și identificați orice probleme sau sesizări.

Fiți deschiși la îmbunătățiri continue și ajustați algoritmii în funcție de feedback și evoluții tehnologice.

  1. Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în raport cu utilizatorii și cu societatea, respectând principiile jurnalistice

Asigurați-vă că implementarea IA respectă principiile fundamentale ale jurnalismului, cum ar fi acuratețea, obiectivitatea și interesul public.

Fiți conștienți de impactul social și cultural al informațiilor furnizate de sistemele IA și abordați-l cu responsabilitate, inclusiv prin prisma prelucrării datelor cu caracter personal.

Este important de menționat că editorii umani joacă încă un rol activ în procesul de publicare și trebuie să revizuiască fiecare conținut la care contribuie Inteligența Artificială, asigurând integritatea și autenticitatea știrilor.

Această colaborare garantează că integritatea jurnalismului este în continuare menținută, beneficiind în același timp de câștigurile de productivitate pe care le poate oferi inteligența artificială.

Deși IA poate prelua sarcini repetitive, trebuie să rămânem angajați față de valorile jurnalismului tradițional. În industria media există o dezbatere continuă cu privire la faptul dacă cititorilor le pasă de conținutul generat de IA și dacă oamenii observă dacă AI a fost folosită pentru a crea conținut.

Decizia de a implementa sisteme jurnalistice de IA în redacție este o alegere strategică cu importante consecințe pentru procesele interne și fluxurile de lucru.