LID Flash analiza narațiunilor dezinformatoare bazate pe știri false
LIDFLASH | Dan NICU | expert asociat LID Moldova [22.12.2023]
Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.
Narațiune falsă: PAS a pierdut alegerile locale din 2023
După publicarea rezultatelor preliminare ale alegerilor locale din 5 și 19 noiembrie 2023, care au avut loc pe 5 noiembrie (cu un al doilea tur pe 19 noiembrie), anumite canale de Telegram și site-uri au publicat știri care transmiteau mesajul că PAS a pierdut alegerile, încercând să creeze astfel, o narațiune falsă în scop dezinformator.
Material analizat: „Moldova se teme de război – partidul pro-european al Maiei Sandu a pierdut lamentabil alegerile locale.” Articolul a apărut pe 20 noiembrie pe canalul de telegram atribuit unui cunoscut analist militar și propagandist rus de origine ucraineană Yuri Podolyaka și a fost republicat de mai multe canale de Telegram din Republica Moldova, printre care cel al deputatului PSRM Bogdan Țîrdea.
Conținut informativ:
Știrea analizată face câteva afirmații principale:
- PAS a pierdut categoric alegerile locale.
- PSRM a luat sub control exclusiv 17 din 32 de „organe locale ale puterii” și 11 din 18 orașe.
- PAS nu poate crea majorități pe cont propriu în niciun consiliu local.
Tehnica de dezinformare este utilizarea știrilor false cu mesaj similar/identic, componente ale unei narațiuni.
De ce este falsă narațiunea? Vom analiza afirmațiile materialului în cauză, luându-le rând pe rând pentru a le stabili veridicitatea și a verifica în ce măsură putem vorbi despre o știre falsă.
În primul rând, dacă ne referim la alegația că PAS ar fi pierdut „categoric” sau „lamentabil” alegerile locale, e necesar să examinăm faptele. Iar faptele arată că PAS a obținut cel mai mare număr de voturi acordate în cadrul acestor alegeri. Rezultatele alegerilor demonstrează că partidul de guvernare a obținut 3189 sau 31,91% din mandatele de consilieri de nivel I (comune, orașe, municipii cu excepția Chișinăului și Bălțiului), 357 sau 32,87% din mandatele de consilieri de nivel II (raioane + municipiile Chișinău și Bălți) și 291 sau 32,51% din mandatele de primari (sau 310, adică 34,63% dacă luăm în calcul cei 19 primari aleși independenți dar membri ai echipei PAS). Niciun alt partid/candidat nu a obținut mai multe mandate de primari și consilieri la nivel național. Pe locul doi se plasează PSRM, acest partid obținând 22,84% din mandatele de consilieri de nivel I, 23,57% din mandatele de consilieri de nivel II, și 16,09% din mandatele de primari.
În cifre absolute, din cele 11974 de funcții publice supuse scrutinului, PAS și-a propulsat în funcții 3837 candidați (32,04%), sau 3856 (32,2%) cu primarii aleși ca independenți dar membri ai echipei partidului. În cazul partidului plasat pe locul 2, PSRM, cifrele arată astfel: 2682 de reprezentanți în funcțiile de primari și consilieri de ambele nivele (22,39%). Mai trebuie spus și că în 19 din cele 32 de raioane ale Republicii Moldova, PAS a luat locul întâi după numărul de voturi acordate listei partidului la consiliile raionale.
Datele expuse demonstrează că PAS, partidul plasat pe locul unu ca reprezentare, l-a devansat pe cel aflat pe poziția secundă, PSRM, cu 1174 de mandate obținute, sau cu 9,81%. Or, în orice scrutin, fie parlamentar sau local, partidul care obține cele mai multe voturi și cea mai extinsă reprezentare în situația post electorală este considerat câștigător al alegerilor. Prin urmare, PAS este câștigător al alegerilor locale. Cifrele arată asta.
Desigur, există nuanțe importante care trebuie luate în calcul. Este adevărat că PAS nu a acumulat majorități absolute (peste 50%) în niciunul dintre raioane, și este la fel de adevărat că nu a reușit să-și impună candidatul la funcția de primar în niciunul din cele 11 orașe cu statut de municipiu, inclusiv în municipiul Chișinău. Prin urmare nu putem discuta despre o victorie covârșitoare a partidului de guvernământ. Însă analiștii care, comparând rezultatele PAS la alegerile parlamentare din 2021 cu cele din prezent, trag concluzia că acest partid a pierdut alegerile, preferă să evite realizarea unei comparații cu alegerile locale din 2019, când Blocul ACUM, din care făcea parte și PAS, a luat puțin peste 20% din mandatele de toate nivelurile. Dacă scoatem din calcul reprezentanții din 2019 ai Partidului Demnitate și Adevăr, putem spune că în comparație cu precedentele rezultate de la alegerile locale, PAS aproape că și-a dublat cota de control a mandatelor de aleși locali. Și cu toate că nu a reușit să obțină majorități de peste 50% în vreun consiliu raional, se pot realiza coaliții cu reprezentanții altor forțe politice pro-europene, ceea ce deja se și întâmplă. În cel puțin 16 raioane, adică jumătate, PAS are șanse însemnate să participe la exercitarea puterii locale de nivel raional în calitate de vioară întâi, ca forță politică deținătoare a majorității relative în consiliile raionale.
Ierarhizarea mandatelor de primari în funcție de mărimea și importanța localității are sens, și emiterea judecăților legate de victoria sau eșecul unei forțe politice la nivel național în funcție de controlarea acestor localități este justificată, însă doar până la un punct. Or, când ai, pe de o parte, un anumit număr de orașe cu primării controlate de reprezentanții opoziției (peste 20 din 35), iar pe de altă parte peste 300 de localități, fie și rurale, din peste 800, controlate de reprezentanți ai partidului puterii/afiliați acestuia, nu poți vorbi despre un „eșec total și lamentabil” al partidului puterii. Coroborând aceste rezultate cu cele din consiliile raionale, obținem un tablou în care PAS nu deține o majoritate covârșitoare a reprezentanților administrațiilor publice locale în funcție de afilierea lor politică, însă este oricum partidul cel mai bine reprezentat la nivel național.
Cazul municipiului Chișinău este diferit, candidatul PAS Lilian Carp a pierdut la diferență mare de scor în fața lui Ion Ceban, însă la votul politic pentru consiliul municipal, partidul lui Ceban, Mișcarea Alternativa Națională a devansat PAS cu doar 0.22% (33,10% pentru MAN versus 32,88% pentru PAS, sau 85162 vs 84614 voturi, diferență de 548), ambele forțe obținând câte 20 de mandate de consilieri din 51, adică 39,21%. Prin urmare, cu toate că tehnic vorbind MAN a învins PAS în municipiul Chișinău, diferența minimă de scor a adus cele două partide la egalitate în consiliul municipal, astfel putem spune că acestea, de fapt, mai curând și-au împărțit victoria la votul politic.
Examinând în ansamblul său materialul analizat, este important să observăm că acesta îmbină falsuri depline (PSRM nu controlează 17 din 32 de raioane în urma acestor alegeri), inexactități (consiliile raionale sunt numite „consilii locale”), și informații reale (rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020 și parlamentare din 2021) pentru a face materialul credibil și a transmite mesajul subliminal – populația Republicii Moldova respinge guvernarea PAS și își dorește să fie alături de Rusia, care servește interesele Moscovei. Or, în condițiile unui vot cumulat în favoarea partidelor pro-ruse de 30-35% la ultimele scrutine electorale, inclusiv la cel local din 2023, această aserțiune este falsă. Astfel, putem concluziona că materialul analizat poartă semnele distinctive ale prezenței unui mesaj dezinformator, care ia forma unei știri false cu conținut pretins analitic.
Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!