DATELE DESCHISE ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA ACTIVITĂȚII INSTITUȚIILOR MASS-MEDIA

/0 Comments/in /by

text de Mihai Furnica

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În ansamblu, datele publice deschise (open data) sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. De asemenea, conceptul de date deschise este înțeles, în general, ca desemnând datele în format deschis care pot fi liber utilizate și partajate de oricine și în orice scop. În Republica Moldova, iniţiativa datelor deschise a fost lansată în anul 2011, prin crearea portalului datelor guvernamentale deschise (www.date.gov.md), în vederea promovării transparenţei, eficienţei administrative, responsabilităţii publice şi al potenţialului economic al reutilizării. Această inițiativă face parte din promovarea principiilor unui guvern deschis, unul dintre pilonii Programului Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.710/2011. Deopotrivă, deschiderea datelor guvernamentale (Open Government Data) reprezintă o caracteristică a administrației publice moderne, manifestată printr-un set de politici care promovează transparența și asumarea responsabilității.                                                               

În virtutea pct.19 din Concepţia privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014, termenul „date deschise” se referă la datele guvernamentale structurate – datele statistice sau datele structurate care sunt reflectate într-o listă sau într-o formă non-narativă şi care pot fi transmise în format digital şi procesate automat, cuprinzând informații statistice şi date din sisteme informaţionale/baze de date, inclusiv geografice (GIS). Suplimentar, datele deschise sunt datele pe care autorităţile şi instituţiile publice, în virtutea competenţelor, le produc şi care nu conţin restricţii legate de viaţa privată, confidenţialitate sau securitate.                                                                                        

Totodată, unul din obiectivele primordiale ale Guvernului constituie creşterea calităţii actului de guvernare inclusiv prin colectarea şi transparentizarea datelor statistice şi administrative pentru monitorizarea implementării politicilor, serviciilor publice şi proiectelor, inclusiv cu prezentarea grafică a datelor într-o formă uşor de înţeles pentru oameni. De asemenea, întru implementarea conceptului de ,,open data” se aplică următoarele principii:[1]                                                                                                                          

1) deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv – atât datele publice din domenii, cât şi datele publice privind performanţa sistemelor şi/sau activităţilor Guvernului, inclusiv datele primare, vor fi deschise treptat şi în mod implicit. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod proactiv informaţiile, cu lipsa barierelor sau cu nivel scăzut de bariere, pentru consum şi reutilizare. Sistemele informaţionale noi cu conţinut parţial sau total public vor fi concepute în aşa fel încât să permită publicarea automatizată a datelor publice, fără a genera costuri adiţionale pentru instituţia publică;                                                                                                     

2) protecţia securităţii datelor cu caracter sensibil – vor fi publicate doar datele care nu contravin legislaţiei în vigoare din sfera protecţiei datelor cu caracter personal, secretului comercial, secretului de stat, proprietăţii intelectuale, precum şi altor prevederi din domeniul accesului la informaţie şi protecţiei informaţiei;                                                                                   

3) deschiderea datelor primare – instituţiile vor publica datele primare, în forma în care au fost colectate de la sursă, cu cel mai înalt nivel de granularitate posibil, în forme dezagregate şi nemodificate. Agregarea sau modificarea se va efectua pentru anonimizarea datelor şi pentru racordarea la cerinţele legale privind protecţia, securitatea şi confidenţialitatea datelor;                   

4) publicarea datelor on-line – datele vor fi publicate on-line pentru a facilita accesul publicului larg. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica datele deschise pe portalul datelor guvernamentale deschise www.date.gov.md şi pe paginile lor web oficiale;                                            

5) publicarea datelor la timp – datele vor fi publicate şi actualizate în cel mai scurt timp posibil pentru a păstra valoarea acestora. Frecvenţa actualizării va fi determinată de către autorităţile şi instituţiile publice;                                                                                                         

6) publicarea datelor în formate deschise şi procesabile automat – datele deschise trebuie să fie disponibile pentru cea mai largă gamă de utilizatori şi scopuri;                                                         

7) publicarea angro a datelor – publicarea angro a datelor deschise este un mijloc simplu şi eficient de publicare a seturilor de date. În cazul în care instituţia publică o aplicaţie bazată pe date deschise, ea va publica angro datele servite de această aplicaţie;                                                

8) descrierea datelor – datele vor fi descrise prin metadate complete, oferind utilizatorilor informaţie despre modul de colectare a informaţiilor, limitările şi alte aspecte importante pentru analiza datelor prezentate. Adiţional, autorităţile şi instituţiile publice vor asigura mentenanța catalogului semantic, care va fi publicat ca date deschise şi va conţine clasificatoare, nomenclatoare şi alte resurse informaţionale relevante;

9) reutilizarea datelor – datele vor fi puse la dispoziţia utilizatorului pe portalul guvernamental de date deschise şi pe paginile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice, în formate ce oferă posibilitatea de a fi prelucrate automat de a fi deschise pentru a fi recuperate, descărcate, indexate şi căutate de către un număr mare de utilizatori în diferite scopuri de reutilizare, dar care nu contravin legislaţiei;                                                                                  

10) prioritizarea spre publicare – datele pentru publicare vor fi prioritizate astfel încât cele mai utile date pentru publicul larg să fie publicate în primul rând. Autorităţile şi instituţiile publice vor colabora strâns cu societatea civilă, mass-media, cercetătorii, dezvoltatorii, sectorul privat şi cu alte părţi interesate în vederea identificării datelor prioritare.                                                    

Datele guvernamentale deschise au un rol deosebit aparte pentru sectorul mass-media, în special din perspectiva activităților de investigație jurnalistică. Astfel, tehnologia digitală, folosită azi pe larg în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor din mass-media. În speță, Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise stabilește expres că organizaţiile necomerciale şi mass-media vor putea crea produse derivate din datele guvernamentale, prin care vor informa cetăţenii despre situaţia reală în diferite sectoare, ceea ce va contribui la educarea şi sensibilizarea populaţiei. Subsecvent, jurnalismul de date şi cel investigaţional se vor dezvolta datorită accesului sporit la datele guvernamentale. Iar în cazul în care anumite date vor fi interpretate eronat, accesul la sursa principală de date primare îi va permite publicului larg verificarea corectitudinii interpretării, astfel încurajând informarea acestuia şi analiza multilaterală.                                                          

Drept urmare, conceptul de ,,open data” reprezintă un instrument eficient în efectuarea investigațiilor jurnalistice Astfel, accesul la informații de interes public din bazele de date on-line, în timp real și nerestricționat, este un element cheie pentru un activitatea de jurnalism. Această formă de jurnalism poată denumirea generică de ,,Jurnalism digital” sau ,,jurnalism de date”. Jurnalismul de date vine să utilizeze date și cifre de număr în în activitatea de investigație pentru a descoperi, explica mai bine și/sau a oferi context unei știri. Deci, datele reprezintă instrumentul folosit pentru relatarea unui context/investigații, sursa pe care se bazează o investigație. Adesea implică utilizarea de statistici, diagrame, grafice sau infografii. Într-o altă accepțiune, jurnalismul de date presupune colectarea, analizarea și pregătirea informațiilor digitalizate, cu scopul de a fi o publicație jurnalistică.        

Astfel, datele pot fi împărțite în mai multe categorii, în funcție de criteriul considerat, precum: mediul de stocare (digital – electronic sau analog – pe hârtie), criteriul tematic (date meteorologice, date economice, date demografice, date geografice etc.), modul și gradul de structurare (fișiere independente, baze de date), în funcție de modul de colectare (automat, manual) etc.

Date deschise în mediul online din Republica Moldova

Prin urmare, în activitatea lor investigațională, jurnaliștii/instituțiile mass-media – în calitate de exponenți ai ,,puterii a patra în stat”, pot utiliza pe larg mai multe surse de date publice, după cum urmează:                                                                                                                            

Portalul guvernamental de date (www.date.gov.md)[2] – este o resursă informațională publică, creată în scopul asigurării unei experiențe calitative, holistice și integrate pentru toți cei interesați de a accesa și utiliza datele care sunt colectate și produse de autorități, instituții publice, Guvern în general. Acesta reunește informații din mai multe resurse informaționale ale instituțiilor publice (direct și indirect), cu excepția informațiilor ce cad sub incidența legislației cu privire la secretul de stat, sau altei legislații speciale.                                                                       

Portalul Guvernamental de Date reprezintă o agregare a 3 inițiative ale Guvernului Republicii Moldova în domeniul datelor și anume:                     

1. publicarea seturilor de date deschise ale ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale în scopul facilitării accesului cetățenilor la date, participării lor active în procesul decizional (parte a inițiativei globale Open Government Partnership);

2. implementarea mecanismelor de acces și căutare a datelor publice; 

3. asigurarea accesului controlat la informație pentru entitățile ce dețin un temei și scop legal.  Partea de acces controlat este realizat prin intermediul modulului ,,Date cu acces autorizat” – care oferă posibilitatea de acces al jurnaliștilor și instituții mass-media, la anumite categorii de date cu caracter personal în virtutea prevederilor art.10 Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Accesul în cadrul acestui modul este configurat în mod individual în temeiul unei cereri adresate conform unei proceduri prestabilite.

Datele statistice publicate de Biroul Național de Statistică – jurnaliștii utilizează datele statistice pentru a asigura credibilitatea produsului lor mediatic și a spori efectele acestuia asupra publicului. Statistica este oportunitate pentru jurnalismul de informare. Informarea multiaspectuală şi sistematică a publicului larg despre evenimentele ce se produc permanent pe arena naţională şi internaţională impune necesitatea colectării informaţiei statistice. Jurnaliştii contactează spaţiul statistic pentru a obţine date actuale şi atractive, absolut necesare pentru realizarea materialele informative, analitice, literar-publicistice, pentru realizarea diverselor proiecte, mese rotunde, traininguri, tslk-show-uri, etc. Datele statistice sunt utilizate în scopuri diferite, care depind de diverşi factori, între care de genul jurnalistic în care se realizează produsul mediatic.                                               

În jurnalismul de informare datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:                          

– constatarea stărilor de lucruri;                                                                                  

– expunerea tendințelor;                                                                                             

– descrierea evoluţiei fenomenelor în dinamica dezvoltării sale.                                                

În jurnalismul analitic datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:                                  

– analiza fenomenelor;                                                                                                        

– compararea stărilor de lucruri;                                                                                                 

– sinteza şi interpretarea situaţiilor.                                                                                   

Totodată, Biroul Național de Statistică a elaborat un ghid metodologic pentru aplicarea datelor statistice în investigațiile jurnalistice – ,,Interpretarea datelor statistice în jurnalism”.[3]

Compartimentul de ,,transparență decizională a autorităților administrației publice[4] – site-urile web oficiale ale tuturor autorităților și instituțiilor publice sunt destinate sporirii nivelului de transparență al activității ministerelor, a altor autorități administrative centrale, a instituțiilor publice în care acestea au calitatea de fondator și a instituțiilor publice autonome, precum și al asigurării accesului la informații de interes public.                                                          

Serviciul guvernamental digital (MTender)[5] – Serviciu guvernamental care asigură transparența procesului de achiziții publice, optimizarea și eficientizarea licitațiilor. Societatea civilă are puterea de a influența deciziile politice, economice sau de interes public, care servesc la monitorizarea activității guvernului și a instituțiilor publice și de a lua atitudine în caz de abuzuri de putere sau față de politicile care contravin intereselor cetățenilor. În contextul achizițiilor publice, fiecare cetățean și organizație a societății civile în special trebuie să beneficieze de un acces nelimitat la informațiile privind achizițiile publice. Transparența informațiilor privind achizițiile publice poate fi realizată prin acces deschis la informațiile privind achizițiile publice (entități achizitoare, ofertanți (furnizori), tipuri și stări ale ofertelor/loturilor, contestațiile etc).

Registrul de Stat al actelor locale[6] – Registrul reprezintă o resursă informaţională de stat care conține textele electronice ale actelor autorităților administrației publice locale și datele adiționale, asigură înregistrarea, păstrarea și evidența centralizată a actelor autorităților administrației publice locale și a materialelor aferente acestor acte, și care este creată în scopul asigurării accesului persoanelor fizice și juridice la actele emise/adoptate de autorităţile administraţiei publice locale.

Baze de date deschise aferente Registrului bunurilor imobile[7][8][9]– accesarea datelor online cu caracter public, aferent Registrului bunurilor imobile.

Registrul de Stat al Unităților de Drept[10] – verificarea datelor cu caracter public aferente persoanelor juridice. De asemenea, detaliile despre companiile înregistrate în Republica Moldova, fondatorii și administratorii acestora sunt publice și pot fi consultate pe diferite platforme online, cu acces gratuit. Informații, inclusiv situația financiară a unei companii poate fi analizată pe platforma guvernamentală de date www.date.gov.md, la compartimentul – ,,date cu acces public”. Complementar, corespunzător prevederilor art.341 al Legii nr.220/2007, organul înregistrării de stat, IP „Agenția Servicii Publice”, îşi asumă responsabilitatea pentru plasarea și exactitatea informației publice aferentă persoanelor juridice care include denumirea persoanei juridice, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO), data înregistrării, sediul, numele și prenumele administratorului, numele și prenumele sau denumirea fondatorilor (asociaților) și mărimea cotelor de participare ale acestora în capitalul social, starea persoanei juridice (pasivă, inactivă, în proces de reorganizare sau radiere, suspendare a activităţii), precum şi numele, prenumele, data înregistrării, numărul de identificare de stat (IDNO) al întreprinzătorului individual şi date privind radierea acestuia.

Portalul instanțelor de judecată[11] – Portalul reprezintă un sistem complex, caracterizat printr-un punct unic de acces la informaţia despre activitatea tuturor instanţelor de judecată din Republica Moldova. Astfel, informația plasată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată include lista instanțelor de judecată, care, fiind accesată, prezintă paginile web cu informația privind agenda ședințelor de judecată, hotărârile și încheierile instanței de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili.

Portalul declarațiilor de avere și interese personale[12] – cuprinde informații despre veniturile, proprietăţile şi interesele persoanelor cu funcții de demnitate publică/funcționari publici din Republica Moldova, colectate de Autoritatea Națională de Integritate. În concluzie, voi evidenția importanța și necesitatea accesării datelor publice de către jurnaliști în procesul de documentare și scriere a unei investigații, în vederea asigurării veridicității informațiilor expuse publicului. Nu mai puțin importat este și actualizarea sistematică a acestor date, cu o periodicitate oportună. Astfel, toate informațiile obținute de la diverse surse sunt verificate de jurnaliști și confruntate cu datele din surse deschise și bazele de date oficiale pentru a confirma sau infirma autent

[1] Pct.25 din Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014

[2] www.date.gov.md

[3]https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Manual_comunicare/Manual_interpretarea_datelor_stat_in_jurnalism.pdf

[4] Hotărârea Guvernului nr.728/2023 cu privire la site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice și cerințele minime privind profilurile de socializare ale acestora

[5] https://mtender.gov.md/

[6] www.actelocale.gov.md

[7] www.Geoportal.md

[8] www.geodata.gov.md (www.moldova-map.md)

[9] www.ecadastru.md

[10] www.e-servicii.md

[11] instante.justice.md

[12] https://portal-declaratii.ani.md/

#LIDFLASH | Procedura de conectare pentru stabilirea accesului la date pentru jurnaliști

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Este sigur că dezvoltarea continuă a infrastructurii digitale, a stimulat E-transformarea jurnalismului din Republica Moldova, pe modele practice de succes ale altor țări, în care tehnologiile moderne sunt angajate în eficientizarea și îmbunătățirea procesului de prestare a serviciilor jurnalistice. Instituțiile mass-media sunt nevoite să treacă printr-o transformare foarte rapidă și să-și adapteze modelul de interacțiune cu consumatorii de media.

Deci, accesul la date veridice din Sistemele Informaționale, în regim real, la un click distanță, este inevitabil pentru a menține ritmul alert cu care se desfășoară acțiunile de interes pentru societate.

În acest context, la data de 19 iulie 2018 a fost aprobată Legea nr. 142 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate. Scopul legii este de a facilita și eficientiza schimbul de date și interoperabilitatea în cadrul sectorului public, precum și între sectorul public și cel privat, în vederea creșterii calității serviciilor publice prestate, a creării noilor servicii publice electronice și asigurării securității informaționale.

Vom menționa că Guvernul Republicii Moldova a dezvoltat platforma de interoperabilitate (MConnect), care potrivit art. 3 al Legii nr.142/2018, constituie un sistem informațional, proprietate a statului, destinat asigurării schimbului de date între sistemele informaționale deținute de participanții la schimbul de date. Posesor și deținător al platformei de interoperabilitate (MConnect), este desemnată IP „Agenția de Guvernare Electronică” (AGE).

În contextul celor menționate, jurnaliștii și/sau instituțiile mass-media pot utilizează platforma de interoperabilitate pentru a consuma date, în mod automatizat, conducându-se de principiul legalității schimbului de date, adică pornind de la temeiul legal ce stă la bază și scopul legal urmărit.

Totodată, jurnaliștii, care sunt consumatori de date și nu dețin sisteme informaționale capabile să consume date în regim automatizat, pot accesa datele respective utilizând Modulul „Date cu Acces Autorizat” de pe Portalul Guvernamental de Date (https://date.gov.md/).

La modul practic pentru a avea acces la date, jurnaliștii și/sau instituțiile mass-media trebuie să inițieze procedură de conectare standardizată, care poate fi realizată accesând:

  1. Platforma de interoperabilitate MConnect – https://mconnect.gov.md;
  2. Catalogul Semantic – https://semantic.gov.md.
  • Identificați ce date doriți să accesați;
  • Accesați https://mconnect.gov.md, la rubrica Procedura de conectare, găsiți modelul de Cerere de conectare tipizată;
  • Completați Cererea la toate capitolele, în special atrageți atenția la temeiul legal de consum de date și scopul care determină accesul la date. (cerință impusă de cadrul legal de schimb de date și interoperabilitate Legea nr. 142/2018, HG nr. 211/2019);
  • Semnați Cererea folosind semnătura electronică. Cererea va fi completată cu informații privind scenariul de consum de date, seturile de date necesare, temeiul și scopul legal, persoanele de contact;
  • Transmiteți Cererea semnată electronic în adresa AGE sau pe mconnect@egov.md;
  • După recepționarea Cererii, echipa AGE va începe procedura de procesare a Cererii și va reveni cu un răspuns către Utilizator în termeni rezonabili (30 zile conform Cadrului normativ).

SAU

  • Accesați https://semantic.gov.md;
  • Utilizatorul trebuie să identifice seturile de date (activele semantice – Interpelările) necesare sau care vor fi consumate prin MConnect explorând pagina Interpelărilor;
  • După explorarea tuturor Interpelărilor, Utilizatorul salvează activele semantice în Coșul de preferințe prin accesarea iconiței;
  • Utilizatorul urmează să selecteze una sau mai multe interpelări din cele salvate din Coșul de preferințe separat sau click pe Selectează toate și se va activa butonul Completează Cererea de conectare;
  • După accesarea butonului Completează Cerere, se va deschide separat o pagină cu câmpurile care urmează a fi completate de către Utilizator;
  • După completarea Cererii de conectare la MConnect se va activa butonul Descarcă Cererea;
  • După descărcare Utilizatorul urmează să semneze Cererea de conectare la MConnect folosind platforma MSign. Dacă Utilizatorul NU deține semnătură electronică sau NU are drept de semnătură, va transmite Cererea către persoana care deține semnătura electronică și are drept de semnătură;
  • După semnarea Cererii, Utilizatorul urmează să o transmită către echipa AGE responsabilă de schimbul de date și interoperabilitate la adresa: mconnect@egov.md;
  • După recepționarea Cererii, echipa AGE va începe procedura de procesare și va reveni cu un răspuns către Utilizator în termeni rezonabili.

Concluzionând cele expuse, este necesar de menționat că pentru jurnaliști și instituții mass-media este primordial să cunoască ce date există în Registrele Informaționale ale statului pentru a putea fi accesate într-un regim automatizat, excluzând solicitările transmise la instituțiile statului pe suport de hârtie, interacțiunea cu funcționarii statului și economisind timp și bani. Deci, o imagine de ansamblu asupra seturilor de date existente în Registrele Informaționale ale statului și care pot fi consumate prin Platforma de interoperabilitate (MConnect) poate fi accesată pe Catalogul Semantic (https://semantic.gov.md/ro/), despre care vom scrie în LIDFLAS

Prestarea serviciilor jurnalistice cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială

/0 Comments/in /by

Text de Igor Aramă

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

De la apariția internetului, jurnalismul și în special presa scrisă, a suferit un șoc semnificativ în ceea ce privește modelul lor de afaceri. Giganți puternici din domeniul tehnologiei, precum Facebook sau Google, au ocupat poziții importante în lumea distribuției de conținut și au atras o cotă majoră pe piața publicității.

Jurnalismul este o parte esențială a societății noastre, iar organizațiile de presă au jucat un rol-cheie de-a lungul istoriei Republicii Moldova.

Totodată, este necesar de înțeles că jurnalismul tradițional nu poate fi unul competitiv în era dezvoltărilor tehnologiilor informaționale și instrumentelor de inteligență artificială.

În timp ce utilizarea sistemelor de inteligență artificială poate fi un factor competitiv pe piața digitală și pentru reziliența jurnalismului în era digitală, este esențială capacitatea de accesare și utilizare a sistemelor de inteligență artificială în conformitate cu drepturile omului și cu valorile profesionale.

În acest context, la 1 decembrie 2023, Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională din cadrul Consiliului Europei, a adoptat Ghidul privind implementarea responsabilă a sistemelor de inteligență artificială (IA) în jurnalism.[1]

Liniile directoare oferă orientări practice organizațiilor de presă și profesioniștilor din domeniul mass-media pentru a pune în aplicare sistemele de inteligență artificială în jurnalism într-un mod responsabil.

Sistemele jurnalistice de inteligență artificială pot fi utilizate pentru multe sarcini diferite în domeniul jurnalistic și anume pentru producția de știri, de exemplu în analiza datelor pentru jurnalismul de investigație și verificarea faptelor.

Inteligența artificială poate fi utilizată pentru prelucrarea automată a textelor, a înregistrărilor video și audio automate, precum și pentru sarcini de sprijin de rutină, cum ar fi traducerea și transcrierea.

Pentru diseminare, sistemele de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a adapta conținutul la public prin personalizare și utilizarea algoritmilor de recomandare a știrilor, sau pentru a organiza sau personaliza conținutul. Sisteme jurnalistice de inteligență artificială pot fi, de asemenea, un mijloc de interacțiune cu publicul, de exemplu, prin intermediul asistenților virtuali și al chatbots.

Unele sarcini jurnalistice pot fi mai mult decât altele automatizate. Sarcinile extrem de repetitive care pot fi executate urmând instrucțiuni explicite se pot adesea automatiza, în timp ce sarcinile care sunt variabile sau necesită o judecată de specialitate, creativitate și discreție sunt mai puțin adaptate la automatizare, sau, cel puțin, necesită mai multă supraveghere și aprobare umană.

Producerea serviciilor jurnalistice a fost influențată și de lansarea publică a ChatGPT în anul 2022, care a demonstrat capacități cu un impact potențial atât de evident și de profund asupra jurnalismului, încât inovarea bazată pe inteligență artificială este acum obiectivul urgent al echipelor de conducere de rang înalt din aproape toate redacțiile de știri.

Pentru mulți oameni din domeniul jurnalismului, anul 2023 a fost o anul în care și-au pus întrebări și au învățat elementele de bază ale IA. Ce poate face de fapt ChatGPT? Ce este IA generativă? Ce este un model lingvistic? Cât de fiabile sunt aceste instrumente? Ce fel de competențe sunt necesare pentru a le utiliza? Cât de repede se îmbunătățește această tehnologie? Care sunt riscurile? Cât de mult din toate acestea sunt doar niște exagerări?

Multe redacții au mers mai departe, oferindu-le angajaților și publicului declarații sau orientări care descriu modul în care intenționează să abordeze utilizarea inteligenței artificiale generative în fluxurile de lucru și în produsele de știri. Unele au început chiar să publice câteva articole experimentale scrise de IA.

Deci, Jurnaliștii pot beneficia enorm de pe urma implementării instrumentelor de inteligență artificială pentru a crea conținut jurnalistic mai eficient și mai precis.

Aceste instrumente vor permite jurnaliștilor să se concentreze pe aspectele creative și analitice ale muncii lor, în timp ce sarcinile de rutină și analiză a datelor vor fi gestionate de IA. Cu tehnologia potrivită, jurnaliștii pot produce conținut veridic într-un mod mult mai eficient.

Instrumente de inteligență artificială

  1. GENERATOR DE ARTICOLE DE ȘTIRI

Mai mult ca oricând, conținutul media se îndreaptă spre cititorii lor pentru a construi modele de abonament durabile.

Multe industrii folosesc inteligența artificială pentru a crește productivitatea și organizațiile de știri nu fac excepție. Companiile creează instrumente pentru a îmbina abilitățile de calcul ale inteligenței artificiale cu creativitatea umană.

Aceste instrumente ușurează sarcinile și oferă șanse de implicare personalizată a cititorilor, de verificare riguroasă a faptelor și de creare de conținut interactiv.

De exemplu, IA poate analiza rapid cantități mari de date și poate genera rapoarte, eliberând timp pentru jurnaliști pentru a se concentra pe sarcini mai complexe. În plus, IA poate produce conținut 24 de ore din 24, 7 zile din 7, permițând organizațiilor de știri să ofere publicului lor o acoperire de ultimă oră, chiar și în afara orelor de program.

  • ASISTENȚĂ ÎN REDACTARE

Utilizând tehnologii precum GPT (Generative Pre-trained Transformer – ChatGPT), IA poate ajuta jurnaliștii să genereze idei de articole, să structureze narative sau chiar să redacteze versiuni preliminare ale poveștilor.

  • ASISTENȚĂ LINGVISTICĂ

Pentru jurnaliștii care lucrează în medii multilingve, IA poate oferi traduceri rapide și precise, facilitând crearea de content media internațional. Tehnologiile de recunoaștere vocală și traducere automată pot fi utilizate pentru a simplifica procesul de intervievare și pentru a traduce rapid conținutul în diferite limbi, extinzând astfel audiența unei știri.

  • ANALIZA MASIVELOR DE DATE

Cu volume enorme de date disponibile, IA poate ajuta jurnaliștii să identifice modele și să extragă povești relevante. De exemplu, IA poate analiza date guvernamentale pentru a descoperi probleme sociale, financiare, sau economice, pentru a fi propuse ca teme de exploatare.

Totodată, acest lucru poate ajuta la identificarea tendințelor, detecția de modele și generarea de rapoarte analitice care să susțină procesul de luare a deciziilor jurnalistice.

  • GENERAREA DE CHESTIONARE DE ȘTIRI

Raportul Reuters Digital News Report 2023 subliniază atractivitatea jocurilor, inclusiv a chestionarelor de știri, 25% dintre abonații la ziarele din SUA citându-le ca motiv pentru a cumpăra un abonament.[2]

Mai multe organizații de știri încearcă să profite de această tendință deoarece au văzut potențialul unei astfel de soluții și au început să dezvolte chestionare de știri generate automat pe baza articolelor existente. TIME a efectuat o serie de experimente, utilizând ChatGPT pentru a extrage din arhiva sa de 200 de milioane de cuvinte din povești emblematice, pentru a evalua cunoștințele de actualitate în vederea elaborării de chestionare.

Această integrare a inteligenței artificiale combină implicarea și educația, încurajând cititorii să fie mai atenți în timp ce citesc știri.

  •  GENERATOARE DE IMAGINI, CONȚINUT VIDEO ȘI AUDIO

Lucrătorii din industria media pot folosi inteligența artificială pentru a crea imagini, conținut video și audio, ilustrații și infografice pentru știri.

Aceste instrumente ajută procesul de proiectare, care necesită de obicei timp și expertiză, și pot produce imagini relevante prin introducerea de text sau date. IA poate genera rapid conținut video și audio, cum ar fi rezumate ale știrilor sau actualizări, utilizând tehnologii de sinteză vocală și editare automată.

Acest lucru accelerează producția de conținut și economisește resurse umane. Este, de asemenea, o soluție rentabilă, în special pentru instituțiile de știri mai mici care nu își pot permite o echipă mare de design sau freelanceri costisitori.

Elementele vizuale generate de inteligența artificială pot fi produse rapid și personalizate în marketing, îmbunătățind relevanța campaniilor publicitare și implicarea publicului. Conținutul generat de IA oferă oportunități pentru povestiri creative, cu imagini și video în timp real care îmbunătățesc narațiunile și implicarea publicului.

  • GENERATOARE DE VOCE ȘI TRANSCRIERI IA

Una dintre aplicațiile de bază ale IA într-o redacție de știri este transcrierea interviurilor sau discuțiilor audio în conținut scris. Această transformare este crucială, deoarece facilitează arhivarea și diseminarea mai ușoară a informațiilor. De exemplu, jurnaliștii se angajează adesea în discuții verbale sau interviuri, care sunt bogate în conținut. Utilizând serviciile de transcriere bazate pe inteligență artificială, aceste schimburi verbale pot fi transformate rapid în text. Astfel, conținutul devine ușor disponibil pentru editare, publicare sau partajare pe diferite platforme, sporind capacitatea redacției de a refolosi sau de a face referire la conținutul trecut.

Odată cu apariția inteligenței artificiale, eficiența și acuratețea proceselor de transcriere au cunoscut o îmbunătățire extraordinară, cu instrumente precum Jojo de la VG[3].

Spre deosebire de transcrierea manuală, care necesită mult timp și este predispusă la erori, serviciile de transcriere cu ajutorul IA reprezintă o alternativă mai rapidă și mai precisă. Utilizând algoritmi sofisticați, acestea pot descifra cu acuratețe discursul, chiar și în medii zgomotoase sau cu vorbitori multipli. Acest lucru reduce semnificativ timpul de la înregistrare la publicare, accelerând ciclul de producție a știrilor. De asemenea, le permite jurnaliștilor și editorilor să se concentreze pe aspectele mai creative și analitice ale producției de știri.

Prin integrarea tehnologiilor de transcriere audio, speech-to-text și text-to-speech cu ajutorul inteligenței artificiale, redacțiile de știri își pot îmbunătăți semnificativ eficiența, acuratețea și calitatea conținutului.

  • ȘTIRI PERSONALIZATE

Una dintre cele mai interesante utilizări ale inteligenței artificiale în redacție este posibilitatea de a oferi conținut personalizat cititorilor și abonaților.

Buletinele de știri personalizate devin din ce în ce mai populare în industria știrilor, deoarece utilizează date și învățarea automată pentru a îmbunătăți implicarea și fidelizarea cititorilor. Cu ajutorul unor instrumente IA și al eforturilor interne de personalizare, organizațiile de știri sunt mai bine echipate pentru a răspunde intereselor diverse ale cititorilor lor, atingându-și în același timp obiectivele de creștere digitală.

  • GENERAREA DE TITLURI ȘI REZUMATE

IA poate fi utilizată pentru a genera titluri atractive și rezumate concise ale articolelor de știri. IA poate genera rezumate care oferă cititorilor o prezentare generală a principalelor puncte dintr-un articol. Rezumatele și titlurile pot fi adaptate la diferite categorii de public, folosind stiluri unice sau emoticoane pentru a le face mai atractive.

Prin rezumarea articolelor lungi, IA poate economisi timp pentru utilizatori, ceea ce este deosebit de util în industria rapidă a știrilor.

Din punct de vedere al accesibilității, este esențial să se producă știrile mai accesibile, iar IA poate juca un rol în realizarea acestui obiectiv prin furnizarea de rezumate ușor de citit și de înțeles. Acest lucru poate lărgi baza de audiență și poate face ca informațiile să fie mai incluzive.

  1. VERIFICAREA FAPTELOR ȘI MONITORIZAREA EVENIMENTELOR ÎN TIMP REAL

Verificarea faptelor este o sarcină care necesită mult timp și este costisitoare pentru oameni. Odată cu proliferarea dezinformărilor online și a știrilor false, cititorii apreciază din ce în ce mai mult acuratețea surselor de știri. Algoritmii de inteligență artificială pot face rapid verificări încrucișate de date și pot valida informații din diferite surse, ceea ce face mai ușoară depistarea potențialelor inexactități sau minciuni.

Aceste sisteme pot compara afirmațiile cu baze de date vaste de informații demne de încredere, ceea ce face ca procesul de verificare a faptelor să fie mai rapid și mai eficient decât dacă ar fi realizat doar de un om.

Cu toate acestea, obținerea unei acuratețe optime în verificarea faptelor necesită o abordare echilibrată care să combine procesele automatizate de inteligență artificială și judecata umană. În timp ce IA poate accelera evaluările inițiale și semnala potențialele probleme, este posibil să nu înțeleagă pe deplin contextul sau implicațiile unei afirmații. Verificatorii umani de fapte sunt în continuare necesari pentru a oferi abilități de gândire critică, expertiză în domeniu și o înțelegere mai profundă a contextului pentru a asigura acuratețea.

Lucrând împreună, IA și verificatorii de fapte umani pot oferi rezultate fiabile și precise în ceea ce privește verificarea faptelor. Această colaborare permite combinarea vitezei tehnologiei cu capacitățile de interpretare ale oamenilor, rezultând o strategie eficientă de verificare a faptelor.

Totodată, IA poate monitoriza fluxurile de știri, rețelele de socializare și alte surse în timp real pentru a alerta jurnaliștii despre evenimente de ultimă oră sau tendințe emergente, permițându-le să reacționeze rapid.

  1. AUTOMATIZAREA SARCINILOR ADMINISTRATIVE

IA poate fi implementată pentru a gestiona sarcini administrative, cum ar fi programarea interviurilor, gestionarea calendarului, și alte activități care pot consuma timpul jurnaliștilor.

  1. CHATBOTS

Chatbot-urile bazate pe IA pot fi integrate în site-uri de știri pentru a oferi răspunsuri rapide la întrebările cititorilor sau pentru a facilita discuții interactive.

Concluzionând cele expuse, menționăm că instrumentele de inteligență artificială au schimbat jurnalismul prin combinarea povestirii cu analiza datelor și automatizarea sarcinilor administrative. Această colaborare face ca jurnalismul să fie mai eficient și creează o experiență mai bună pentru public.

Totodată, chiar dacă IA poate întreprinde multe sarcini banale, investigațiile și povestirile care necesită creativitate umană rămân în centrul jurnalismului. IA a extins posibilitățile pentru jurnalism, așa cum a făcut fotografia pentru pictori. În timp ce IA estompează linia dintre jurnalist și instrument, povestirea trebuie să rămâne în centrul atenției. Viitorul jurnalismului este un duet între jurnaliști și IA, cu spiritul durabil al investigației și al povestirii care să ghideze drumul.

[1] Guidelines on the responsible implementation of artificial intelligence systems in journalism Adopted by the Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI) on 30 November 2023

Disponibil – 1680adb4c6 (coe.int)

[2] https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2023

[3] https://www.vg.no/jojo

Impactul social media asupra sănătății mintale a tinerilor

/0 Comments/in /by

Text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În dinamica digitală a Republicii Moldova, rezultatele analizelor efectuate asupra rețelelor sociale relevă o tendință clară: tinerii își dublează timpul petrecut pe social media. Această constatare nu este doar un simplu număr, ea reflectă o schimbare globală care influențează structura socială și sănătatea mintală a comunității, una care ne pune pe gânduri și sperie, mai ales dacă înțelegem că problema, de fapt, își are rădăcinile încă din copilărie: la o plimbare simplă în oricare dintre parcurile din capitală, în doar jumătate de oră, putem observa zeci de copii, unii în cărucioare încă, alții cu suzete, dar neapărat cu un telefon mobil în față…

Privind prin lentila ultimilor ani, observăm cum ecranele strălucitoare au devenit companioni constanți. De la o medie de 110 accesări ale telefonului pe zi, am ajuns la un număr care aproape se dublează. Această imersiune într-o realitate virtuală, numită în termeni neoficiali „autism digital”, sugerează o retragere din sfera interacțiunilor directe, umane, către o lume în care comunicarea este mediată de ecrane și profiluri digitale.

Pentru a înțelege impactul acestei schimbări asupra sănătății mintale, trebuie să privim dincolo de distracția aparent inofensivă a unui post pe Instagram, Facebook sau TikTok. În spatele acestei fațade se ascund efecte mai profunde. Social media poate servi ca un canal educațional și o sursă de relaxare, dar, ca orice lucru în exces, poate deveni dăunătoare; poate provoca complexe, genera depresie, iniția o scădere a încrederii și stimei de sine, crește efectul de hărțuire și bullying online etc.

Analizele și studiile europene semnalează o creștere alarmantă a cazurilor de anxietate și depresie în rândul tinerilor care petrec ore întregi navigând pe rețelele sociale. Acest lucru este susținut și de investigațiile în care se observă o tendință de a substitui interacțiunile reale cu cele virtuale, ceea ce poate duce la izolare socială și la o stare de singurătate accentuată. Circa unul din șase tineri se confruntă cu anxietate la un anumit moment în viață, lucru care a crescut considerabil în ultimii aproape 30 de ani. Conform studiilor, tinerii dependenți de social media, care petrec mai mult de câteva ore pe zi pe platforme precum Facebook sau Instagram, prezintă o predispoziție crescută la stări negative.

Având în vedere că, de obicei, conexiunile umane sunt cunoscute pentru reducerea stresului și a sentimentelor de izolare, este esențial să ne întrebăm cum poate social media să sprijine această nevoie de legătură, fără a deveni o sursă de probleme suplimentare. În Moldova, unde interacțiunile față-în-față încep să cedeze în fața dialogurilor virtuale, este crucial să găsim modalități de a menține echilibrul.

Încă o realitate dură a zilelor noastre este urmărirea constantă, din partea tinerei generații, a prietenilor sau semenilor care trăiesc experiențe aparent mai plăcute, lucru care determină tinerii să simtă că nu trăiesc pe deplin și să creadă că pierd experiențe esențiale. Cu toate acestea, tinerii adesea nu iau în considerare faptul că ceea ce văd este o reprezentare atent manipulată a realității – fotografii editate selectiv dintre multe altele eșuate. Cu părere de rău, tinerii care petrec mai mult timp pe rețelele sociale tind să acorde o atenție sporită aspectului fizic, lăsând loc sentimentelor de nesiguranță, nemulțumire de sine și inadaptabilitate. Iar într-o societate în care aspirația la succes și promovarea constantă a imaginii noastre virtuale sunt încurajate, iar dorința de a deveni influencer devine din ce în ce mai răspândită, devine dificil să trăiești o viață autentică fără a te pierde în iluzia online.

Mai rău, așteptările nerealiste create de social media pot duce la respingerea propriei persoane, creșterea sentimentului de vină și urmărirea obsesivă a perfecțiunii.

Fără a pierde esența a tot ce este expus mai sus, este important să ne întrebăm cum putem utiliza totuși social media astfel încât tinerii (și nu doar) să se bucure de beneficiile sale fără a cădea pradă efectelor negative? Sfaturile și informațiile care urmează își propun să ne ghideze în identificarea unui echilibru sănătos în utilizarea rețelelor sociale.

Un aspect pozitiv al social media este că asigură conexiuni sociale vitale pentru persoanele izolate geografic, care, altfel, nu ar avea acces la anumite tipuri de informații și socializare. Totuși, această conexiune digitală nu înlocuiește și nu echivalează cu beneficiile întâlnirilor față în față.

Pe de altă parte, efectele negative ale utilizării excesive a social media sunt mult mai vizibile și mai discutate. Probleme precum FOMO (fear of missing out), auto-absorbția, imaginea negativă asupra propriului corp și chiar depresia și anxietatea sunt tot mai prezente în rândurile tinerilor din Moldova. Postările și imaginile editate perfect pot induce standarde nerealiste de frumusețe și succes, contribuind la o insatisfacție personală și la compararea nesănătoasă cu alții.

Mai mult, în cercul vicios al social media, tinerii pot căuta alinare în aceleași platforme care pot amplifica sentimentele de anxietate și izolare. Un studiu din 2019 a evidențiat că tinerii care petrec peste cinci ore zilnic pe rețelele sociale prezintă un risc crescut de probleme de sănătate mintală, subliniind astfel necesitatea unei abordări echilibrate a prezenței lor online.

Este clar că pentru unii social media poate avea efecte benefice, precum rămânerea în contact cu cei dragi sau sprijinul emoțional în momente dificile. Însă, paradoxal, chiar și în această sferă virtuală “socială”, utilizarea excesivă poate conduce la sentimente de izolare și singurătate.

În Moldova, inițiativele care promovează o utilizare conștientă și echilibrată a tehnologiei au început să capete teren. Programele educaționale încurajează abilități de comunicare sănătoase și formează un contrapunct necesar la tendința de a înlocui interacțiunile personale cu cele digitale.

Dar, în lumea largă a social media, nu doar conexiunile personale sunt în joc. Efectele asupra sănătății mintale sunt complexe și variate. De exemplu, fenomenul „a fi influencer” demonstrează cum platformele de socializare pot distorsiona percepția asupra propriului aspect, ducând la o creștere a cererii pentru chirurgia estetică printre tineri, în încercarea de a se asemăna cu versiunile lor editate digital.

În fața acestui peisaj, este vital să recunoaștem semnele unei relații nesănătoase cu social media. Dacă descoperim că înlocuim tot mai mult interacțiunile reale cu cele virtuale sau dacă ne simțim demotivați și îndepărtați de activitățile care altădată ne aduceau bucurie, este timpul pentru o reevaluare a modului în care ne petrecem timpul online. În cazul în care tinerii nu ar putea face față să depășească astfel de probleme de sine stătător, utile ar fi discuțiile cu psihologul, persoane competente sau de încredere care ar ajuta tinerii să rezolve problemele, să lupte cu dependențele virtuale și să facă față provocărilor din online.

În țara noastră, ca în multe alte locuri, este crucial să stabilim limite pentru utilizarea social media și să învățăm să ne deconectăm pentru a menține sănătatea mintală. Închiderea telefonului în timpul meselor, în timpul petrecut cu familia sau în timpul studiului sau muncii, poate ajuta la reconectarea cu momentul prezent și cu cei din jur.

Pe un ton mai ușor, observăm că în peisajul social media din întreaga lume, o nouă tendință culturală capătă avânt – aproape că a devenit o glumă internațională recunoscută de toți: nicio vizită la baie nu mai este completă fără compania fidelă a telefonului mobil. Acest mic detaliu umoristic, deși pare nevinovat, trădează adâncimea pătrunderii digitale în cele mai private momente ale vieții cotidiene, reflectând gradul în care conectivitatea ne influențează comportamentele zilnice.

În cele din urmă, trebuie să ne amintim că fiecare dintre noi are puterea de a controla modul în care utilizăm social media și impactul pe care îl are asupra noastră. Încurajarea tinerilor să folosească aceste platforme într-un mod care promovează sănătatea mintală și binele general este o responsabilitate pe care o împărțim cu toții.

În timp ce organizații precum UNICEF au abordat în studiile lor aspectele referitoare la sănătatea mintală a tinerilor, este evident că lumea online și influența acesteia asupra bunăstării psihologice necesită o atenție sporită. În contextul actual, în care viața digitală a devenit o extensie a celei reale, impactul social media nu mai poate fi o notă de subsol în discuțiile despre sănătatea mintală; el trebuie să ocupe un loc central.

Pentru a reflecta această realitate, UNICEF și alte organizații dedicate bunăstării copiilor și adolescenților ar beneficia de extinderea cercetării lor pentru a include efectele specifice ale expunerii online. Este nevoie de un efort concertat pentru a evalua cum interacțiunile în rețelele sociale modelează comportamentul, percepțiile și, în final, sănătatea mintală a tinerilor din Moldova și din întreaga lume.

Astfel, finalul acestui text nu este doar un apel la acțiune pentru părinți, educatori și responsabili de politici publice, ci și pentru organizații internaționale care au puterea de a schimba narativul și de a aduce în prim-plan problemele legate de lumea digitală. Este esențial ca viitoarele lor studii și inițiative să abordeze în mod explicit modul în care timpul petrecut în fața ecranelor și pe platformele de social media influențează tinerii, nu numai din punct de vedere comportamental, ci și la nivel emoțional și cognitiv.

În această eră a conectivității, responsabilitatea de a proteja sănătatea mintală a tinerilor este una colectivă, care se extinde dincolo de frontierele fizice, direct în spațiul virtual, acolo unde se desfășoară o parte semnificativă din viața lor. Prin adăugarea acestei dimensiuni la cercetarea și politicile existente, putem începe să înțelegem și să abordăm mai bine provocările unice ale epocii digitale.

În concluzie, în Republica Moldova, ca și în restul lumii, trebuie să navigăm cu atenție între beneficiile și capcanele social media. Prin promovarea educației media și stabilirea unui echilibru sănătos, putem ajuta tinerii să dezvolte reziliență în fața presiunilor sociale digitale și să se bucure de o sănătate mintală robustă.