#LIDFlash – Referendumul din Republica Moldova: implicații și strategii

LIDFlash | Nicolae ȚÎBRIGAN | expert asociat LID Moldova

Contextul politic al negocierilor de aderare la UE

Pe 24 iunie 2024, Republica Moldova și Ucraina au lansat oficial negocierile[i] cu Uniunea Europeană la Luxemburg, un moment semnificativ pentru viitorul celor două state și pentru relațiile lor cu blocul comunitar. Acest eveniment crucial vine într-un context politic și social complex pentru Republica Moldova, marcat de pregătirile pentru un referendum decisiv programat pe 20 octombrie 2024 și de influența persistentă a actorilor locali pro-ruși.

Provocări în negocieri

Decizia de a începe negocierile de aderare a fost rezultatul unui consens dificil de atins în cadrul celor 26 de state membre ale UE. Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orbán, s-a opus inițial[ii] deschiderii discuțiilor cu Ucraina și Republica Moldova, invocând preocupări legate de corupția din Ucraina și de protecția drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia. După lungi negocieri și concesii, liderii europeni au obținut acordul Ungariei, permițând astfel avansarea procesului.

Negocierile vor începe cu etapa de „screening”, în care legislația națională a Republicii Moldova va fi analizată pentru a determina compatibilitatea cu legislația UE. Aceasta fază este esențială pentru identificarea reformelor necesare și ajustărilor legislative care trebuie implementate pentru a asigura o integrare armonioasă în cadrul UE.

Totuși, este puțin probabil ca negocierile să fie efectiv deschise până la sfârșitul acestui an, deoarece Ungaria a preluat președinția semestrială a Consiliului UE la 1 iulie și nu manifestă o deschidere în ceea ce privește demararea procesului de aderare a celor două state. Vizita lui Orbán la Moscova nu este de bun augur pentru dosarele de extindere a UE. Prin urmare, diplomația de la Chișinău va trebui să se concentreze mai mult pe etapa de screening, în special pe aspectele legislative naționale necompatibile cu normele și standardele UE, și pe dialogul constant cu experții și instituțiile europene. O expectativă tactică este necesară până în ianuarie 2025, când Polonia, un aliat pro-activ al integrării europene, va prelua președinția rotativă a Consiliului UE.

Importanța referendumului pro-UE din 20 octombrie

Statele care doresc să adere la UE trebuie să implementeze reforme judiciare, constituționale și economice înainte de a fi considerate pregătite pentru aderare. În această cheie, referendumul din 20 octombrie este esențial pentru Republica Moldova, deoarece va permite modificarea Constituției pentru a facilita implementarea reformelor necesare. Astfel, acum toți actorii pro-europeni de la Chișinău își pun speranțele ca plebiscitul din toamnă să devină un succes al întregii societăți moldovenești, inclusiv pentru a pune capăt narativelor propagandistice ale Kremlinului, care acuză Chișinăul de inconsecvență și desincronizare în raport cu voința poporului prin neorganizarea de referendumuri pe tema orientării (geo)politice a republicii.

Strategii și provocări pentru referendum

Referendumul pro-UE mai este perceput și ca o oportunitate electorală atât pentru președinta Maia Sandu, cât și pentru PAS, în contextul alegerilor parlamentare din 2025.

În aceste condiții, cea mai mare provocare este asigurarea unei prezențe la vot de peste 50+1% și obținerea unui rezultat de peste 65-70% „pentru” modificarea Constituției. Pentru validarea referendumului constituțional, este necesar ca cel puțin 33,3% dintre votanți să participe, ceea ce înseamnă aproximativ 1.099.356 de voturi dintr-un total de 3.301.368 de alegători. În 2020, doar 1.368.516 alegători au participat la primul tur al alegerilor prezidențiale, reprezentând o pondere de participare de 45,68%.

A doua provocare este legată de campania de promovare. Conform unui sondaj realizat în aprilie 2024 de CBS-Research[iii] la comanda comunității WatchDog, 56,5% din moldoveni ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 25,2% ar vota împotrivă. Restul de 18,3% sunt indeciși sau non-votanți.

Percepțiile și realitățile societății

Există o percepție[iv] conform căreia majoritatea cetățenilor își doresc aderarea Republicii Moldova la UE. Totuși, 3/5 din populație consideră că procesul de aderare are loc ca urmare a voinței unei minorități, nu a majorității. Acest fenomen este explicat prin „spirala tăcerii”, teoretizată de Elisabeth Noelle-Neumann, unde oamenii sunt reticenți să-și exprime opiniile dacă cred că acestea sunt minoritare.

Pe măsură ce mai mulți adepți ai integrării europene „tac”, opinia anti-UE pare mai dominantă. Spargerea acestei „spirale a tăcerii” este acum o prioritate pentru forțele pro-europene de la Chișinău, necesitând o campanie inteligentă și profesionistă.

Interfrontul Kremlinului

În contextul lansării negocierilor de aderare la UE, forțele pro-ruse din Republica Moldova și-au intensificat eforturile pentru a destabiliza procesul de integrare europeană și a influența opinia publică în favoarea unei apropieri de Moscova. Ilan Șor, liderul Blocului „Victoria”, a lansat o campanie agresivă împotriva guvernului de la Chișinău, acuzându-l de trădare și de supunere față de Bruxelles.

Șor organizează proteste masive și mobilizează susținători pentru a crea un climat de instabilitate politică. Prin intermediul unei rețele de canale media și platforme online, el promovează un discurs populist și naționalist, subliniind avantajele unei relații mai strânse cu Rusia și criticând măsurile pro-europene ale guvernului.

Strategii ale pro-rușilor

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și lider al Partidului Socialiștilor, adoptă o abordare mai subtilă dar eficientă, promovând o politică externă echilibrată și multi-vectorială. Dodon încearcă să atragă alegătorii sceptici față de o orientare exclusiv pro-europeană, prezentându-se ca un susținător al unei politici externe moderate.

În mod neașteptat, primarul de la Chișinău, Ion Ceban, cu simpatii pro-ruse, și-a retras la sfârșitul lunii mai candidatura la alegerile prezidențiale, lăsând cale liberă lui Igor Dodon. Totuși, Dodon a anunțat că nu va candida la prezidențiale și că va susține candidatura lui Alexandr Stoianoglu, fost procuror general și apropiat al omului de afaceri Veaceslav Platon. Această mișcare strategică poate fi impusă de Moscova, dar nu exclude o posibilă candidatură a lui Dodon (ca om de rezervă) dacă Stoianoglu nu reușește să obțină consensul necesar în rândul forțelor politice anti-europene.

Tactici radicale și convenționale

Strategia pro-rusă în Republica Moldova se bazează pe o combinație de tactici radicale și convenționale pentru a submina guvernul pro-european și a influența rezultatele viitoarelor alegeri. Ilan Șor utilizează metode hibride de destabilizare,[v] incluzând finanțări obscure și campanii de dezinformare, în timp ce Igor Dodon și socialiștii încearcă să consolideze o alternativă politică viabilă, promovând un mesaj moderat și acceptabil pentru un segment mai larg al populației.

Provocările guvernului pro-european de la Chișinău

Aceste acțiuni coordonate ale forțelor pro-ruse reprezintă o provocare semnificativă pentru guvernul de la Chișinău și pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova. Forțele pro-ruse încearcă să politizeze și să polarizeze referendumul pro-european, atrăgând reacții negative în rândul votanților nemulțumiți de PAS și susținând că plebiscitul este doar un instrument electoral în favoarea Maiei Sandu.

Pe de altă parte, partidele pro-europene se concentrează pe dezvoltarea economică, consolidarea statului de drept și creșterea nivelului de trai al cetățenilor, încercând să demonstreze beneficiile concrete ale integrării europene.

Concluzii și perspective

Referendumul din 20 octombrie 2024 și negocierile de aderare la UE reprezintă momente cruciale pentru viitorul Republicii Moldova. Succesul acestora va depinde de capacitatea guvernului de a mobiliza cetățenii, de a combate dezinformarea și de a implementa reformele necesare. În același timp, opoziția pro-rusă va continua în toamnă să își intensifice eforturile pentru a submina acest proces, ceea ce va crea un climat politic tensionat și complex pentru întreaga societate moldovenească.

---

[i] https://gov.md/ro/content/republica-moldova-inceput-oficial-negocierile-de-aderare-la-uniunea-europeana

[ii] https://www.euronews.com/my-europe/2024/06/06/twelve-eu-states-push-for-progress-on-ukraine-moldovas-accession-before-hungarian-presiden

[iii] https://watchdog.md/wp-content/uploads/2024/04/Prezentare-16.04.2024-1_compressed.pdf

[iv] https://www.facebook.com/pasha.valeriu/posts/pfbid02wD7CqXkJCHyGijC7Zz5vYdoa383xSL3kwFaJg3LHdDRNGBo1U9m9c3wzCvVfboh1l

[v] https://www.state.gov/joint-statement-exposing-russias-subversive-activity-and-electoral-interference-targeting-moldova/