#LIDFlash| DREPTURILE JURNALIȘTILOR ÎN MEDIUL ONLINE

LIDFlash| Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Drepturile digitale ale jurnaliștilor reprezintă un subiect de importanță crucială în epoca digitală. Aceste drepturi sunt esențiale pentru protecția libertății de exprimare și pentru asigurarea unui jurnalism independent și eficient. În context, internetul și tehnologiile digitale au extins posibilitățile mass-mediei de a-și exercita dreptul la libertatea de exprimare și la accesul liber la informațiile online, și prin urmare orice restricție care împiedică fluxul de informații offline sau online trebuie să fie în concordanță cu limitările admise, corespunzător legislației în vigoare.         La nivelul UE există mai multe documente relevante, inclusiv Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline. De asemenea, Declarația Consiliului Europei privind libertatea comunicării pe internet proclamă principiile fundamentale pentru protecția libertății în mediul online, subliniind că internetul nu ar trebui să fie supus unor restricții mai stricte decât cele aplicabile mass-mediei convenționale. O mass-media liberă, diversă și independentă este esențială în orice societate pentru a promova și a apăra libertatea de opinie și de exprimare și alte drepturi ale omului. Prin facilitarea liberei circulații a informațiilor și a ideilor privind aspectele de interes general și prin asigurarea transparenței și a responsabilității, mass-media independentă constituie una dintre pietrele de temelie ale unei societăți democratice. În absența libertății de exprimare și a libertății mass-mediei, nu pot exista cetățeni informați, activi și angajați.[1]                                                                        

Consiliul Europei, de asemenea, a elaborat un șir de principii directoare privind respectarea libertăților fundamentale și drepturilor umane, standardelor democratice și supremației legii. Consiliul Europei face apel la autoritățile țărilor să promoveze și să protejeze libera circulație a informației pe internet, să se asigure că blocarea conținutului nu vine în contradicție cu drepturile omului, să evite reguli excesiv de stricte în privința internetului și să colaboreze la elaborarea unei strategii comune de filtrare a conținutului pe internet.             

Printre drepturile principale aferente mediului online care constituie și garanții în activitatea jurnaliștilor, pot fi menționate:

1. Accesul la informație. Jurnaliștii au dreptul la un acces liber și neîngrădit la informații. Acest lucru include accesul la surse guvernamentale, documente publice și date, precum și dreptul de a investiga și raporta fără cenzură sau restricții nejustificate. Accesul la informație este de importanță deosebită pentru jurnaliști, deoarece le oferă instrumentele necesare pentru a realiza rolul lor de gardian (watchdog) al bunei funcționări a instituțiilor publice – un rol crucial într-o societate democratică. Aceasta este o formă de transparență și un instrument important pentru monitorizarea activităților guvernamentale.
2. Protecția surselor. Protejarea identității și confidențialității surselor este fundamentală în jurnalism. Drepturile digitale asigură că jurnaliștii pot comunica în siguranță cu sursele lor, fără teama de supraveghere neautorizată sau de divulgare a identității surselor. Protecția surselor jurnalistice este una dintre condițiile fundamentale ale libertății presei. Fără această protecție, sursele ar putea fi descurajate să ajute presa să informeze publicul despre chestiuni de interes public. În consecință, rolul vital de gardian public al presei ar putea fi subminat, iar capacitatea presei de a prezenta informații corecte și demne de încredere, ar putea fi afectată negativ.
3. Libertatea de exprimare online. Libertatea de opinie și de exprimare include, de asemenea, libertatea de a exprima idei și de a răspândi informații de orice natură care pot fi transmise unor terți, indiferent de forma acestora, și indiferent de mijloacele de comunicare în masă. Jurnaliștii au dreptul la libertatea de exprimare, care include dreptul de a căuta, primi și difuza informații prin intermediul internetului. Acest drept poate fi limitat în anumite circumstanțe, cum ar fi protejarea securității naționale sau prevenirea difuzării unor informații defăimătoare. Jurnaliștii trebuie să beneficieze de libertatea de a publica și a comunica online fără frica de represalii, cenzură sau hărțuire. Aceasta include complementar dreptul de a critica și de a dezbate subiecte de interes public.
4. Securitatea digitală. Drepturile digitale includ protecția împotriva hacking-ului, spionajului digital și a altor forme de atacuri cibernetice. Jurnaliștii trebuie să aibă acces la resurse pentru a-și securiza comunicațiile și datele.
5. Dreptul la anonimat și criptare. Anonimatul și criptarea sunt instrumente esențiale pentru protecția jurnaliștilor și a surselor lor. Dreptul de a folosi aceste instrumente fără restricții este crucial pentru menținerea confidențialității și securității.
6. Educație și conștientizare. Este important ca jurnaliștii să fie educați despre drepturile lor digitale și să fie conștienți de riscurile asociate cu munca lor. Aceasta include formarea în domeniul securității digitale și al legislației privind drepturile digitale.
7. Protecția dreptului de autor. Corespunzător prevederilor pct.2.12 din Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova, jurnalistul respectă dreptul de autor. În asemenea cazuri, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul mass-media online trebuie indicat și linkul direct la sursă, în primul alineat al textului. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile impuse, solicitate, prevăzute de deținătorul drepturilor. De asemenea, jurnalistul nu acceptă să scrie pentru o altă persoană, să semneze un produs jurnalistic cu numele altei persoane reale sau să semneze un produs jurnalistic al cărui autor nu este.
8. Protecția împotriva hărțuirii și amenințărilor. Jurnaliștii ar trebui să beneficieze de protecție împotriva hărțuirii, amenințărilor sau altor presiuni care ar putea împiedica exercitarea liberă a profesiei lor. Astfel, prin activitatea lor de dezvăluire a abuzurilor de putere, de informare privind corupția și de punere sub semnul întrebării a opiniilor primite, jurnaliștii sunt adesea expuși riscului specific de intimidare și violență.

Astfel, în contextul tehnologic actual, jurnaliștii se confruntă cu provocări unice, iar înțelegerea și apărarea drepturilor lor digitale devine vitală pentru menținerea integrității și independenței presei. Drepturile digitale ale jurnaliștilor sunt fundamentale pentru susținerea democrației și a libertății de exprimare în lumea digitală de astăzi. Protejarea și promovarea acestor drepturi sunt esențiale pentru a asigura că jurnaliștii pot lucra într-un mediu sigur și liber, contribuind astfel la informarea corectă și la responsabilizarea societății. Societatea civilă, organizațiile de presă și guvernele trebuie să colaboreze pentru a asigura că drepturile digitale ale jurnaliștilor sunt respectate și protejate în fața provocărilor în continuă evoluție ale erei digitale.

[1] Art.4 din Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline