Gândirea critică în contextul social media: provocări și oportunități

text de Maria Brînca

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Social Media a inițiat o schimbare majoră în lumea în care ne aflăm, a afectat modul în care comunicăm, lucrăm și învățăm, situația devine precară și necunoscută atunci când apare posibilitatea ca mediul online să ne schimbe modul de gândire.  Prin reţelele de socializare, individul e mai uşor manipulabil. Specialiştii spun că gândirea critică este cea care ne ajută să discernem între manipulare şi informaţia transmisă cu bună-credinţă, accesul la informație nelimitată ne poate face să ne simțim neputincioși. Totul este dincolo de capacitatea noastră de influenţă, ne putem folosi raţiunea, în calitatea de cetăţean pentru a ne proteja și a filtra informația obținută din mediul online. Această distincţie intelectuală a evoluat, de la mitul peşterii lui Platon, la criticism kantian, scepticism, ajungând până la relativismul renunţării neopragmatiste la a căuta ”lucrul în sine” al realităţii, în favoarea progresului social. În acest tip de concepţie, în parametrii adevărului- coerenţă, gândirea critică este cea care, fără a-şi propune să identifice esenţa, lucrul în sine, îi permite individului să discrimineze între ce e acceptabil şi ce nu, între manipulare şi adevărul dintr-o coerenţă a normalităţii acceptate, construite logic. (5)

Dezinformarea, furtul informațiilor personale, Cyberbullyingul și amprenta digitală sunt câteva ramuri ale vastelor pericole din mediul online pe care le vom atinge în acest articol.

Accesul aproape nelimitat la informație vine cu două laturi, avem posibilitatea de a ne informa rapid și pe subiecte variate, însă devine incomensurabilă necesitatea unei analize aprofundate asupra informației. Răspândirea dezinformării poate avea o serie de consecințe dăunătoare, cum ar fi amenințarea democrațiilor noastre, polarizarea dezbaterilor și punerea în pericol a sănătății, securității și mediului cetățenilor UE. (1) Tocmai sub această idee trebuie să fim mereu vigilenți atunci când sustragem o informație din mediul online, chiar și sursele valide de informare pot promova uneori o idee greșită sau o calomnie nefondată. O dată ce analizăm și vizualizăm situația dintr-un punct de vedere critic însă, putem să selectăm cu succes informația și să evităm situații de acest gen care sunt cu siguranță neplăcute. Totuși gândirea critică în selectarea informației pe care o validăm este o abordare pur subiectivă, întru cât, acum, la finele anului 2023, promovarea informațiilor false sau a propagandei este tot mai populară, doar noi ca individualități putem face diferența. Gândirea critică în contextul social media reprezintă: analiză și evaluare a acțiunilor tale, identificarea legăturii dintre comportamentul tău și factorul de risc implicat și identificarea comportamentelor din mediul online ce sunt sigure.

Internetul este folosit  nu doar în cauze nobile de informare, ci și pentru a răni sau agresa, asta am aflat din noțiunea relativ nouă de „Cyberbullying” acesta reprezintă hărțuire prin utilizarea tehnologiilor digitale. Poate avea loc pe rețelele sociale, platformele de mesagerie, platformele de jocuri și telefoanele mobile. Este un comportament repetat, care urmărește să sperie, să înfurie sau să rușineze pe cei vizați. Exemplele includ: răspândirea minciunilor despre sau postarea de fotografii sau videoclipuri penibile cu cineva pe rețelele sociale, trimiterea de mesaje, imagini sau videoclipuri dăunătoare, abuzive sau amenințătoare prin intermediul platformelor de mesagerie, uzurparea identitatea cuiva și trimiterea unor mesaje răutăcioase altora în numele lor sau prin conturi false.(2) Conform unui studiu din anul 2016 de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: 69,7% din respondenți nu au întâmpinat agresiuni în mediu virtual, 16,9% au întâmpinat hărțuirea cibernetică o dată sau de două ori iar 11,2% se confruntă cu aceasta regulat o dată sau de două ori pe săptămână.(3)

Din anul 2016 până în anul 2023, mediul online s-a dezvoltat cu repeziciune, iar îngrijorarea care a crescut o dată cu acesta este hărțuirea ce poate avea loc în mediul online. Gândirea critică își preia rolul crucial în această situație, întru cât deși nu putem controla informația. A gândi critic nu înseamnă doar a evalua un conținut și sursa acestuia. Gândirea critică se referă la orice situație de interacțiune cu spațiul virtual. În relațiile online este esențial să recunoști care acțiuni îți pot afecta imaginea și reputația, când riști să fii hărțuit, manipulat sau șantajat.

Amprenta digitală pe care o lași în mediul online este și ea dictată de către atitudinea ta față de realitatea cibernetică. Este foarte riscant să ne folosim de rețelele noastre de socializare cu ideea că omenii pe care noi îi cunoaștem sunt unicii care vizualizează această informație, și mai naivă este iluzia că informația pe care o postăm în mediul online, rămâne sub controlul nostru și poate fi ștearsă atunci când noi decidem asta.

Amprenta digitală este ustensila care poate fi folosită împotriva noastră în viitor, atunci când poziția socială nu se mai asociază cu alter-egoul

nostru din adolescență. Aici nu merge vorba în exclusivitate de informația pe care o postăm de bună voie, se regăsesc și mesajele private pe care le trimitem, fotografiile sau comentariile.

Întrebarea pe care poate ți-o pui acum este dacă este posibil să dezvoltăm într-adevăr o atitudine corectă asupra mediului online. Părerea mea este că acest lucru devine aproape imposibil mai ales dacă faci parte din Generația Z sau Milenial. Internetul este încă un lucru relativ nou, pentru că forma lui atât de accesibilă a început să își facă apariția abia în anul 2013-2014, deci, cel mai probabil majoritatea din noi am experimentat cu imaginea noastră din mediul online.

Testul Billboard a fost creat tocmai pentru a ne ajută să dezvoltăm gândirea noastră critică în expunerea online. Acesta este un set de întrebări ce au ca scop determinarea alegerii tale, dacă ceva este sau nu demn de postat pe rețele social Media,  Cine ar putea să vadă acest conținut (acum și în viitor)?  Ce fel de informații personale sunt distribuite despre mine (zi de naștere, adresă)? Ce impresie /imagine creează despre mine acest material?

Câteva întrebări pe care eu le-ași adăuga în acest test pentru a maximaliza atenția noastră în mediul online sunt: Cum m-aș simți dacă aceasta informație ar deveni publică peste 10 ani? Vreau ca părinții mei să vadă asta? Ce spune această postare despre imaginea mea?

Dacă cu toții ne-am adresa aceste întrebări înainte de a face o mișcare în mediul online, responsabilitatea și gândirea noastră critică ar fi cu siguranță mai fondate.

Conștientizarea securității online este, adesea, la un nivel mult prea scăzut atunci când sunt utilizate serviciile online, așa cum arată un studiu Kaspersky: în medie, Milenialii petrec mai mult de 7 ore pe zi online, dar 36% sunt conștienți că ar trebui să își consolideze abilitățile de securitate. 37% cred că sunt prea neinteresanți pentru a deveni victimele unei infracțiuni cibernetice.(4) Informațiile sensibile care sunt mediatizate la un preț scăzut în mediul DarkWeeb de exemplu, este încă un pericol la care utilizatorii înverșunați de internet se supun, furtul de informații nu este ceva nou și reprezintă un pericol nu doar pentru profesiile sustenabile acestuia precum jurnaliștii dar și fundamental, familiile sau prietenii acestora. Deși nu putem în totalitate să ne protejăm integritatea și imaginea online, ne putem dezvolta gândirea critică și putem învăța să ne protejăm pe cât de mult posibil. Câteva sfaturi care te-ar putea ajuta în acces proces sunt: blochează computerul, laptopul și telefonul când nu le utilizezi, crează o parolă puternică: 3 cuvinte aleatorii, cu litere mari și mici, un număr, un simbol. Nu da click pe site-urile care promit bani, premii sau reduceri gratuite. Blochează mesajele suspecte și ignoră link-urile necunoscute. Fă copii de rezervă regulate ale fișierelor și fotografiilor tale. Dacă vrei să distribui ceva online, oprește-te pentru un moment și verifică sursa informației. Prin pași mici și siguri, mediul online poate sigur, util și de încredere, dar acest lucru necesită timp și conștiința utilizatorilor. Un utilizator online cu abilități de gândire critică va evalua mai ușor situațiile prin care trece, va anticipa mai ușor consecințele comportamentului său și altor utilizatori. Va acționa mai rațional și în interesul său. Iar în cazul în care drepturile i-au fost încălcate sau simte disconfort, va cere ajutor cu mai multă încredere.

Dezvoltarea gândirii critice este necesară pentru siguranța online a tuturor utilizatorilor. Este esențial să învățăm să facem alegeri responsabile, nu doar să cunoaștem riscurile din mediul online.

1. https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/online-disinformation
2. https://www.unicef.org/end-violence/how-to-stop-cyberbullying
3. https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/2226
4. https://www.startupcafe.ro/smart-tech/amprenta-digitala-siguranta-online.htm
5. https://adevarul.ro/stiri-locale/satu-mare/manipularea-prin-social-media-cum-ne-folosim-1668298.html