Virusul invizibil al comunității. Cum ne dictează dezinformarea cotidiană deciziile la nivel local

/0 Comments/in /by

Într-o eră a vitezei, cele mai periculoase „știri” nu vin întotdeauna de la televiziuni internaționale sau din mari campanii geopolitice. Cele mai nocive sunt cele care pătrund în „sufrageria” noastră digitală: grupul de Facebook al blocurilor, chat-ul de Viber sau Telegram al părinților sau discuția de la coadă la primărie.

La nivel local, dezinformarea nu este doar un concept academic, este un fenomen care schimbă modul în care trăim, interacționăm și ne planificăm viitorul.

Spre deosebire de marile știri naționale, informația locală are o componentă emoțională mult mai puternică. Dacă auzim despre o criză economică globală, ne îngrijorăm teoretic. Dacă auzim însă un zvon că „școala din sat se închide” sau că „apa de la robinet va fi otrăvită pentru trei zile”, reacționăm instantaneu.

Dezinformarea locală funcționează pe principiul proximității, adică avem tendința să credem mai degrabă un vecin sau un cunoscut decât o comunicare oficială, rece și birocratică. Totodată, știm că subiectele precum salariile, ajutoarele sociale, siguranța copiilor și serviciile publice sunt „nervii” comunității. Când aceștia sunt atinși prin informații false, rațiunea trece pe plan secund.

De cele mai multe ori, în comunitățile noastre, dezinformarea nu poartă haine de gală, poartă haine de „avertisment cetățenesc”. Iată cele mai frecvente forme sunt zvonurile „din surse sigure” care sunt răspândite prin grupuri și postările de tip „distribuire masivă” și care au scopul imediat să creeze o stare de panică a populației și de a asalta instituțiile cu telefoane. O altă formă este publicarea unor fotografii, spre exemplu cu niște drumuri rele din anul 2016, și prezentarea acestora ca fiind de astăzi, fapt ce contribuie la crearea unei imagini false a realității. Scoaterea din context a unei decizii adoptate de către Consiliul Local va duce la interpretarea eronată și la neînțelegerea legii sau a procedurilor de către oameni. Astfel, se va crea un haos, vor apărea frustrări și nemulțumiri din partea acestora. Articolele de tip clickbait pe site-uri obscure, însoțite de titluri alarmiste sunt create cu scopul de a colecta date și vizualizări prin frică.

Efectele dezinformării se traduc în pierderi concrete pentru cetățeni. Atunci când o comunitate este alimentată cu minciuni, apare eroziunea încrederii. Chiar și când primăria sau școala fac ceva bun, suspiciunea rămâne. „Sigur au un interes ascuns”, devine replica standard. Polarizarea socială este un alt fenomen, ce se caracterizează prin creare sau rupere în „tabere” a comunității. Dialogul dispare, fiind înlocuit de jigniri pe rețelele sociale. Sunt luate decizii greșite pe banii tăi. Oamenii pot rata accesarea unor subvenții sau fonduri europene pentru că „au auzit ei că e țeapă”, sau pot refuza servicii publice esențiale (ex: vaccinare, colectare selectivă sau accesare de fonduri pentru dezvoltarea afacerilor) din cauza unor mituri locale. Spre exemplu, un simplu anunț despre modernizarea unei piețe poate fi transformat prin dezinformare în „se dărâmă piața ca să facă supermarket”. Rezultatul? Proteste inutile, stres pentru micii producători și blocarea unei investiții necesare.

Totuși, cum ne protejăm „sănătatea” informațională în aceste cazuri? Lupta cu dezinformarea nu este doar treaba autorităților; este o formă de responsabilitate civică. Iată ce putem face în zi de zi, fiecare din noi. Ia în calcul regula de aur a celor 30 de secunde: înainte de a da „Share” la o informație șocantă, așteaptă 30 de secunde. Analizează dacă textul încearcă să te sperie sau să te informeze. Un alt pas este să cauți sursa mamă: cine a spus asta? există un document oficial, o înregistrare video integrală sau o declarație asumată?

Ce mai poți face? Verifică încrucișat. Dacă știrea este reală, trebuie să apară în cel puțin două surse media credibile sau pe paginile oficiale ale instituțiilor vizate. Și foarte important, întreabă direct. Trăim în comunități mici. În loc să propagăm un zvon, putem folosi dreptul la replică sau putem întreba direct la primărie, școală sau spital.

O comunitate puternică este o comunitate informată. Dezinformarea prosperă acolo unde există tăcere din partea autorităților și grabă din partea cetățenilor. Verificând informația, nu doar că ne protejăm pe noi înșine, dar contribuim la o atmosferă de respect și încredere în locul pe care îl numim „acasă”.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Voi vota peste hotarele Republicii Moldova, ce trebuie să știu?

/0 Comments/in /by

Cetățenii Republicii Moldova care locuiesc peste hotare au de asemenea posibilitatea de a-și exercita dreptul la vot. Autoritățile organizează prin intermediul misiunilor diplomatice secții de vot în mai multe țări, unde există comunități de cetățeni ai Republicii Moldova. Anul acesta, spre exemplu, potrivit informațiilor publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), pe 28 septembrie vor fi deschise 301 secții de vot în 41 de țări din întreaga lume. Cele mai multe secții de vot vor fi deschise în Italia, Marea Britanie, Germania, Franța, România și SUA. Dacă locuiești peste hotare sau vei fi în afara țării în ziua alegerilor parlamentare, poți verifica AICI adresele unde vor fi deschise secții de vot în străinătate. 

Cum se iau deciziile privind deschiderea secțiilor de vot peste hotare?

Atunci când autoritățile iau decizia privind numărul și locațiile deschiderii secțiilor de votare peste hotarele Republicii Moldova, se iau în considerare anumiți factori:

  • Informațiile pe care le are Ministerul de Externe al Republicii Moldova privind numărul de cetățeni moldoveni stabiliți într-o anumită țară/oraș;
  • Numărul de cetățeni moldoveni dintr-o anumită țară/oraș care au participat la scrutinele electorale anterioare;
  • Înregistrarea prealabilă a cetățenilor stabiliți în străinătate în care se indică localitatea în care ar prefera să voteze;
  • Capacitatea logistică pe care o deține statul de a organiza secții de vot într-o anumită țară (de exemplu: personal, infrastructură tehnică) precum și nivelul de securitate  dintr-un anumit stat.

O altă modalitate de a vota la alegerile parlamentare pentru cei care nu locuiesc în Republica Moldova este votul prin corespondență. Este o noutate pentru alegerile din Republica Moldova și această modalitate de exprimare a votului se află încă în fază incipientă. Votul prin corespondență a fost testat la alegerile prezidențiale din anul trecut în câteva țări, iar la acest scrutin numărul țărilor în care va fi posibilă votarea prin corespondență a fost extins. Astfel, în 2025 locuitori din zece țări vor avea posibilitatea de a utiliza modalitatea de vot la distanță, este vorba despre: Islanda, Norvegia, Noua Zeelandă, Japonia, Suedia, SUA, Australia, Coreea de Sud, Canada și Finlanda. 

Organizatorii alegerilor folosesc instrumentul de înregistrare prealabilă pentru votarea peste hotarele țării atât în secțiile de vot, deci, cu prezența fizică a alegătorilor, cât și pentru cei care vor să voteze prin corespondență. Totuși, în primul caz înregistrarea prealabilă este o opțiune voluntară, iar în cel de-al doilea caz este obligatorie. 

Înregistrarea prealabilă a alegătorilor care vor merge la o anumită secție de vot este necesară pentru a ajuta Ministerul de Externe și Comisia Electorală Centrală de a identifica numărul de persoane stabilite într-o anumită zonă geografică, pentru a organiza secțiile vot astfel încât să ofere posbilitatea unui număr cât mai mare de cetățeni de a vota. Pentru a lua decizia de a deschide o secție de vot peste hotare, organizatorii trebuie să dețină informații că într-o anumită localitate sunt stabiliți permanent sau temporar cel puțin 500 de cetățeni cu drept de vot.  De obicei, înregistrarea prealabilă începe odată cu stabilirea datei alegerilor și are un termen limită – 45 de zile înainte de ziua alegerilor. Pentru acest scrutin, termenul limită a fost 14 august 2025 și, potrivit datelor CEC, s-au înregistrat în prealabil circa 127 de mii de cetățeni. 

În același timp, în cazul votului prin corespondență înregistrarea prealabilă este obligatorie, deoarece organizatorii alegerilor vor trimite la domiciliile alegătorilor, care au solicitat să voteze prin această modalitate, plicul cu buletinul de vot. Odată ce a recepționat buletinul de vot, alegătorul poate să voteze și să reexpedieze buletinul completat către organul electoral din țara gazdă. Buletinul completat trebuie să ajungă la organul electoral până în ziua de vineri 26 septembrie, ora 18 (ora locală a țării gazdă).

Cum votez la secțiile de vot peste hotare?

Dacă te afli peste hotarele țării în ziua alegerilor poți să votezi la orice secție de vot din strainătate organizată de către autoritățile Republicii Moldova, indiferent de reședința pe care o ai. Verifică din timp AICI care este secția de vot cea mai apropiată de locul în care te afli. În ziua alegerilor, poți merge la adresa pe care ai ales-o de la ora 7 până la ora 21. Ia cu tine unul dintre următoarele acte de identitate pe care le deții:

  • buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova;

sau

  • buletinul de identitate provizoriu al cetățeanului Republicii Moldova;

sau

  • pașaportul cetățeanului Republicii Moldova (chiar dacă este expirat).

Odată ajuns la secția de vot, prezintă membrilor secției de votare actul tău de identitate. Aceștia vor introduce datele din buletinul sau pașaportul tău în sistemul care gestionează procesul de vot. Ulterior, vei fi direcționat către un alt membru al secției de votare, care va introduce date din buletinul tău în listă lista electorală suplimentară și te va ruga să aplici două semnături: una, pentru că ai primit buletinul de vot, și alta, confirmarea unei declarații pe proprie răspundere că nu vei vota sau nu ai votat la o altă secție. Odată ce ai buletinul de vot în mâini, mergi către una dintre cabinele de vot, unde este ștampila, pe care să o aplici în dreptul numelui candidatului, pentru care dorești să votezi. În cabina de vot poate intra doar o singură persoană. Asigură-te că ștampila aplicată „votat” în buletinul tău de vot este vizibilă. E important să nu faci alte semne pe buletinul de vot și să nu aplici ștampila în dreptul mai multor candidați, deoarece în acest caz votul tău nu va fi considerat valabil, iar buletinul tău de vot va fi anulat. Este important să știi, de asemenea, că nu se permite fotografierea buletinului de vot. După ce ai făcut alegerea, împăturește buletinul de vot și introdu-l în una dintre urnele de vot, care se vor afla la ieșirea din cabinele de vot. 

Mai multe informații despre votul în străinătate poți găsi pe pagina web creată de Comisia Electorală Centrală: diaspora.cec.md.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

„100 de moldoveni au zis” în cinci regiuni din sudul țării. Când comunitățile se ascultă, învață și se apropie

/0 Comments/in /by

În luna decembrie, cinci regiuni ale Republicii Moldova (Ștefan Vodă, Căușeni, Cimișlia, Cahul și Leova) au devenit spații vii de dialog, reflecție și implicare civică. Sub formatul interactiv „100 de moldoveni au zis”, sute de oameni au demonstrat că subiecte precum dezinformarea, coeziunea socială și participarea civică pot fi discutate deschis, pe înțelesul tuturor, într-un mod prietenos și captivant. În acest fel, am reușit să aducem vocea comunității, în prim-plan

În fiecare regiune, activitățile au pornit de la sondaje locale, la care au participat peste 500 de cetățeni în total. Răspunsurile lor despre știri false, încrederea în sursele de informare, transparența autorităților și implicarea civică au fost transformate într-un quiz comunitar, adaptat realităților locale. Astfel, opiniile oamenilor au devenit instrument de învățare, iar comunitățile s-au regăsit în propriile răspunsuri.

Ulterior, au fost organizate evenimente ce au adunat peste 300 de participanți tineri, adulți, vârstnici, reprezentanți ai ONG-urilor, instituțiilor publice, elevi, studenți, voluntari, părinți, chiar și autorități locale. Echipele au fost mixte, intergeneraționale, iar acest lucru a deschis un dialog autentic între perspective diferite, dar complementare.

În Cimișlia, o echipă a fost formată chiar din reprezentanți ai primăriei, iar în Cahul au participat centre de tineret, colegii, ONG-uri, consilii consultative și inițiative civice locale.

Reacțiile și emoțiile au fost pe măsură, iar nivelul de implicare a fost înalt în toate regiunile. De la dezbateri aprinse în echipe, reacții spontane din public la râsete, surprize și momente de reflecție profundă.

Un exemplu emoționant vine din Cahul, unde o tânără mamă, aflată la prima participare civică, a mărturisit la final că și-a schimbat complet percepția despre implicare: „Am crezut că părerea mea nu contează. Acum știu că vreau să mă implic.”

Ne bucurăm să avem rezultate care merg dincolo de evenimente. Activitățile au contribuit la creșterea nivelului de conștientizare privind dezinformarea; dezvoltarea gândirii critice; consolidarea coeziunii sociale; stimularea dorinței de implicare civică; crearea unor spații sigure de dialog, unde oamenii s-au simțit ascultați. În Căușeni, evenimentul a atras inclusiv atenția presei locale, amplificând mesajele și impactul în comunitate.

Diversitatea participanților, diferențele de vârstă și de familiaritate cu subiectele abordate, dar și gestionarea timpului într-un format atât de interactiv au fost provocări reale. Totuși, acestea au fost depășite prin facilitare flexibilă, muncă de echipă și implicarea voluntarilor locali, fapt pentru care le mulțumim partenerilor locali.

„100 de moldoveni au zis” a demonstrat că oamenii vor să discute, să înțeleagă și să participe, atunci când li se oferă cadrul potrivit. Comunitățile locale nu duc lipsă de opinii sau soluții, au nevoie doar de spații în care să fie auzite.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.