DATELE DESCHISE ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA ACTIVITĂȚII INSTITUȚIILOR MASS-MEDIA
text de Mihai Furnica
Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.
În ansamblu, datele publice deschise (open data) sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. De asemenea, conceptul de date deschise este înțeles, în general, ca desemnând datele în format deschis care pot fi liber utilizate și partajate de oricine și în orice scop. În Republica Moldova, iniţiativa datelor deschise a fost lansată în anul 2011, prin crearea portalului datelor guvernamentale deschise (www.date.gov.md), în vederea promovării transparenţei, eficienţei administrative, responsabilităţii publice şi al potenţialului economic al reutilizării. Această inițiativă face parte din promovarea principiilor unui guvern deschis, unul dintre pilonii Programului Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.710/2011. Deopotrivă, deschiderea datelor guvernamentale (Open Government Data) reprezintă o caracteristică a administrației publice moderne, manifestată printr-un set de politici care promovează transparența și asumarea responsabilității.
În virtutea pct.19 din Concepţia privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014, termenul „date deschise” se referă la datele guvernamentale structurate – datele statistice sau datele structurate care sunt reflectate într-o listă sau într-o formă non-narativă şi care pot fi transmise în format digital şi procesate automat, cuprinzând informații statistice şi date din sisteme informaţionale/baze de date, inclusiv geografice (GIS). Suplimentar, datele deschise sunt datele pe care autorităţile şi instituţiile publice, în virtutea competenţelor, le produc şi care nu conţin restricţii legate de viaţa privată, confidenţialitate sau securitate.
Totodată, unul din obiectivele primordiale ale Guvernului constituie creşterea calităţii actului de guvernare inclusiv prin colectarea şi transparentizarea datelor statistice şi administrative pentru monitorizarea implementării politicilor, serviciilor publice şi proiectelor, inclusiv cu prezentarea grafică a datelor într-o formă uşor de înţeles pentru oameni. De asemenea, întru implementarea conceptului de ,,open data” se aplică următoarele principii:[1]
1) deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv – atât datele publice din domenii, cât şi datele publice privind performanţa sistemelor şi/sau activităţilor Guvernului, inclusiv datele primare, vor fi deschise treptat şi în mod implicit. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod proactiv informaţiile, cu lipsa barierelor sau cu nivel scăzut de bariere, pentru consum şi reutilizare. Sistemele informaţionale noi cu conţinut parţial sau total public vor fi concepute în aşa fel încât să permită publicarea automatizată a datelor publice, fără a genera costuri adiţionale pentru instituţia publică;
2) protecţia securităţii datelor cu caracter sensibil – vor fi publicate doar datele care nu contravin legislaţiei în vigoare din sfera protecţiei datelor cu caracter personal, secretului comercial, secretului de stat, proprietăţii intelectuale, precum şi altor prevederi din domeniul accesului la informaţie şi protecţiei informaţiei;
3) deschiderea datelor primare – instituţiile vor publica datele primare, în forma în care au fost colectate de la sursă, cu cel mai înalt nivel de granularitate posibil, în forme dezagregate şi nemodificate. Agregarea sau modificarea se va efectua pentru anonimizarea datelor şi pentru racordarea la cerinţele legale privind protecţia, securitatea şi confidenţialitatea datelor;
4) publicarea datelor on-line – datele vor fi publicate on-line pentru a facilita accesul publicului larg. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica datele deschise pe portalul datelor guvernamentale deschise www.date.gov.md şi pe paginile lor web oficiale;
5) publicarea datelor la timp – datele vor fi publicate şi actualizate în cel mai scurt timp posibil pentru a păstra valoarea acestora. Frecvenţa actualizării va fi determinată de către autorităţile şi instituţiile publice;
6) publicarea datelor în formate deschise şi procesabile automat – datele deschise trebuie să fie disponibile pentru cea mai largă gamă de utilizatori şi scopuri;
7) publicarea angro a datelor – publicarea angro a datelor deschise este un mijloc simplu şi eficient de publicare a seturilor de date. În cazul în care instituţia publică o aplicaţie bazată pe date deschise, ea va publica angro datele servite de această aplicaţie;
8) descrierea datelor – datele vor fi descrise prin metadate complete, oferind utilizatorilor informaţie despre modul de colectare a informaţiilor, limitările şi alte aspecte importante pentru analiza datelor prezentate. Adiţional, autorităţile şi instituţiile publice vor asigura mentenanța catalogului semantic, care va fi publicat ca date deschise şi va conţine clasificatoare, nomenclatoare şi alte resurse informaţionale relevante;
9) reutilizarea datelor – datele vor fi puse la dispoziţia utilizatorului pe portalul guvernamental de date deschise şi pe paginile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice, în formate ce oferă posibilitatea de a fi prelucrate automat de a fi deschise pentru a fi recuperate, descărcate, indexate şi căutate de către un număr mare de utilizatori în diferite scopuri de reutilizare, dar care nu contravin legislaţiei;
10) prioritizarea spre publicare – datele pentru publicare vor fi prioritizate astfel încât cele mai utile date pentru publicul larg să fie publicate în primul rând. Autorităţile şi instituţiile publice vor colabora strâns cu societatea civilă, mass-media, cercetătorii, dezvoltatorii, sectorul privat şi cu alte părţi interesate în vederea identificării datelor prioritare.
Datele guvernamentale deschise au un rol deosebit aparte pentru sectorul mass-media, în special din perspectiva activităților de investigație jurnalistică. Astfel, tehnologia digitală, folosită azi pe larg în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor din mass-media. În speță, Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise stabilește expres că organizaţiile necomerciale şi mass-media vor putea crea produse derivate din datele guvernamentale, prin care vor informa cetăţenii despre situaţia reală în diferite sectoare, ceea ce va contribui la educarea şi sensibilizarea populaţiei. Subsecvent, jurnalismul de date şi cel investigaţional se vor dezvolta datorită accesului sporit la datele guvernamentale. Iar în cazul în care anumite date vor fi interpretate eronat, accesul la sursa principală de date primare îi va permite publicului larg verificarea corectitudinii interpretării, astfel încurajând informarea acestuia şi analiza multilaterală.
Drept urmare, conceptul de ,,open data” reprezintă un instrument eficient în efectuarea investigațiilor jurnalistice Astfel, accesul la informații de interes public din bazele de date on-line, în timp real și nerestricționat, este un element cheie pentru un activitatea de jurnalism. Această formă de jurnalism poată denumirea generică de ,,Jurnalism digital” sau ,,jurnalism de date”. Jurnalismul de date vine să utilizeze date și cifre de număr în în activitatea de investigație pentru a descoperi, explica mai bine și/sau a oferi context unei știri. Deci, datele reprezintă instrumentul folosit pentru relatarea unui context/investigații, sursa pe care se bazează o investigație. Adesea implică utilizarea de statistici, diagrame, grafice sau infografii. Într-o altă accepțiune, jurnalismul de date presupune colectarea, analizarea și pregătirea informațiilor digitalizate, cu scopul de a fi o publicație jurnalistică.
Astfel, datele pot fi împărțite în mai multe categorii, în funcție de criteriul considerat, precum: mediul de stocare (digital – electronic sau analog – pe hârtie), criteriul tematic (date meteorologice, date economice, date demografice, date geografice etc.), modul și gradul de structurare (fișiere independente, baze de date), în funcție de modul de colectare (automat, manual) etc.
Date deschise în mediul online din Republica Moldova
Prin urmare, în activitatea lor investigațională, jurnaliștii/instituțiile mass-media – în calitate de exponenți ai ,,puterii a patra în stat”, pot utiliza pe larg mai multe surse de date publice, după cum urmează:
Portalul guvernamental de date (www.date.gov.md)[2] – este o resursă informațională publică, creată în scopul asigurării unei experiențe calitative, holistice și integrate pentru toți cei interesați de a accesa și utiliza datele care sunt colectate și produse de autorități, instituții publice, Guvern în general. Acesta reunește informații din mai multe resurse informaționale ale instituțiilor publice (direct și indirect), cu excepția informațiilor ce cad sub incidența legislației cu privire la secretul de stat, sau altei legislații speciale.
Portalul Guvernamental de Date reprezintă o agregare a 3 inițiative ale Guvernului Republicii Moldova în domeniul datelor și anume:
1. publicarea seturilor de date deschise ale ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale în scopul facilitării accesului cetățenilor la date, participării lor active în procesul decizional (parte a inițiativei globale Open Government Partnership);
2. implementarea mecanismelor de acces și căutare a datelor publice;
3. asigurarea accesului controlat la informație pentru entitățile ce dețin un temei și scop legal. Partea de acces controlat este realizat prin intermediul modulului ,,Date cu acces autorizat” – care oferă posibilitatea de acces al jurnaliștilor și instituții mass-media, la anumite categorii de date cu caracter personal în virtutea prevederilor art.10 Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Accesul în cadrul acestui modul este configurat în mod individual în temeiul unei cereri adresate conform unei proceduri prestabilite.
Datele statistice publicate de Biroul Național de Statistică – jurnaliștii utilizează datele statistice pentru a asigura credibilitatea produsului lor mediatic și a spori efectele acestuia asupra publicului. Statistica este oportunitate pentru jurnalismul de informare. Informarea multiaspectuală şi sistematică a publicului larg despre evenimentele ce se produc permanent pe arena naţională şi internaţională impune necesitatea colectării informaţiei statistice. Jurnaliştii contactează spaţiul statistic pentru a obţine date actuale şi atractive, absolut necesare pentru realizarea materialele informative, analitice, literar-publicistice, pentru realizarea diverselor proiecte, mese rotunde, traininguri, tslk-show-uri, etc. Datele statistice sunt utilizate în scopuri diferite, care depind de diverşi factori, între care de genul jurnalistic în care se realizează produsul mediatic.
În jurnalismul de informare datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:
– constatarea stărilor de lucruri;
– expunerea tendințelor;
– descrierea evoluţiei fenomenelor în dinamica dezvoltării sale.
În jurnalismul analitic datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:
– analiza fenomenelor;
– compararea stărilor de lucruri;
– sinteza şi interpretarea situaţiilor.
Totodată, Biroul Național de Statistică a elaborat un ghid metodologic pentru aplicarea datelor statistice în investigațiile jurnalistice – ,,Interpretarea datelor statistice în jurnalism”.[3]
Compartimentul de ,,transparență decizională a autorităților administrației publice[4] – site-urile web oficiale ale tuturor autorităților și instituțiilor publice sunt destinate sporirii nivelului de transparență al activității ministerelor, a altor autorități administrative centrale, a instituțiilor publice în care acestea au calitatea de fondator și a instituțiilor publice autonome, precum și al asigurării accesului la informații de interes public.
Serviciul guvernamental digital (MTender)[5] – Serviciu guvernamental care asigură transparența procesului de achiziții publice, optimizarea și eficientizarea licitațiilor. Societatea civilă are puterea de a influența deciziile politice, economice sau de interes public, care servesc la monitorizarea activității guvernului și a instituțiilor publice și de a lua atitudine în caz de abuzuri de putere sau față de politicile care contravin intereselor cetățenilor. În contextul achizițiilor publice, fiecare cetățean și organizație a societății civile în special trebuie să beneficieze de un acces nelimitat la informațiile privind achizițiile publice. Transparența informațiilor privind achizițiile publice poate fi realizată prin acces deschis la informațiile privind achizițiile publice (entități achizitoare, ofertanți (furnizori), tipuri și stări ale ofertelor/loturilor, contestațiile etc).
Registrul de Stat al actelor locale[6] – Registrul reprezintă o resursă informaţională de stat care conține textele electronice ale actelor autorităților administrației publice locale și datele adiționale, asigură înregistrarea, păstrarea și evidența centralizată a actelor autorităților administrației publice locale și a materialelor aferente acestor acte, și care este creată în scopul asigurării accesului persoanelor fizice și juridice la actele emise/adoptate de autorităţile administraţiei publice locale.
Baze de date deschise aferente Registrului bunurilor imobile[7][8][9]– accesarea datelor online cu caracter public, aferent Registrului bunurilor imobile.
Registrul de Stat al Unităților de Drept[10] – verificarea datelor cu caracter public aferente persoanelor juridice. De asemenea, detaliile despre companiile înregistrate în Republica Moldova, fondatorii și administratorii acestora sunt publice și pot fi consultate pe diferite platforme online, cu acces gratuit. Informații, inclusiv situația financiară a unei companii poate fi analizată pe platforma guvernamentală de date www.date.gov.md, la compartimentul – ,,date cu acces public”. Complementar, corespunzător prevederilor art.341 al Legii nr.220/2007, organul înregistrării de stat, IP „Agenția Servicii Publice”, îşi asumă responsabilitatea pentru plasarea și exactitatea informației publice aferentă persoanelor juridice care include denumirea persoanei juridice, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO), data înregistrării, sediul, numele și prenumele administratorului, numele și prenumele sau denumirea fondatorilor (asociaților) și mărimea cotelor de participare ale acestora în capitalul social, starea persoanei juridice (pasivă, inactivă, în proces de reorganizare sau radiere, suspendare a activităţii), precum şi numele, prenumele, data înregistrării, numărul de identificare de stat (IDNO) al întreprinzătorului individual şi date privind radierea acestuia.
Portalul instanțelor de judecată[11] – Portalul reprezintă un sistem complex, caracterizat printr-un punct unic de acces la informaţia despre activitatea tuturor instanţelor de judecată din Republica Moldova. Astfel, informația plasată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată include lista instanțelor de judecată, care, fiind accesată, prezintă paginile web cu informația privind agenda ședințelor de judecată, hotărârile și încheierile instanței de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili.
Portalul declarațiilor de avere și interese personale[12] – cuprinde informații despre veniturile, proprietăţile şi interesele persoanelor cu funcții de demnitate publică/funcționari publici din Republica Moldova, colectate de Autoritatea Națională de Integritate. În concluzie, voi evidenția importanța și necesitatea accesării datelor publice de către jurnaliști în procesul de documentare și scriere a unei investigații, în vederea asigurării veridicității informațiilor expuse publicului. Nu mai puțin importat este și actualizarea sistematică a acestor date, cu o periodicitate oportună. Astfel, toate informațiile obținute de la diverse surse sunt verificate de jurnaliști și confruntate cu datele din surse deschise și bazele de date oficiale pentru a confirma sau infirma autent
[1] Pct.25 din Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014
[3]https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Manual_comunicare/Manual_interpretarea_datelor_stat_in_jurnalism.pdf
[4] Hotărârea Guvernului nr.728/2023 cu privire la site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice și cerințele minime privind profilurile de socializare ale acestora
[8] www.geodata.gov.md (www.moldova-map.md)
[11] instante.justice.md
[12] https://portal-declaratii.ani.md/
