Protejarea jurnaliștilor în timpul conflictelor armate: perspectivele dreptului umanitar și a educației media

/0 Comments/in /by

text de Artiom Gușan

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În ultimele decenii, conflictele armate au generat suferință și pierderi umane semnificative pentru milioane de civili, acompaniate de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului. În această realitate tulburătoare, jurnaliștii și profesioniștii media se confruntă cu riscuri imense, alegând să aducă lumii relatări despre ororile conflictelor armate și costurile umane asociate.

Raportarea din zonele de conflict este extrem de periculoasă, dar jurnaliștii, din datorie profesională, aleg să furnizeze informații vitale pentru a menține societatea informată și pentru a ne asigura că reacțiile noastre sunt fundamentate pe fapte reale. Într-un context în care societatea civilă este adesea absentă sau limitată în timpul conflictelor armate, mass-media devine nu doar un observator, ci și o sursă esențială de informații, un combatant, o țintă și un câmp de luptă.

Cu tehnologia modernă, informațiile se răspândesc rapid, iar presiunea asupra jurnaliștilor de a acoperi evenimentele în timp real într-un mediu competitiv a crescut semnificativ. În această ecuație, libertatea de exprimare și informare, fundamentale pentru democrație, se confruntă cu amenințări grave, iar protecția jurnaliștilor devine crucială pentru menținerea acestor libertăți.

Protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor armate

Cu creșterea importanței informațiilor în conflictele armate, jurnaliștii sunt în centrul unei transformări semnificative a peisajului informațional. Organizațiile cu experiență, precum Federația Internațională a Jurnaliștilor, recunosc că niciun reportaj nu valorează viața unui jurnalist. Cu toate acestea, jurnaliștii se confruntă cu provocări specifice într-un mediu informațional în schimbare rapidă.

În această privință, planificarea activității jurnalistului în zone cu risc ridicat devine esențială pentru asigurarea siguranței acestora. Pașii precum cercetarea amănunțită, studiul contextului istoric și cultural, planificarea logistică și pregătirea medicală devin imperative pentru supraviețuirea în astfel de medii periculoase.

Protecția jurnaliștilor prin perspectiva Dreptului umanitar

Dreptul Internațional Umanitar (DIU) reprezintă cadrul legal care reglementează tratamentul indivizilor în conflictele armate. În acest context, jurnaliștii beneficiază de protecție în temeiul DIU, care cuprinde principii generale de protecție și garanții specifice privind atacurile, arestarea și reținerea lor.

Articolul din Protocolul Adițional I (PA I) al Convențiilor de la Geneva recunoaște jurnaliștii ca civili în misiuni profesionale periculoase și interzice atacurile asupra lor. Cu toate acestea, protecția efectivă pe teren rămâne o provocare, iar jurnaliștii sunt tot mai expuși la riscuri precum răpiri, amenințări și arestări.

Arestarea și detenția jurnaliștilor în conflictele armate reprezintă o amenințare majoră, iar drepturile omului completează DIU în această privință. Protecția diferă în funcție de statutul jurnalistului, cu corespondenții de război beneficiind de un statut special în cazul detenției.

Viitorul protecției jurnaliștilor

Cu toate eforturile pentru a proteja jurnaliștii în conflictele armate, rămân probleme neclarificate. Definirea precisă a unui jurnalist și recunoașterea statutului său în diferitele situații rămân subiecte de dezbatere. Tehnologiile emergente, cum ar fi dronele și raportarea de la distanță, aduc provocări suplimentare, iar DIU trebuie să evolueze pentru a aborda aceste schimbări.

Viitorul protecției jurnaliștilor în conflictele armate depinde de angajamentul continuu al comunității internaționale, statelor și organizațiilor media. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de aplicare a normelor existente și adaptarea acestora la noile realități sunt esențiale pentru asigurarea siguranței jurnaliștilor și menținerea integrității informaționale într-o lume afectată de conflicte.

Gândirea critică și educația media în rândul tinerilor

De asemenea, este crucial să abordăm această problemă în contextul gândirii critice și educației media în rândul tinerilor. Gândirea critică înseamnă evaluarea atentă a informațiilor, recunoașterea surselor credibile și conștientizarea provocărilor cu care se confruntă jurnaliștii în timpul conflictelor armate. Educația media ar trebui să ofere tinerilor instrumentele necesare pentru a deveni consumatori informați și pentru a înțelege importanța jurnalismului în menținerea unei societăți informate și angajate.

Instrumente și resurse în vederea abilitării tinerilor în vederea evaluării informației în mod critic

Tematica protejării jurnaliștilor în timpul conflictelor armate și gândirea critică a tinerilor poate fi înțeleasă prin promovarea unei abordări echilibrate și informate asupra conflictelor armate. Educația media poate juca un rol esențial în formarea unei generații capabile să evalueze informațiile în mod critic, să aprecieze rolul jurnaliștilor în furnizarea acestora și să sprijine eforturile continue de protejare a acestora în timpul conflictelor armate.

Pentru a dezvolta abilitățile necesare, a deveni consumatori informați și pentru a înțelege importanța jurnalismului în menținerea unei societăți angajate și informate, tinerii pot beneficia de diverse instrumente și resurse. Printre acestea o atenție sporită poate fi acordată Educației Media în Școli, care ar cuprinde diverse Programe de Studiu Dedicate, precum Integrarea educației media în programele școlare. Acestea ar putea oferi tinerilor cunoștințe fundamentale despre modul în care funcționează mass-media și rolul său în societate. De asemenea Dezvoltarea Gândirii Critice prin intermediul includerii unor module care să stimuleze gândirea critică și analiza atentă a informațiilor poate ajuta tinerii să devină mai conștienți de manipulările posibile și să identifice știrile false.

Totodată este relevant de menționat utilitatea Cursurilor Online și Resurse Interactive, precum Platformele de Educație Online. Aceste Cursuri online dedicate educației media, oferite de organizații de încredere, pot ajuta tinerii să-și dezvolte abilitățile în propriul ritm. Jocurile Educaționale interactive pot simula anumite experiențe media și îi învață pe tineri cum să interpreteze și să evalueze informațiile.

Înființarea Cluburilor  Școlare și Activitățile  Extracurriculare reprezintă un mecanism de consolidare a educației media în rândul tinerilor. Astfel, implicarea în diverse cluburi de jurnalism poate oferi tinerilor oportunitatea de a experimenta procesul jurnalistic și de a înțelege provocările cu care se confruntă jurnaliștii. Totodată, organizarea de ateliere și dezbateri pe teme media pot încuraja discuțiile și schimbul de idei între tineri, ajutându-i să-și formeze propriile opinii informate.

Este incontestabilă necesitatea valorificării Resurselor Online, precum Site-urile de verificare a faptelor, care ar direcționa tinerii către site-uri specializate.  Astfel,  verificarea faptelor poate fi esențială pentru a-i învăța pe tineri să confirme autenticitatea informațiilor pe care le întâlnesc online.Totodată, promovarea accesului la surse de știri respectabile și de încredere este crucială pentru a dezvolta încrederea în informații.

Concluzie

În contextul conflictelor armate și al amenințărilor la adresa jurnalismului, protejarea jurnaliștilor devine o prioritate esențială. Acest articol a explorat perspectivele juridice ale Dreptului Internațional Umanitar și importanța educației media în formarea tinerilor ca cetățeni informați și implicați.

Riscurile semnificative cu care se confruntă jurnaliștii în zonele de conflict subliniază necesitatea planificării și pregătirii adecvate pentru a face față mediilor periculoase. De asemenea, au fost evidențiate provocările actuale privind definirea și recunoașterea statutului jurnalistului în diverse situații, inclusiv în contextul tehnologiilor emergente.

Importanța Dreptului Internațional Umanitar ca instrument de protecție a jurnaliștilor este incontestabilă, recunoscând simultan nevoia de adaptare la schimbările aduse de tehnologie.

Explorarea legăturii strânse dintre educația media și gândirea critică în rândul tinerilor a acentuat importanța integrării educației media în școli. Instrumente precum programele de studiu, platformele online, cluburile de jurnalism și dezbaterile, alături de necesitatea încurajării tinerilor să devină consumatori informați, având acces la resurse online precum site-uri de verificare a faptelor și surse de știri de încredere sunt esențiale pentru o societate democratică.

Prin promovarea acestor instrumente și resurse, există posibilitatea de a transforma tinerii în consumatori informați și cetățeni implicați în societate. Gândirea critică și educația media au fost identificate drept elementele cheie pentru asigurarea unei interpretări conștiente și responsabile a informațiilor într-un peisaj media complex. Astfel, angajamentul continuu al comunității internaționale, statelor și organizațiilor media rămâne esențial pentru dezvoltarea unor mecanisme eficiente de aplicare a normelor existente și adaptarea acestora la noile realități, contribuind astfel la menținerea integrității informaționale într-o lume afectată de conflicte.

LIDFLASH|Catalogul semantic – instrument pentru stabilirea seturilor de date pentru jurnaliști

/0 Comments/in , /by

LIDFLASH | Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Catalogul semantic este un instrument digital de lucru care asigură unificarea și uniformizarea definițiilor și clasificatoarelor, descriere univocă a structurilor de date, reutilizarea acestor date și facilitarea interacțiunii pe platforma de interoperabilitate (MConnect).

Sistemul informațional Catalogul Semantic a fost elaborat ca urmare a analizei practicilor actuale de gestionare a datelor cu scopul de a îmbunătăți calitatea generală a datelor, utilizarea și coordonarea acestora, respectiv alinierea lor la practicile internaționale. Pentru sporirea calității datelor și informațiilor despre acestea, precum și implementarea bunelor practici internaționale a fost nevoie de a identifica un mod cât mai eficient și centralizat de sistematizare și gestionare a informațiilor despre date.

Conceptul Sistemului informațional „Catalogul semantic” și Regulamentul privind modul de ținere a Registrului format de Sistemul informațional „Catalogul semantic” au fost aprobate prin HG323/2021.

I.P. Agenția de Guvernare Electronică (AGE) este desemnată drept autoritate competentă pentru asigurarea schimbului de date și interoperabilității prin intermediul platformei de interoperabilitate și se efectuează în baza activelor semantice înregistrate în Catalogul Semantic instituit de către Guvern. În acest sens, AGE administrează Catalogul Semantic prin identificarea, înregistrarea, publicarea, actualizarea și eliminarea activelor semantice (datelor).

La modul practic, pentru utilizarea eficientă a Catalogului Semantic și pentru a înțelege ce date există în Registrele Informaționale din stat, jurnaliștii au disponibilă o interfață intuitivă, care permite, în calitate de potențiali participanți la schimbul de date să exploreze și să acceseze informații privind datele publicate, direct de pe pagina principală a Catalogului Semantic structurat în felul următor:

  • Categorie – reprezintă gruparea activelor semantice în baza proprietăților și relațiilor dintre acestea (ex. sănătate, afaceri externe, transport, etc.);
  • Entitate – activ semantic ce descrie o structură de date despre un obiect, într-un anumit context. Exemple de entități: persoană fizică, persoană juridică, vehicul, document;
  • Clasificator – totalitatea semnificațiilor unor sau altor caracteristici ale obiectului şi codurilor digitale sau literale ce corespund acestora. Exemple de clasificatoare: clasificatorul tipurilor de documente, clasificatorul tipurilor de vehicule, etc.;
  • Interpelare – descrie parametrii în baza cărora pot fi consumate și/sau furnizate date (parametri de intrare), caracteristicile de disponibilitate ale activelor semantice în procesul schimbului de date. Exemple de interpelări: GetVehicleByIDNO, GetPerson, GetRealEstateByIDNP, etc.;
  • Eveniment – o combinație de active semantice interconectate care descriu și definesc procese, stări supuse schimbării în raport cu obiectul/subiectul evenimentului.

Deci, jurnaliștii pot naviga prin Catalogul Semantic și consulta conținutul acestuia pentru a înțelege ce date pot fi consumate de către ei în procesul de prestare a serviciilor jurnalistice. Informația din Catalogul Semantic este publică și poate fi consultată fără autentificare cu o semnătură electronică.

Totuși, autentificarea cu semnătura electronică este necesară dacă urmare a consultării datelor, jurnalistul intenționează să depună o cerere de conectare la Platforma de interoperabilitate (MConnect).

Beneficiile Catalogului Semantic

  1. accesul facil la inventarul activelor semantice al Republicii Moldova în vederea identificării furnizorului primar de date de care sunt interesați jurnaliștii;
  2. punct unic central de referință pentru înregistrarea, evidența, consultarea de către jurnaliști a activelor semantice;
  3. sunt puse bazele pentru asigurarea interoperabilității semantice, iar drept urmare pentru asigurarea unei înțelegeri și interpretări uniforme a semnificației datelor;
  4. sunt create funcționalități avansate pentru toți actorii implicați în vederea gestionării eficiente, optime și facile a activelor semantice pe durata întregului ciclu de viață a acestora și a proceselor de lucru aferente;
  5. alinierea la standardele europene și internaționale în materie de interoperabilitate semantică.

Drept concluzie menționăm că Catalogul Semantic este o resursă informațională valoroasă și cuprinzătoare (complexă) prin care se poate solicita acces la date publice și cu caracter personal, dar și se oferă o viziune de ansamblu asupra datelor existente în Sistemele Informaționale de stat, care pot fi folosite de către entitățile mass-media interesate și specializate în elaborarea materialelor de investigație, studiilor, cercetărilor, analizelor, dar și redactării materialelor informative la nivel național și global.

JURNALISMUL ALTFEL, DIGITALIZAREA SERVICIILOR PRESTATE

/0 Comments/in /by

text de Igor Aramă

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

CONTEXT GENERAL

Digitalizarea are un impact profund asupra vieții sociale, economice, politice și culturale cotidiene a cetățenilor, lucrătorilor și consumatorilor și afectează toate domeniile societății, întrucât digitalizarea se află la originea mai multor diferențe sociale, cu apariția unui nou decalaj digital, nu numai între zonele urbane bine conectate și zonele rurale și îndepărtate, ci și între cei care pot beneficia pe deplin de un spațiu digital îmbogățit, accesibil și sigur, cu o gamă largă de servicii[1].

În acest sens, digitalizarea proceselor media și informarea cetățenilor, nu reprezintă o excepție de la norma generală.

Prin urmare, tehnologizarea și digitalizarea procesului mediatic și-au pus amprenta pe toate aspectele activității jurnalistice. Internetul, folosirea platformelor digitale, analiza comparativă, dar și evolutivă a proceselor și fenomenelor și stocare a informațiilor, le permite jurnaliștilor să obțină, într-un timp foarte scurt, accesul la documente oficiale, baze de date, inclusiv, date cu caracter personal, resurse electronice ale altor instituții de presă din țară sau peste hotare, biblioteci, arhive, etc.

Posibilitățile jurnalistului s-au lărgit într-atât, încât actualmente un profesionist bun poate realiza articole jurnalistice fără a ieși pe teren și fără a realiza interviuri s-au purta discuții.

Mai exact, jurnalismul se află într-un context nou, cu reguli care sunt de asemenea noi, nevoi diferite, riscuri și oportunități de neconceput în parametrii vechilor modele privind procesul de informare și comunicare. Din această perspectivă, digitalizarea serviciilor media a avut și va avea cu siguranță un impact direct asupra consumatorilor de informații, reușind să schimbe radical percepția cu privire la:

  1. timpul de execuție a transferului de date și informații;
  2. spațiul în care se activează (offline/online);
  3. folosirea platformelor digitale în procesul de prestare a serviciilor;
  4. prestarea serviciilor media prin intermediul platformelor de socializare;
  5. nivelul de confidențialitate și prelucrare a datelor cu caracter personal;
  6. exploatarea surselor de informare veridice și în regim real;
  7. dezvoltarea strategică din perspectiva digitalizării proceselor media.

În contextul tendinței de digitalizare a proceselor de interacțiune cu potențialii consumatori de informații, instituțiile de media sunt nevoite să se adapteze unui nou model de afaceri și prestare a serviciilor, care implică procesul de utilizare a platformelor și tehnologiilor avansate sau digitale în scopul cercetării, adunării, producerii și prezentării de știri și informații, țintit pentru piața educată progresiv pe calculator și care poate fi accesată de pe mobil, computer, laptop sau tablete în orice loc și oră, fără plăți adiacente.

PLATFORME ȘI SERVICII CARE POT FI OPERATE DE CĂTRE JURNALIȘTI

SERVICIUL GUVERNAMENTAL DE SEMNĂTURĂ ELECTRONICĂ

MSign este serviciul guvernamental de semnătură electronică, care oferă posibilitatea jurnaliștilor să utilizezi Semnătura Mobilă (orange/moldcell) și Semnătura electronică pe Stick USB (Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică), în interacțiunile online și să verifice autenticitatea semnăturilor altor persoane în condiții de securitate garantată.

Totodată, deținerea unei semnături electronice, creează în spațiul virtual o identitate electronică, echivalentă cu buletinul de identitate a persoanei fizice și reprezintă:

  1. Instrument de identificare a persoanei fizic și juridice în spațiul electronic;
  2. Instrument ce permite interacțiuni cu efect juridice la distanță și schimb de documente electronice;

Utilizând semnătura digitală te poți autentifica pe platforme digitale, semna documente și solicitări electronice, valida autenticitatea unor acte, întocmi cereri online pentru anumite servicii, fără a te deplasa la ghișeu, contesta răspunsuri, etc.

Beneficiile semnăturii digitală pentru jurnaliști și instituție media.

  • Ai acces 24/7 la informații pe care le deține statul despre tine prin intermediul Portalului Guvernamental al Cetățeanului și Antreprenorului – https://mcabinet.gov.md;
  • Beneficiezi de serviciile și platformele electronice guvernamentale gratuite, sau contra plată, destinate cetățenilor și mediului de afaceri;
  • Semnezi și verifici documente electronice prin MSign – https://msign.gov.md;
  • Acorzi împuterniciri de reprezentare prin intermediul Serviciului electronic guvernamental MPower;
  • Ești scutit de costuri de printare, scanare și transport al documentelor;
  • Transmiți și recepționezi documente și informații într-un timp operativ;
  • Ești asigurat din punct de vedere al confidențialității datelor și siguranța datelor (expediate direct la destinatar, fără terți, curieri sau operatori);
  • Semnezi documente din orice colț al lumii fără bariere de timp și distanță;
  • Elimini necesitatea de a tipări documentele doar pentru a fi semnate;
  • Poți eficientiza și automatiza munca, procesele și procedurile de lucru;
  • Te bucuri de o experiență plăcută și sigură de interacțiune la distanță cu instituțiile statului și/sau private.

Cum accesezi serviciul pentru semnare:

  1. Accesează platforma https://msign.gov.md;
  2. Alege opțiunea Semnează;
  3. Încarcă fișierul (documentul în pdf) pentru semnare;
  4. Scrie motivul semnării (opțiuni de răspuns pot fi: aprobat, semnat, rezoluția etc.)
  5. Scrie codul din imagine și semnează!

Cum accesezi serviciul pentru verificare:

  1. Accesează platforma https://msign.gov.md;
  2. Alege opțiunea Verifică;
  3. Încarcă fișierul/fișierele (în pdf) pentru verificare;
  4. Accesează butonul – verifică documentul;

SERVICIUL GUVERNAMENTAL DE PLĂȚI ELECTRONICE

Platforma de plăți electronice https://mpay.gov.md/ este serviciul guvernamental de plăți electronice, un instrument informațional cu ajutorul căruia, jurnaliștii pot achita diverse servicii online, în procesul de documentare a unor articole, sau efectua plăți pentru a avea acces în cadrul unor sisteme informaționale de interes (instrumente oferite de către instituțiile statului, contra plată, cum ar fi baza de date de la Cadastru, accesul la dosarul de înregistrare al companiei, accesul la informații statistice, etc.).

MPay face posibilă achitarea serviciilor prin intermediul mai multor modalități de plată cum ar fi: carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking și plăți în numerar.

Achitarea serviciilor prin MPay se face prin orice instrument de plată legal, disponibil pe piața din Republica Moldova.

Beneficiile Serviciului guvernamental de plăți electronice pentru jurnaliști și instituție media.

  • Plătește cu orice card, fără comision;
  • Rapid și sigur;
  • Simplu și comod;
  • La distanță de un click;
  • Nu depinzi de cozi sau programări incomode și inutile;
  • Peste 1500 de servicii pot fi achitate prin MPay.

Scenariul de achitare.

Este necesar de accesat e-Serviciul dorit (spre exemplu: Solicitare de informații statistice de la Biroul Național de Statistică) și completată cererea online pentru acces la date și/sau metadate. Serviciul va calcula suma spre plată și va propune să achițitați prin MPay.

Prin urmare, va fi efectuată redirecționarea pe pagina https://mpay.gov.md/, unde se poate selecta modalitatea de achitare și efectua plata. La sfârșitul operațiunii serviciul va veni cu o confirmare de plată. În orice moment se poate de verificat statutul plății.

Dacă deții o factură de plată, poți scana QR codul facturii și vei fi redirecționat spre achitare.

Prin intermediul MPay pot fi achitate și serviciile offline, comanda cărora se efectuează la ghișeul instituțiilor publice. Pentru aceasta este necesar de accesat pagina https://mpay.gov.md/, selectat serviciul și introduce numărul comenzii, cererii, după care se achită la fel cum se face la terminalele de plată.

PORTALUL GUVERNAMENTAL DE DATE

Portalul Guvernamental de https://date.gov.md/ este o resursă informațională publică, creată în scopul asigurării unei experiențe calitative, holistice și integrate pentru toți cei interesați de a accesa și utiliza datele care sunt colectate și produse de autorități, instituții publice, Guvern în general.

Datele cu caracter public sunt structurate în funcție de ministere și instituții: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Turismului etc. Jurnaliștii pot să consulte cu ușurință seturile de date, să solicite anumite informații pe care le consideră utile, să-și exprime opinia și să propună direcții de îmbunătățire a platformei. Vocea jurnaliștilor poate fi lesne auzită de către ministere și instituții subordonate, iar dialogul dintre autorități și jurnaliști este deosebit de important pentru deschiderea datelor utile opiniei publice.

Portalul Guvernamental de Date reprezintă o agregare a 3 inițiative ale Guvernului Republicii Moldova în domeniul datelor și anume:

  1. Publicarea seturilor de date deschise ale ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale în scopul facilitării accesului cetățenilor la date, participării lor active în procesul decizional;
  2. Implementarea mecanismelor de acces și căutare a datelor publice;
  3. Asigurarea accesului controlat la informație pentru entitățile ce dețin un temei și scop legal.

Deci, putem menționa că datele afișate pe https://date.gov.md sunt repartizate în date publice și date de acces autorizat și sunt structurate pe ministere și instituții.

Modulul „Date Publice”

Aici, jurnaliștii pot avea acces și vizualiza date despre persoane juridice (data înregistrării, adresa juridică, informații despre administratori, cote părți, date referitor la datorii față de bugetul public național, capitalul social, etc.)

  • Permite jurnaliștilor navigarea prin datele care sunt declarate publice în baza legii;
  • Oferă căutare prietenoasă;
  • Exportul datelor în format PDF;
  • Date despre companii;
  • Date despre actele permisive eliberate agenților economici.

Modulul „Date cu Acces Autorizat”

Oferă posibilitatea de acces al jurnaliștilor și instituțiilor mass-media, la anumite categorii de date cu caracter personal în virtutea prevederilor art.10 din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal și art. 3 din Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date. Accesul în cadrul acestui modul este configurat doar celor care dețin un temei și scop legal pentru accesarea datelor.

  • Destinat pentru schimbul de date cu participanții care nu au un Sistem Informațional;
  • Accesul este asigurat urmare a conformării cu prevederile Legii nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date;
  • Acces în timp real la date din diverse resurse informaționale, în conformitate cu mandatul legal;
  • Interfață comodă și ușoară pentru acces, vizualizare și descărcare a datelor.

Avantajele utilizării:

  1. Jurnaliștii pot lua decizii prompte, veridice, pe baza informațiilor disponibile pe portal;
  2. Utilizarea datelor deschise de către jurnaliști poate revoluționa relatările mass media;
  3. Dezvoltatorii din domeniul Tehnologiilor Informaționale pot folosi aceste date pentru a construi aplicații inovatoare, în beneficiul jurnaliștilor;
  4. Folosirea informațiilor legate de datele deschise poate sprijini dezvoltarea domeniului mass-media, jurnaliștii vor putea astfel să ia decizii informate, bazate pe date concrete.

Jurnalismul bazat pe date deschise, folosit cu succes de mass-media, ar putea revoluționa relatările jurnaliștilor din Republica Moldova. Utilizarea portalului https://date.gov.md în munca de zi cu zi a jurnaliștilor poate schimba modul în care ei observă și monitorizează schimbările în societate și modul în care Guvernul răspunde diferitelor provocări.

PLATFORMA GUVERNAMENTALĂ DE INTEROPERABILITATE

Platforma Guvernamentală de Interoperabilitate (MConnect) este soluția tehnologică dezvoltată de Guvernul Republicii Moldova pentru a asigura interoperabilitatea și schimbul de date între sisteme informaționale. MConnect facilitează schimbul de date dintre autorități pentru creșterea eficienței și calității de prestare a serviciilor publice.

Scop platformei este de a facilita și eficientiza schimbului de date și interoperabilitate în cadrul sectorului public, precum și între sectorul public și cel privat.

Platforma de interoperabilitate implementează schimbul de date în baza următoarelor principii fundamentale:

Gratuitatea Datelor – datele deținute de participanții publici sunt puse la dispoziție altor participanți publici în mod gratuit. Punerea la dispoziție a datelor deținute de participanții publici participanților privați este efectuată cu titlu oneros în cazurile prevăzute de legislație și în baza mecanismului stabilit de Guvern.

Astfel, în cazul acordării accesului la date pentru jurnaliști și instituțiile mass-media, schimbul de date se va realiza cu titlu oneros. Taxa pentru schimb de date este reglementată conform Hotărîrii Guvernului nr. 211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect)[2].

În altă ordine de idei, reținem că pentru a beneficia de acces la date cu titlu gratuit sunt necesare modificări la Legea presei nr. 243/1994, inițiate în scopul asigurării accesului gratuit la datele și informațiile oficiale pentru publicațiile periodice, agențiile de presă și furnizorii de servicii media.

Disponibilitatea Datelor – datele deținute de participanții la schimbul de date sunt disponibile în egală măsură pentru orice alt participant la schimbul de date, inclusiv, jurnaliștilor, în baza mandatului legal al acestuia, cu asigurarea cerințelor de interoperabilitate juridică, organizatorică, semantică și tehnică.

Legalitatea Schimbului de Date – datele deținute de participanții la schimbul de date sunt furnizate prin platforma de interoperabilitate unui alt participant în condițiile în care acesta invocă un scop și un temei legal pentru prelucrarea setului de date solicitat și respectă cerințele de securitate și confidențialitate ce decurg din regimul juridic al datelor vizate;

Autenticitatea Datelor – datele din sistemele informaționale ale participanților la schimbul de date, furnizate prin intermediul platformei de interoperabilitate, se prezumă a fi autentice, se consideră integre și veridice și stau la baza actelor juridice, iar furnizorii de date sunt obligați să asigure integritatea și veridicitatea acestora;

Responsabilitate Partajată – participanții la schimbul de date, inclusiv, jurnaliștii, sunt responsabili, în funcție de rolul său în procesul de schimb de date, pentru partea respectivă de proces.

Drept urmare, în cazul în care jurnaliștii și/sau instituțiile mass-media au acces la date cu caracter personal, prin intermediul Platformei de schimb de date, ei sunt responsabili direct pentru prelucrarea acestor date față de subiectul vizat în temeiul prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Totodată, este necesar de menționat că majoritatea jurnaliștilor și instituțiilor mass-media din Republica Moldova, nu dețin un Sistem Informațional capabil să consume date în mod automatizat prin intermediul Platformei de schimb de date (MConnect).

Astfel, potrivit pct. 45 al Regulamentului privind modul de utilizare a platformei de interoperabilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 211/2019, consumatorii de date care nu dețin sisteme informaționale capabile să consume date în regim automatizat, pot accesa datele respective utilizând Modulul „Date cu Acces Autorizat” din cadrul Portalului Guvernamental de Date.

De fapt, I.P. Agenția de Guvernare Electronică a dezvoltat acest serviciu de acces la date în cadrul https://date.gov.md, care este o resursă informațională ce asigură interfața de expunere a datelor, destinată celor interesați de a accesa și utiliza datele colectate și produse de către entitățile publice, și care dețin un mandat legal în acest sens, însă nu au propriul sistem informațional.

Respectiv, la modul practic, pentru asigurarea accesului la date reprezentanților instituțiilor mass-media, aceștia trebuie să adreseze o cerere către I.P. Agenția de Guvernare Electronică, care este deținătorul Platformei (MConnect), să selecteze datele care se doresc a fi consumate din Catalogul Semantic (https://semantic.gov.md/ro/), să încheie un Contract privind schimbul de date prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) cu I.P. Agenția de Guvernare Electronică, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 6 alin. (3) al Legii nr. 142/2018 și pct. pct. 58, 60, 61 al Regulamentului privind modul de utilizare a platformei de interoperabilitate (MConnect), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 211/2019, adică cu perceperea unei taxe unice de configurare și a taxei lunare pentru schimbul de date.

Beneficiile utilizării:

  • creșterea eficienței și eficacității metodelor de lucru prin care se oferă servicii jurnalistice;
  • creșterea eficienței utilizării fondurilor destinate pentru obținerea datelor;
  • asigurarea confortului jurnalistului;
  • creșterea securității raporturilor juridice dintre sursele de date și jurnaliști;
  • îmbunătățirea colaborării între instituțiile administrației publice și jurnaliști;
  • elaborarea investigațiilor jurnalistice din birou;
  • scutirea de achitări suplimentare pentru obținerea datelor și/sau pentru deplasare la instituțiile publice;
  • accesarea datelor într-un mod securizat și privat, fără a anunța preventiv persoanele de interes jurnalistic că vor fi vizate într-o investigație;
  • accesarea printr-un singur click a diferitor Registre Informaționale, pentru obținerea datelor din Registrul de stat al persoanelor, Registrul de stat al unităților de drept, Programul integrat de gestionare a dosarelor, Registrele de stat deținute de către Serviciul Fiscal de Stat, Registrul de stat al transporturilor, Registrul de stat al bunurilor imobile, etc.

Concluzionând cele expuse, menționăm că digitalizarea serviciilor jurnalistice reprezintă o formă de media care poate fi realizată în mare parte din birou și poate fi accesată de pe mobil, computer, laptop sau tablete în orice loc și oră. Oferă acces ușor la cele mai recente știri sau informații și beneficiul de a accesa povestea de oriunde de pe glob, fiind sigur de veridicitatea datelor expuse.

Spațiul public mediatic devine, prin expunere, utilizarea și imersiunea continuă a individului la media și la toate tehnologiile de informare și de comunicare, un „mediapolis” unde viața este trăită mai degrabă în media, decât cu media.[3]

[1] Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2022 referitoare la decalajul digital: diferențele sociale create de digitalizare. Disponibil: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0438_RO.pdf

[2] Secțiunea a 8-a, Particularitățile schimbului de date cu participanții privați, din Hotărârii Guvernului nr. 211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect).

Disponibil – https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=128349&lang=ro

[3] Media life, Mark Deuze, 2011.

Disponibil: file:///C:/Users/Igor%20Arama/Downloads/2011DeuzeinMCSonMediaLife.pdf

LID FLASH | ACCESUL LA DATE DE INTERES PUBLIC VS. PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

/0 Comments/in /by

LIDFLASH | Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova [22.01.2024]

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În esență, statul trebuie să asigure un echilibru just între dreptul subiecților de acces la datele de interes public și respectarea regimului juridic al datelor cu caracter personal. Prin urmare, în contextul procesării cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, furnizorii de informații/date sunt obligați să asigure respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Totodată, dacă operatorul va stabili că informația solicitată reprezintă un interes sporit sau chiar există un interes public ca informația să fie cunoscută, în acest caz va interveni aplicabilitatea prevederilor art.10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Prevederea din art.10 aferent Legii nr.133/2011, statuează că prevederile art.5, 6 şi 8 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.                       

Complementar, informațiile/datele cu caracter personal solicitate de reprezentanții mass-media trebuie să corespundă scopului declarat, precum și ca acestea să fie adecvate, pertinente și neexcesive în raport cu acest scop, cu asigurarea confidențialității și securității datelor care le-au devenit cunoscute. Totodată, limitarea accesului la datele cu caracter personal urmează a fi realizată prin respectarea criteriului proporționalității prevăzut la art.8, alin.(1) din Legea nr.148/2023. Așadar, datele cu caracter personal urmează a fi dezvăluite dacă există un interes public superior în accesarea informațiilor. Conex acestui aspect s-a expus Curtea Constituțională prin Hotărârea nr.3/2021, care statuează că autoritățile și instituțiile publice care furnizează informații atribuite datelor cu caracter personal sunt obligate să creeze condiții care ar asigura protecția acestor date, cu respectarea principiilor și a criteriilor de punere  în balanță stabilite de Curte prin Hotărârea nr.29/2019. În speță, Hotărârea Curții Constituționale nr.29/2019 enunță un set de criterii care pot fi utilizate în balanță a dreptului de acces la informații de interes public în raport cu dreptul la respectarea vieții private: 

  • Contribuția la o dezbatere de interes public: interesul public este legat, de obicei de chestiuni care afectează publicul într-o asemenea măsură încât ar putea fi interesat în mod legitim de acestea, care îi atrag atenția sau care îl vizează într-un grad semnificativ, în special dacă afectează bunăstarea cetățenilor sau viața comunității. Este, de asemenea, cazul chestiunilor apte să dea naștere unor controverse considerabile, care vizează o problemă socială importantă sau care implică o problemă cu privire la care publicul va avea un interes de a fi informat. Interesul public nu poate fi redus la setea publicului de informație despre viața privată a altora sau la dorința auditoriului de informații ,,picante” sau de știri de senzație. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că dreptul de acces la informații este un instrument important pentru cuantificarea abuzurilor, greșelilor de administrare, corupției și pentru punerea în aplicare a drepturilor fundamentale ale omului.
  • Gradul de notorietate a persoanei și subiectul informației solicitate: în această privință trebuie făcută diferența între persoanele private și persoanele care acționează într-un context public, așa cum sunt figurile politice și cele publice. În consecință, dacă  o persoană privată necunoscută publicului poate pretinde la o protecție deosebită pentru dreptul ei la viața privată, această concluzie nu este valabilă și pentru figurile publice. În acest sens pot fi prezentate unele fapte menite să contribuie la o dezbatere în societate referitor la persoanele publice, în exercițiul funcției lor, și nicidecum prezentarea  detaliilor vieții private ale acestor persoane, în scopul satisfacerii curiozității publice în acest sens. 
  • Conținutul, forma și consecințele publicării: corespunzător aceleiași Hotărâri, Curtea Constituțională relevă că decizia unui jurnalist de a trata un anumit subiect reprezintă o libertate a exprimării. Prin urmare, libertatea de exprimare lasă la discreția organizațiilor sau a jurnaliștilor să decidă detaliile care trebuie publicate pentru a asigura credibilitatea unui articol sau studiu. Mai mult, instituțiile mass-media și în special jurnaliștii se bucură de libertatea de a alege știrile care le captează atenția și pe care le vor trata și modul în care le vor trata. Totuși această libertate nu este scutită de responsabilități. Astfel, jurnaliștii trebuie să asigure acest echilibru fragil între libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private sub aspectul protecției datelor cu caracter personal, în exercitarea activităților/investigațiilor jurnalistice.

#LIDFlash | Impactul Fake News asupra Gândirii Critice și Necesitatea Educației Media

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Corina Zaporojan | expertă asociată LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Educația mass-media și dezvoltarea gândirii critice sunt cruciale pentru navigarea eficientă în toate platformele online, atât de diversificate în zilele noastre. Aceasta se referă la procesul de învățare, cum să analizăm și să interpretăm diversele forme de comunicare în masă.

Educația mass-media îi învață pe cetățeni să recunoască adevărul de minciună și manipularea în conținuturile media. Aceasta include înțelegerea modului în care alegerea cuvintelor, imaginilor și a unghiurilor de abordare influențează percepția noastră. De exemplu, comparând modul în care diferite surse de știri raportează același eveniment, putem învăța să identificăm cât de obiective sau părtinitoare sunt acestea.

Scopul de bază este formarea opiniei publice și a normelor sociale. De exemplu, campaniile publicitare și programele de radio sau televiziune pot influența atitudinile și comportamentele. Înțelegând aceste influențe, oamenii pot dezvolta o perspectivă mai critică asupra mesajelor primite. Oamenii pot înțelege cum sunt promovate anumite comportamente și atitudini și pot recunoaște influența subtilă a mass-media asupra propriilor valori și decizii.

Un aspect crucial al educației mass-media este alfabetizarea media. Aceasta nu se referă doar la capacitatea de a citi și de a scrie, ci și la abilitatea de a interpreta și de a înțelege diversele forme de comunicare în mass-media. Prin învățarea limbajului media, oamenii devin mai echipați să recunoască modul în care sunt prezentate știrile, să înțeleagă tehnicile de editare și să aprecieze complexitatea procesului de creație media. Acest nivel de înțelegere permite o analiză mai profundă și mai critică a conținutului media.

Aceasta implică învățarea cum să citim și să interpretăm diferitele moduri de prezentare a informațiilor în mass-media, de la știri la reclame și filme. Înțelegând tehnicile folosite pentru a transmite mesaje, cum ar fi unghiurile camerei, montajul sau retorica, putem deveni mai critici și mai puțin susceptibili de manipulare.

Acest proces stimulează întrebările, analiza și evaluarea credibilității sursei și a conținutului informațiilor. Învățăm să căutăm dovezi, să comparăm surse și să recunoaștem posibilele erori sau omisiuni.

Luând în considerare impactul campaniilor de comunicare și conștientizare asupra cetățenilor sau al publicității pe comportamentul consumatorilor, vedem clar cum media poate influența percepțiile și acțiunile. Studiile arată că atunci când oamenii sunt educați despre tehnicile și intențiile din spatele acestor campanii, ei devin mai critici și mai puțin susceptibili de a fi influențați negativ. De asemenea, programele educaționale care se concentrează pe alfabetizarea media în școli au demonstrat o îmbunătățire semnificativă a abilităților de gândire critică ale elevilor.

O societate care valorizează și promovează gândirea critică va fi mai rezistentă la dezinformare și manipulare. Pe măsură ce tehnologia și media evoluează, importanța unei astfel de educații va crește, pregătindu-ne să facem față provocărilor viitoare.Educația mass-media nu este doar o componentă esențială a educației formale, ci și un element vital în dezvoltarea personală continuă. Ea echipează indivizii cu abilitățile necesare pentru a evalua critic informațiile, promovează o gândire independentă și încurajează responsabilitatea în consumul de media. Într-o lume în care suntem bombardați zilnic cu informații de toate felurile, abilitatea de a gândi critic nu este doar utilă, ci absolut necesară pentru a ne păstra integritatea intelectuală și pentru a contribui la o societate mai informată și mai conștientă.

Impactul fake news asupra gândirii critice și necesitatea educației media

/0 Comments/in , /by

text de Corina Zaporojan

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Știrile false sau fake news, reprezintă un fenomen care, deși nu este nou, a căpătat o amploare semnificativă în ultimii ani, în special în contextul creșterii accesului la internet și al popularității rețelelor sociale. Acestea sunt informații intenționat eronate sau neadevărate, răspândite în mass media sau pe platformele online, cu scopuri variate, inclusiv influențarea opiniilor, promovarea agendelor politice sau obținerea de trafic și per consecință de câștiguri financiare.

Originea știrilor false nu este un concept modern, or ele au existat încă din antichitate. De exemplu, Ramses cel Mare din Egiptul antic a răspândit informații false despre bătălia de la Kadesh pentru a-și promova imaginea de lider victorios.

În era digitală, relevanța știrilor false a crescut odată cu evoluția tehnologiei. Factorii determinanți au fost veniturile din publicitatea online, polarizarea politică și faima platformelor sociale precum Facebook, Tik Tok, Instagram au contribuit la răspândirea acestor știri, care concurează adesea cu informațiile adevărate.

Fără o reglementare clară, fake news este interpretat drept o ştire complet falsă sau cu pasaje incomplete, respectiv parţial adevărate, lansată în scopul formării unor opinii eronate de către cei care o accesează.[1]

Deși noțiunile de „fake news” și „știri false” sunt folosite deseori ca sinonime în limbajul curent, conform unor opinii acestea se diferențiază esențial prin – intenția din spatele lor: narațiunile de tip fake news sunt puse în circulație de către un stat sau o organizație cu scopul de a crea confuzie și de a genera tensiuni sociale, în timp ce știrile false nu au la origine o ideologie ori strategia unui stat și în unele cazuri nu au nici intenție de manipulare.[2]

Știrile false pot lua diverse forme, de la blogging, reţele de socializare, videosharing sau vlogging până la parodii și jurnalism neglijent. Unele sunt create doar pentru amuzament, în timp ce altele au scopuri mai sinistre, precum manipularea opiniei publice sau denigrarea anumitor persoane sau instituții. Pe rețelele de socializare, aceste știri false pot deveni virale, atrăgând atenția și generând reacții puternice din partea publicului.

Știrile false pot influența modul în care alegătorii percep candidații și chestiunile politice, ducând la decizii de vot bazate pe informații incorecte sau înșelătoare. Răspândirea informațiilor false despre fraude electorale sau alte nereguli poate diminua încrederea în integritatea alegerilor. Atenția alegătorilor poate fi distrasă de la problemele semnificative și discuțiile productive prin concentrarea pe scandaluri false sau exagerate. Informațiile false pot determina candidații și partidele să răspundă la probleme inexistente sau exagerate, deviindu-se de la problemele reale.

Știrile false despre evenimente catastrofale sau pericole iminente pot genera panică și frică în rândul oamenilor. Aceste informații inexacte pot duce la luarea unor decizii nepotrivite sau la o stare de neliniște și anxietate în societate. Când oamenii sunt expuși la informații false sau la exagerări despre un conflict sau o situație periculoasă, aceștia pot simți un nivel crescut de nesiguranță și teamă pentru siguranța lor și a familiilor lor. În acest sens putem analiza efectul acestora în raport de conflictul ruso-ucrainean. Astfel, știrile false care exagerează amenințările sau care prezintă informații distorsionate despre apropierea războiului ruso-ucrainean, poate determina panică și neliniște în rândul cetățenilor Republicii Moldova. Acest lucru poate duce la decizii de a părăsi țara în căutarea unui loc considerat mai sigur sau mai puțin expus la pericole.

Este important să se verifice întotdeauna sursele informațiilor și să se confirme autenticitatea și acuratețea informațiilor, mai ales în situații de criză sau conflict. Dezinformarea și știrile false pot avea consecințe grave asupra indivizilor și comunităților.

Un impact deosebit, știrile false în au în domeniul sănătății. În acest sens, putem analiza știrile false în legătură cu pandemia COVID-19 și vaccinarea care au creat bariere și grupări in rândurile tuturor categoriilor sociale, afectând încrederea în informațiile corecte și luarea deciziilor bazate pe știință. Multe informații incorecte sau chiar periculoase despre modul în care se transmite virusul, tratamente ineficiente sau despre efectele vaccinurilor au fost răspândite fapt care a determinat un cumul de consecințe precum rata scăzută de vaccinare, scăderea încrederii în instituțiile medicale și medici. Este de asemenea crucial să fim conștienți de propriile noastre prejudecăți și să nu distribuim informații neverificate.

Efectele negative ale știrilor false sunt atât directe cât și indirecte, or persoanele care nu practică gândirea critică pot deveni, fără să vrea, surse de răspândire a dezinformării.

Pentru a combate acest fenomen, este important să dezvoltăm abilități de gândire critică și să fim atenți la sursele de informații.

Verificarea surselor, autorilor și a conținutului, precum și a datelor știrilor poate ajuta la identificarea și evitarea informațiilor false. Când oamenii sunt expuși la informații false, capacitatea lor de a lua decizii bine informate și raționale este afectată.

Educația media constituie cea mai eficientă și potrivită abordare în combaterea fenomenului fake news și are ca obiective atât dezvoltarea gândirii critice, cât și participarea activa, adică dezvoltarea competențelor practice.

Gândirea critică este gândirea clară, rațională și liberă. Aceasta nu se bazează pe acumularea de informație, ci pe dezvoltarea capacității de a procesa informația printr-un cumul. Diverse mijloacele de educație în media pot combate efectele știrilor false și dezvolta gândirea critică. Gândirea critică nu trebuie confundată cu exprimarea unor pretenții sau nemulțumiri, din contra aceasta promovează gândirea interactivă, prin utilizarea cunoștințelor, abilităților și deprinderilor unor diferite variante și soluții, evitându-se mentalitatea unicului răspuns corect.

Cursurile de alfabetizare mediatică sunt un element esențiale în acest sens. Alfabetizarea media reprezintă capacitatea de a accesa, analiza, evalua și crea conținut în diverse forme media. Programe educaționale care învață oamenii să analizeze și să evalueze critic conținutul media sunt indispensabile îndeosebi în mediul rural.

Cetățenii trebuie să cunoască procesele prin care informațiile sunt produse și distribuite.

Trebuie organizate conferințe, evenimente, seminarii și lecții deschise în școli, universități sau organizații non-guvernamentale care să se concentreze pe înțelegerea conceptelor și efectelor mass-media în general.

Deși conceptul de educație media în Republica Moldova pare a fi unul greu de implementat, ne exprimăm convingerea că există numeroase instrumente de care putem dispune în acest sens și deja avem chiar acțiuni concrete realizate de către instituțiile statului în colaborare cu organizații precum USAID Moldova, Internews în Moldova.

Încă în 2017, Ministerul Educației a aprobat cursul opțional „Educație pentru Media”, iar începând cu 2019 acest curs este predat în toate cele 3 cicluri de educație școlară.  Introducerea cursului de educație pentru media este un prim pas important pentru a educa elevii despre gândirea critică și mass-media. Dar întrucât abilitățile și competențele digitale, pe zi ce trece devin o prioritate din ce în ce mai mare, ne exprimăm convingerea că acest curs ar trebui să devină deja unul obligatoriu, cu un curriculum revizuit și adaptat necesităților societății noastre. Totodată, considerăm necesar să fie aprobate programe de formare pentru profesori. Pregătirea cadrelor didactice pentru a preda eficient și practic în colaborare cu specialiști în domeniu jurnalismului și tehnologiilor informaționale va avea un impact pozitiv semnificativ .

Colaborările nu trebuie să se rezume doar la mediul școlar, acesta trebuie extins și la instituțiile educaționale superioare. Se pot realiza ateliere, cursuri și lecții publice despre media și jurnalism, utilizarea tehnologiei și a platformelor online, aplicații și tutoriale video.

Un grup de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova au înregistrat proiectul unei hotărâri pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia. Proiectele au fost elaborate în cadrul unui grup de lucru cu participarea experților Asociației Presei Independente (API), ai Asociației Presei Electronice (APEL), dar și a reprezentanților unor instituții publice și autorități naționale.[3]

Fake news erodează gândirea critică și afectează profund capacitatea individului de a evalua informațiile cu obiectivitate și discernământ. Astfel, într-o lume inundată de informații, este esențial ca oamenii să dezvolte abilități solide de evaluare și interpretare a informațiilor, iar acest lucru devine posibil numai printr-o educația media adecvată.

Cercetările arată că unei știri adevărate îi trebuie de până la 6 ori mai mult timp decât unei știri false ca să atingă același număr de persoane, iar cât privește distribuirea știrile false au cu până la 70% mai mari șanse să se distribuie decât știrile adevărate.[4]

De aceea este atât de important să realizăm că educația media oferă un instrumentar vital pentru a înțelege și a naviga în mediul informațional complex de astăzi. În același timp, implicarea statului și a instituțiilor statale este crucială pentru a asigura o educație media eficientă și accesibilă pentru toți cetățenii. Statul are resursele și capacitatea de a implementa politici și programe educaționale care să promoveze alfabetizarea mediatică în școli, în cadrul comunităților și chiar prin intermediul mediilor de comunicare deținute sau reglementate de stat.

Instituțiile statale pot juca un rol important în reglementarea și promovarea transparenței în mediul digital, impunând standarde mai stricte pentru platformele online și promovând practici de jurnalism etic. De asemenea, ele pot susține inițiativele educaționale, finanțând programe de formare a cadrelor didactice și oferind resurse necesare pentru a consolida abilitățile media ale cetățenilor.

Astfel, combaterea impactului negativ al știrilor false necesită un efort colectiv și continuu de educare și conștientizare. Prin promovarea educației media în școli, la locul de muncă și în cadrul unor comunități, putem să cultivăm cetățeni critici, capabili să distingă între informație veridică și manipulare, construind astfel o societate și un stat de drept mai rezistent la dezinformare și mai orientat spre raționament obiectiv.

[1] https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/awareness-fake-news.pdf

[2] https://www.veridica.ro/stiri-false

[3] https://www.api.md/ro/programul-national-de-dezvoltare-a-mass-mediei-pentru-anii-2023-2026-inregistrat-in-parlament/

[4] https://www.science.org/doi/10.1126/science.aap9559