Posts

radu magdin

Provocarea liberalismului estic: ce poate și ce nu trebuie să învețe R. Moldova de la România?

[ANALIZĂ Buletin Nr. 1] Radu Magdin | În Est, liberalismul și-a pierdut din aura pe care o avea în primii 15 ani de după căderea Cortinei de Fier. De la cuvântul magic al transformărilor post-comuniste, a ajuns să fie contestat și deconstruit de cei care-și asociază diverse etichete, fie ele de conservatori sau naționaliști. Liberalii politici, la randul lor, si-au pierdut abilitatea de comunicare și inclusiv mândria identitară raportat la valorile în care cred, uită să le clameze majoritatea. 

Internaționalismul liberal este sub asediul tradițiilor și a unui renăscut curent centrat pe izolare, pe repliere, pe noi vs ei. Frustrările găsesc ca explicație și țap ispășitor tocmai, în mod ironic, rețeta economică și democratică a succesului, ideea și rețeta liberală. Nu doar că a dispărut consensul care a dus la mutația ideologiilor tipice, aducând stânga și dreapta la un numitor comun care i-a făcut pe unii să vorbească de negarea unei competiții sănătoase, dar defensiva liberalismului este și un efect al fracturilor care există în zona de dreapta. Liberalismul cultural, cel construit în jurul drepturilor și diferenței, devine “sexomarxism” în discursul public și aduce un rol mai pregnant al statului, care trebuie să protejeze, să prevină, să impună canoane (a se vedea întregul eșafodaj discursiv construit de Orban în Ungaria); în chip insidios, se deschide calea către mai puțin liberalism economic, către mai mult intervenționism și protecționism. 

Ideologic vorbind, liberalismul în Est este într-un moment de testare a limitelor și de redefinire. Spargerea consensului înseamnă că un nou echilibru axiologic trebuie găsit, iar pentru aceasta vor veni teste și noi teste. Centrarea discursului public pe teme de la periferia conceptului, care țin de articularea sa în raport cu alte abordări, va continua să creeze probleme de poziționare pentru partidele liberale, pentru cei care poartă asemenea etichete. Ei văd mutații generate de diferite interpretări ale liberalismului, văd relativul succes al progresismului sau al iliberalismului, termeni extrem de diferiți, dar care pot fi înțeleși ca poziționări mai nuanțate sau mai radicale față de nucleu. Întrebarea este și rămâne dacă și cum va rezista centrul, dacă și cum vor rezista moderația și mariajul dintre cultural și economic subsumat vechiului termen. În plan practic, în colțul nostru est-european de lume, cum trăiesc partidele liberale această cumpănă?

Voi vorbi despre câteva lecții din istoria recentă a României care pot fi relevante pentru Republica Moldova. Totuși, în general, aș argumenta că punctul de plecare – sau de inflexiune – rămâne același: ce identitate și ce politici să asumi, pentru a lăsa în urmă defensiva strategică și comunicațională și a impune o “poveste politică” nu doar corectă, ci și câștigătoare de alegeri?

  1. Unitatea în rândul forțelor liberale rămâne asimptotic o aspirație. Pentru cei vizați, beneficiile sale s-au văzut în România la alegerile prezidențiale din 2014; momente cu încărcătură strategică și politică majoră sunt rareori decise de abordări care neagă punerea împreună. 
  2. În același timp, unitatea poate duce la cel mai mic numitor comun și la dezangajare, atunci când consensul este unul mai degrabă fals decât rezultat al dezbaterii. Durerile facerii în cazul fuziunii PDL-PNL nu sunt un artificiu retoric, ci o realitate care a structurat – și explică în parte – rezultatul alegerlor din 2016 sau relativul succes al ALDE-ului românesc. Pot fi conservatorii și liberali așezați sub steagul aceluiași mare partid, chiar dacă unii se uită mai degrabă spre ALDE european, iar alții spre PPE european? Câtă diversitate și câtă unitate, într-un final?
  3. Organizarea nu bate niciodată claritatea narativului central. Ce vrea partidul și cum răspunde el tensiunilor din societate – pe aceste teme, un efort continuu de netezire a muchiilor este necesar, altfel marile dezbateri te vor prinde pe nepregătite și vei îmbrățișa soluția care nu aduce decât pierderi. Un exemplu foarte bun este felul în care PNL-ul din România a reacționat la referendumul pentru definirea familiei. Dacă este un lucru de așteptat de la un partid mare, atunci acel lucru este capacitatea de sinteză și temele mari. Curajul sintezei care redefinește, nu scârbește. Totul pentru că…
  4. partidele mici și noi vin rapid din urmă. Nu au poate același nivel de resurse, dar nici prea mult balast. Pot miza pe teme noi, pot alege poziționări ferme fără pericolul de a-și aliena suporteri. Pot fi cool prin comportament și lideri (în România, atenția merge spre USR și România Împreună), se pot sincroniza natural cu societatea civilă. Povestea peștelui cel mic rămâne valabilă și de aici vine pericolul cel mare pentru partidele liberale clasice, atât în R.Moldova, cât și în România, asta dincolo de uzura liderilor acestor partide. 
  5. O victorie nu e niciodată decisivă, atât timp cât narativul central nu a fost impus și apropriat de societate. Poți câștiga alegeri fără a schimba zeitgeist-ul – marea problemă pe care K. Iohannis o va avea anul viitor în campania de realegere. Locul unei fundații liberale implicate în societate e să schimbe mentalități și să ajute astfel la modernizarea moravurilor și a societății. 

R.Moldova, ca și România, are nevoie de o fabrică de idei de calitate, care să fie gândite pe mai mult de un deceniu pentru impact, nu doar pentru a propti pe moment un lider politic sau altul, cu parfum de progres sau orientare vestică credibilă, constituită și din acțiuni nu doar din vorbe. Înainte de a alinia resurse și oameni, ideile contează. Și primează. Deci, Ideas First!

Radu Magdin este analist internațional, consultant și trainer. A petrecut 5 ani în Bruxelles (2007-2012) – la Parlamentul European, Euractiv și Google. Este un analist bine cunoscut în România si in strainatate, fiind des citat de presa internationala. El își urmează pasiunea pentru subiectul războiului informațional prin intermediul studiilor de doctorat la Școala Națională de Științe Politice și Administrative din România, lucrând la o teză despre Propaganda rusească și impactul acesteia asupra sistemelor de conducere din Europa Centrală și de Est.

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova