DRUMUL REPUBLICII MOLDOVA ÎN LUPTA CU DEZINFORMAREA

text de Artiom Gușan

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Republica Moldova, ca orice alt stat modern, se confruntă cu provocările aduse de dezinformare în era digitală. Explozia de informații, canalizată prin intermediul platformelor online și rețelelor sociale, a creat oportunități considerabile pentru răspândirea rapidă a știrilor false, manipulării opiniei publice și subminării democrației. În acest context, Republica Moldova se angajează pe un drum proactiv pentru a combate dezinformarea și a promova informarea corectă.

Noțiunea de „dezinformare”

Înnainte de a trece parcursul Moldovei spre acest obiectiv, trebuie să definim însăși noțiunea de dezinformare. Definirea conceptului de dezinformare este unul deloc ușor, mai ales din punct de vedere legislativ, unde fiecare element al noțiunii influențează direct aplicabilitatea instituției.

Concepția Securității Informaționale a Republicii Moldova (CSIRM)[1] utilizează termenul de dezinformare în contextul definirii termenului de război informațional – un ansamblu de acțiuni desfășurate de către entități statale sau non-statale în spațiul informațional prin intermediul propagandei, al agresiunii mediatice, al manipulării și al dezinformării, care includ operațiuni digitale, cibernetice și psihologice, în scopul subminării suveranității, independenței și integrității teritoriale ale unui stat.

În același timp, Codul Serviciilor Media Audiovizuale al Republicii Moldova[2] utilizează termenul de dezinformare în contextul definirii securității informaționale – stare de protecție a resurselor informaționale, a persoanei, a societății și a statului, inclusiv prezența unui ansamblu de măsuri pentru asigurarea protecției persoanei, a societății și a statului de eventuale tentative de dezinformare și/sau de informare manipulativă din exterior și pentru neadmiterea agresiunii mediatice îndreptate contra Republicii Moldova. Și mai important este însăși noțiunea de dezinformare oferită de legiuitor – răspândire intenționată, pe orice cale, în spațiul public, a informațiilor al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat și care sunt de natură să dăuneze securității naționale. Această noțiune a fost reformulată odată cu intrarea în vigoare a  modificărilor legislative din 11.09.23, versiunea precedentă definind dezinformarea – răspândire intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului. Cu alte cuvinte, legiuitorul a stabilit că dezinformarea poate să prejudicieze doar securitatea statului, iar mecanismele antidezinformare nu trebuie să constituie pârghii de apărare a drepturilor persoanelor particulare, a grupurilor sociale sau a organizațiilor – aceștia având la dispoziție alte mijloace de apărare a drepturilor sale. 

Spațiul informațional al Republicii Moldova, în special mediul media, se află într-o stare alarmantă de expunere la activități intense de dezinformare, atât din surse externe, cât și interne. Aceste activități ating cote critice în perioadele de interes național, cum ar fi alegerile, având drept scop influențarea deciziilor politice ale cetățenilor și contaminarea spațiului informațional pentru a genera nemulțumiri sociale. Din perspectiva dimensiunii externe, Republica Moldova este o țintă constantă a acestor acțiuni de dezinformare.

Se remarcă intensificarea impactului activităților de dezinformare provenite din surse externe, cu programele de divertisment și mijloacele de comunicare rusești redifuzate în Republica Moldova, care dobândesc o popularitate mai mare decât posturile locale de televiziune. Datorită prezenței informaționale puternice a Rusiei, aceasta a reușit să manipuleze opinia publică în mod sistematic și să submineze coeziunea socială în țară. Este evident că aceste strategii de dezinformare sunt utilizate cu precădere în momente cheie, subminând astfel integritatea proceselor democratice și contribuind la apariția de disensiuni în societate.

Evoluția instituțională în lupta cu dezinformarea

Din februarie 2018, a intrat în vigoare o modificare a Codului Audiovizualului, cunoscută și drept „legea anti-propagandă”[3]. Conform acestei legislații, se interzicea retransmiterea în Republica Moldova a știrilor, talk-show-urilor și altor produse media din Federația Rusă. Drept temei formal era folosit faptul că Rusia nu a ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. În decembrie 2020, majoritatea parlamentară formată de socialiști și Partidul Șor a anulat această lege, ceea ce a anulat și interdicția de a difuza emisiuni informative și de analiză militară din Rusia pe teritoriul Republicii Moldova.

La 2 iunie 2022, Parlamentul a adoptat mai multe modificări la Codul Serviciilor Media Audiovizuale (CSMA). Setul de amendamente, numit și Legea privind contracararea dezinformării și propagandei, a presupus, între altele, reintroducerea interdicției de a difuza și de a retransmite programe audiovizuale de televiziune și de radio cu conținut informativ, analitic, militar sau politic care au fost produse în alte state decât „cele care au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră (CETT) (…)”. Deși intenția legiuitorului a fost foarte clară – de a interzice anume propaganda de la Kremlin – legea nu prevede acest lucru în mod explicit, ci face referire la CETT, convenție pe care  Federația Rusă nu a ratificat-o.

În anul 2022 a întrat ân vigoare Hotărârea de Guvern privind crearea Consiliului coordonator pentru asigurarea securității informaționale. Funcția principală a Consiliului este să monitorizeze incidentele de securitate informațională. Pentru aceasta, este nevoie de instituirea unui mecanism național integrat de coordonare între diferite părți interesate, pentru a evalua riscurile informaționale și cele de Securitate cibernetică, pentru a punere în aplicare acțiuni de răspuns, precum și pentru a asigura informarea/alertarea precoce, implicit un răspuns rapid, cu scopul de a preveni, a combate și a aborda consecințele încălcării securității informaționale. Coordonarea și monitorizarea activității Consiliului se face pe patru dimensiuni: a. la nivel de securitate cibernetică, b. la nivel operațional în domeniul de apărare, informații, contrainformații, investigații și de sancționare a încălcărilor securității informaționale;  c. la nivel de info-media, reprezentat de către sursele mediatice tradiționale publice și private și cele on-line, d. la nivel civic-privat, în cazul în care organizațiile societății civile, reprezentanți ai sectorului public și ai  sectorului privat din domeniul TIC, experți internaționali vor fi invitați să monitorizeze și să ofere evaluări și recomandări de politici privind consolidarea securității cibernetice și informaționale.

În 2018, a fost aprobată Strategia Națională de Securitate Informațională[4], care a venit cu anumite inovații legislative. Astfel, pentru prima dată, au fost utilizați termeni precum securitate informațională, război hibrid etc. într-un document de politici de asemenea nivel, votat de Parlament. Strategia a fost adoptată în conformitate cu obiectivele stabilite prin Concepția securității informaționale a Republicii Moldova (2017)[5].

Strategia Securității Naționale (2011)[6] a Republicii Moldova a fost primul document ce a ridicat problema asigurării securității statului prin prisma luptei cu activitățile de dezinformare și de propagandă în spațiul mediatic.

Principalul cadru legal ce reglementează domeniul prevenirii și combaterii dezinformării și propagandei în Republica Moldova este compus din:

• Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 174/2018;
• Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare[7];
• Legea nr. 753/1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova[8];
• Codul Penal al Republicii Moldova[9], adoptat prin Legea nr. 985/2002.

Construcții instituționale temporare

Începând cu data de 24 februarie 2022, Republica Moldova se află într-o stare de urgență, declanșată și ulterior prelungită. Hotărârea adoptată în această zi de către Parlament a conferit Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) prerogativa de a emite dispoziții pentru implementarea măsurilor de coordonare a activității mijloacelor de informare în masă, concentrându-se asupra combaterii dezinformării, știrilor false și discursului de ură.

La data de 16 decembrie 2022, CSE a Republicii Moldova a luat decizia de a suspenda licența de emisie a șase posturi de televiziune. Motivul invocat a fost “lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”. La moment această decizie este contestată în instanța de judecată, dar indiferent de verdictele instanțelor, trebuie subliniat că pârghiile de intervenție a CSE pentru a securiza spațiul informațional necesită a fi tratate drept mecanisme extraordinare și temporare și nicidecum drept unul permanent.

Aceste construcții instituționale nu pot constitui piloni imporntați și stabili în lupta cu dezinformarea, cu atât mai mult în constructția unui stat democratic, iată de ce este nevoie de o instituție ce va acoperi acest domeniu într-un sistem mult mai complex.

O astfel de instituție se vrea a fi Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării din Republica Moldova.

În contextul tot mai accentuat al luptei împotriva dezinformării, Republica Moldova a decis să intre în arena comunicării strategice printr-o inițiativă legislativă ambițioasă. La 31 iulie 2023, Legislativul a acordat puteri de lege inițiativei prezidențiale de a înființa Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării[10], cunoscut și sub denumirea inițială “Patriot”. Această mișcare a fost întâmpinată atât cu laude, cât și cu critici din partea societății și a autorităților avizatoare.

Scopul principal al Centrului este consolidarea și îmbunătățirea eforturilor interinstituționale în combaterea dezinformării, recunoscând importanța comunicării strategice în acest demers. Inițiativa a fost susținută de argumentul că, așa cum au demonstrat alte țări, comunicarea strategică este esențială în contracararea manipulării informaționale.

Deși ideea înființării Centrului a fost salutată de unii, alții au ridicat semne de întrebare cu privire la claritatea atribuțiilor acestuia. Criticii susțin că legea de înființare nu delimitează suficient responsabilitățile Centrului, lăsând loc unor interpretări subiective și posibile abuzuri. De asemenea, s-a pus sub semnul întrebării forma de organizare juridică a autorității, cu privire la relația sa cu guvernul și alte instituții.

Deși legea de înființare a Centrului nu este lipsită de controverse, există speranța că această nouă autoritate va servi drept punct de pornire pentru consolidarea eforturilor statului în domeniul securității informaționale. Observatorii speră că prevederile legii vor fi ajustate și îmbunătățite în timp, pentru a răspunde mai bine standardelor internaționale.

Pentru a asigura eficacitatea Centrului și pentru a evita orice posibile ambiguități, este crucial ca atribuțiile sale să fie clar definite și să se desfășoare sub un cadru juridic transparent. În plus, alinierea la standardele internaționale în ceea ce privește combaterea dezinformării este esențială pentru a consolida credibilitatea și eficiența Centrului într-o lume tot mai conectată și influențată de informații.

În final, devenirea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării va fi un proces de adaptare continuă, sperând că va deveni un pilon esențial în apărarea informațională a Republicii Moldova.

În ultimii ani, Republica Moldova a fost expusă la intensificarea activităților de dezinformare, atât din surse externe, în special cu influență rusă, cât și din surse interne. Apariția Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării reprezintă un pas semnificativ în direcția consolidării capacităților interinstituționale pentru a contracara aceste amenințări.

Cu toate acestea, există provocări și incertitudini legate de claritatea atribuțiilor și forma de organizare juridică a Centrului, ceea ce a generat reacții contradictorii din partea societății și autorităților avizatoare. Controversa privind suspendarea licențelor a șase posturi de televiziune evidențiază necesitatea de a echilibra eficient combaterea dezinformării cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Reformele legislative, cum ar fi “legea anti-propagandă” și modificările aduse Codului Serviciilor Media Audiovizuale, arată că Republica Moldova a încercat să adapteze cadrul legal la noile provocări din sfera informațională. De asemenea, declararea stării de urgență și conferirea unor prerogative specifice Comisiei pentru Situații Excepționale arată capacitatea statului de a reacționa rapid în fața unor situații de criză.

În concluzie, evoluția Republicii Moldova în lupta cu dezinformarea reflectă un proces dinamic, cu eforturi menite să asigure securitatea informațională, să promoveze transparența și să respecte standardele democratice. Cu toate acestea, este esențial ca inițiativele să fie gestionate cu atenție pentru a evita abuzurile și pentru a consolida încrederea publică în eforturile de combatere a dezinformării.

---

[1] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105660&lang=ro

[2] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=134139&lang=ro#

[3] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105636&lang=ro

[4] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=111979&lang=ro

[5] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105660&lang=ro

[6] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136241&lang=ro#

[7] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=83916&lang=ro

[8] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=114926&lang=ro

[9] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=140340&lang=ro#

[10] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=138661&lang=ro