Evaluarea conținutului media: abilități esențiale pentru gândire critică

Text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Suntem în anul 2023, iar acest lucru presupune că am atins „vârful” vremurilor și informațiilor digitale. Iar în această eră, capacitatea de a evalua critic conținutul media nu este doar un avantaj, ci o necesitate esențială. Cu expansiunea digitală, nu doar cantitatea, ci și calitatea informațiilor cu care interacționăm zilnic s-au schimbat. Dacă până nu demult în avantaj și învingător era cel care descoperea primul careva date sau informații, atunci astăzi realitatea este alta: câștigă cel care descoperă primul informația corectă, adevărată, veridică din multitudinea de surse care există online și offline.

Prin urmare, pentru a naviga în acest peisaj mediatic diversificat este necesară o abordare analitică și critică. Gândirea critică, o abilitate fundamentală în secolul 21, presupune capacitatea de a gândi clar și rațional, de a înțelege conexiunile logice între idei și de a evalua în mod obiectiv informațiile și argumentele. În contextul media, aceasta înseamnă capacitatea de a distinge între fapte și opinii, de a identifica părtinirile și motivele ascunse, și de a evalua sursele și validitatea informațiilor. Acest articol explorează rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media și subliniază abilitățile necesare pentru a interpreta eficient informațiile.

Contextul consumului de media în Republica Moldova

Media în Republica Moldova a suferit transformări profunde, stimulată de progresele tehnologice rapide și de creșterea accesului la internet. Această evoluție a schimbat nu doar modalitățile prin care consumăm informația, ci și natura însăși a conținutului media cu care interacționăm zilnic. De exemplu, dacă ieri marea majoritate a oamenilor consumau conținut pe Facebook, astăzi ei s-au mutat pe Instagram, YouTube și TikTok, iar mâine, cu siguranță, vor migra pe alte platforme și se vor adapta conținutul oferit de acestea. Cu alte cuvinte, peisajul media actual este caracterizat de o diversitate enormă, oferind de la știri online și bloguri, la platforme de socializare și podcast-uri. Iar fiecare dintre aceste canale vine cu propriul set de provocări în ceea ce privește evaluarea conținutului.

Într-o eră a “știrilor rapide” și a informațiilor accesibile cu un simplu click, utilizatorii sunt adesea copleșiți de volumul de conținut disponibil. Acest lucru poate duce la dificultăți în distingerea între surse de încredere și informații eronate sau tendențioase. Impactul media asupra percepției publice și asupra deciziilor individuale este semnificativ. Modul în care informațiile sunt prezentate, contextul în care sunt plasate și sursa de unde provin pot influența în mod subtil, dar puternic, opinii și comportamente. Îndeosebi când urmează un eveniment de anvergură, social sau politic.

Abilitățile de gândire critică în evaluarea media

Gândirea critică este o abilitate esențială în lumea modernă, mai ales când vine vorba de evaluarea conținutului media. Aceasta implică mai mult decât simpla capacitate de a gândi sau de a fi sceptic; este vorba de o abordare metodică și analitică a informațiilor, care permite individului să facă distincția între bine și rău, între fapte și opinii, să identifice posibilele părtiniri și să evalueze sursele și credibilitatea informațiilor.

Numărul surselor media este în continuă creștere. Informația, deseori, se dublează, se triplează etc. Și atunci când în fața ochilor noștri se ivește o știre, fie că este una veridică sau nu, atunci când o vedem pe mai multe platforme, în spatele cărora tot oameni stau și care, la rândul lor, probabil, nu au capacități de evaluare media, ajungem să credem în cele citite și, mai rău, să transmitem informații eronate mai departe.

Prin urmare, este esențial să filtrăm ceea ce consumăm, iar acest lucru necesită ca 3 tipuri de abilități să fie cizelate:

Identificarea și evaluarea surselor: Una dintre cele mai importante abilități de gândire critică în evaluarea media este capacitatea de a identifica și evalua sursele. Aceasta înseamnă a examina cine produce conținutul, cu ce scop și cu ce potențiale influențe sau interese. Este crucial să învățăm să ne întrebăm: „Cine este autorul acestui conținut?”, „Ce motive ar putea avea pentru a prezenta această informație?” și „Ce dovezi aduce pentru susținerea afirmațiilor sale?”.

Identificarea prejudecăților și motivelor ascunse: Este esențial să recunoaștem părtinirile și agendele ascunse în conținutul media. Fiecare poveste este spusă dintr-un anumit punct de vedere. Să nu uităm că moneda are întotdeauna 2 fețe, iar bățul – 2 capete. Și recunoașterea acestui fapt ne poate ajuta să înțelegem mai bine contextul și să evaluăm informațiile într-un mod mai echilibrat. Întrebările cheie pe care trebuie să ni le adresăm ar fi: „Ce fel de limbaj este folosit?”, „Există o încercare de a manipula emoțiile sau de instigare?” și „Ce informații lipsesc care ar putea schimba perspectiva asupra poveștii?”.

Evaluarea credibilității și validității informațiilor: Evaluarea credibilității și validității informațiilor este o componentă esențială a gândirii critice. Aceasta implică verificarea faptelor, compararea informațiilor cu alte surse și analizarea logică a argumentelor prezentate. Este important să fim întotdeauna conștienți de calitatea și fiabilitatea sursei de informații și să căutăm dovezi care să susțină sau să contrazică ceea ce citim sau auzim.

Provocări în dezvoltarea gândirii critice

Dezvoltarea abilităților de gândire critică în contextul media actual se confruntă cu mai multe obstacole semnificative.

Unul dintre cele mai mari obstacole este suprasaturația informațională. Într-o lume unde cantitatea de informații disponibile este copleșitoare, capacitatea indivizilor de a procesa și evalua critic aceste informații poate fi diminuată. Suprasaturația poate duce la oboseală informațională, ceea ce face mai dificilă discernerea între sursele de încredere și cele neîncredere sau identificarea părtinirilor și a agendelor ascunse.

Fenomenul „ecoului informațional” și al camerelor de rezonanță limitează expunerea la o gamă largă de puncte de vedere și surse de informații, inhibând dezvoltarea gândirii critice. În spațiile digitale, oamenii tind să se grupeze cu alții care împărtășesc aceleași opinii și credințe, ceea ce poate duce la întărirea părtinirilor și prejudecăților existente.

Dezinformarea și știrile false sunt probleme omniprezente, care amenință integritatea informațiilor și afectează capacitatea oamenilor de a face judecăți critice. Acestea sunt adesea proiectate pentru a manipula opinia publică sau pentru a provoca confuzie și neîncredere. Impactul acestor practici nu este doar individual, ci afectează și societatea în ansamblu, ducând la polarizare și la erodarea încrederii în instituțiile democratice.

Strategii de îmbunătățire a evaluării media

Pentru îmbunătățirea abilității de a evalua critic conținutul media, sunt necesare strategii complexe și diversificate.

• Educație și formare continuă: Educația continuă, inclusiv ateliere, cursuri și seminarii axate pe gândirea critică și evaluarea media, este esențială. Programele educaționale ar trebui să acopere nu doar tehnici de identificare a știrilor false și a dezinformării, dar și metode de analiză a surselor, recunoașterea prejudecăților și înțelegerea contextului mai larg în care informațiile sunt prezentate.
• Promovarea alfabetizării media: O altă strategie crucială este promovarea alfabetizării media, definită ca abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea media într-o varietate de forme. Alfabetizarea media ar ajuta publicul să înțeleagă modul în care media influențează atât percepțiile, cât și societatea, și îi va împuterni să devină consumatori mai conștienți și critici ai informațiilor.
• Utilizarea tehnologiei pentru verificarea faptelor: Tehnologia poate fi un aliat puternic în îmbunătățirea evaluării media. Instrumentele de verificare a faptelor și platformele analitice pot ajuta la distingerea rapidă și eficientă între informațiile autentice și cele false sau înșelătoare. De asemenea, tehnologia poate facilita accesul la o gamă mai largă de surse de informații, ceea ce poate ajuta la obținerea unei perspective mai echilibrate.
• Construirea unei comunități informate: Construirea unei comunități informate și angajate este esențială. Discuțiile deschise, forumurile comunitare și grupurile de discuție pot oferi spații pentru schimbul de idei și pentru dezvoltarea abilităților de gândire critică într-un mediu de sprijin. Împărtășirea cunoștințelor și experiențelor poate ajuta la creșterea conștientizării importanței evaluării critice a media.

Rolul educației în formarea gândirii critice

Educația este cheia. Ea joacă un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice, oferind instrumentele necesare pentru evaluarea eficientă a conținutului media. Abordările educaționale în această direcție ar putea lua mai multe forme.

Integrarea gândirii critice în curriculumul școlar: Integrarea gândirii critice și a evaluării media în curriculumul școlar este un punct de pornire important. Elevii și studenții ar trebui să fie expuși la cursuri și activități care să îi învețe cum să abordeze conținutul media în mod analitic, inclusiv lecții despre cum să identifice sursele de încredere, să recunoască prejudecățile și să verifice faptele.

Programe și ateliere de alfabetizare media: Programele extracurriculare și atelierele de alfabetizare media pot oferi o platformă suplimentară pentru dezvoltarea și exercitarea gândirii critice. Aceste programe pot fi oferite în școli, biblioteci, centre comunitare și online, reprezentând oportunități excelente pentru participanți de toate vârstele să învețe cum să interacționeze cu media într-un mod informat și responsabil.

Rolul educatorilor și al mentorilor: Educatorii și mentorii au un rol esențial în modelarea abilităților de gândire critică ale tinerilor. Prin exemplul personal și prin metodologiile de predare, ei pot inspira și motiva studenții să privească dincolo de suprafața conținutului media și să dezvolte o înțelegere mai profundă a impactului acestuia asupra societății.

Utilizarea tehnologiei educaționale: Tehnologia educațională, inclusiv platformele de învățare online și aplicațiile interactive, poate juca un rol important în dezvoltarea abilităților de gândire critică. Aceste instrumente pot oferi experiențe de învățare personalizate și pot ajuta la simularea situațiilor reale în care elevii/studenții trebuie să evalueze conținutul media.

Concluzii: spre un consum media conștient în Republica Moldova

Prin acest articol, am încercat să explorăm importanța vitală a gândirii critice în evaluarea conținutului media în era informației. Am analizat provocările și complexitățile acestui peisaj mediatic în continuă schimbare și am subliniat cum abilitățile de gândire critică pot fi esențiale în navigarea prin acesta.

În concluzie, gândirea critică este fundamentală pentru evaluarea eficientă a conținutului media și pentru distingerea între informații de încredere și dezinformare. Educația continuă și formarea sunt cheia pentru dezvoltarea și rafinarea acestor abilități esențiale. Tehnologia poate facilita procesul de evaluare media, dar necesită și ea o abordare critică. Analiza studiilor de caz concrete demonstrează importanța și impactul gândirii critice în diferite scenarii.

Este imperativ să recunoaștem și să apreciem rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media. Fie că este vorba de a fi consumatori de media mai informați sau de a fi cetățeni mai angajați în societate, abilitățile de gândire critică ne împuternicesc să facem alegeri mai bine informate și să fim mai rezistenți în fața dezinformării și manipulării. Îmbunătățirea continuă a acestor competențe este un angajament atât individual, cât și colectiv, care are un impact profund asupra modului în care societatea noastră percepe și interacționează cu lumea mediatică. Prin dezvoltarea gândirii critice, putem contribui la crearea unui mediu media mai sănătos, mai transparent și mai echitabil. Iar acest lucru, cu siguranță, ar avea un impact pozitiv și asupra modului nostru de viață, dar și a sănătății noastre mintale.