Archive for year: 2024

text de Mihai Furnica

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

De curând a fost adoptată o nouă Lege care vizează accesul la informațiile de interes public, în vederea asigurării unor reglementări exhaustive cu privire la transparența proactivă. Legea în cauză a fost inițiată și adoptată în contextul intrării în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromso la 18 iunie 2009 (în continuare – Convenția de la Tromso), care a fost ratificată de Parlamentului Republicii Moldova prin Legea nr.217/2013. În speță, Legea prenotată vine să reglementeze următoarele aspecte:

• a) modalitatea de exercitare și apărare a dreptului de acces la informațiile de interes public;    
• b) obligațiile furnizorilor de informații în asigurarea accesului la informațiile de interes public;                                                                                                
• c) răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor privind accesul la informațiile de interes public;                                                                                     
• d) mecanismul de monitorizare și control al implementării legii.                                         

În sensul art.4 din Legea nr.148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, informațiile de interes public sunt toate informațiile deținute de furnizorii de informații, indiferent de suportul de stocare (pe hârtie, în formă electronică sau în orice alt format). Premisa substituirii noțiunii de „informații oficiale” cu cea de „informații de interes public” constă în oportunitatea uniformizării terminologice a prevederilor legale, precum și în necesitatea ralierii textului legii, la prevederile art.34 alin.(1) din Constituție, având următorul conținut: „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. 

Subsecvent, art.6, alin.(1) din Legea de referință stabilește că ,,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la accesul la informațiile de interes public, în formele și condițiile prevăzute de lege”. Sintagma ,,orice persoană fizică sau juridică” constituie o formulare de maximă generalitate, semnificând accesul egal aplicabil persoanelor fizice și juridice, fără instituirea unor regimuri juridice preferențiale în materia accesului la informațiile deținute de autorități, care ar putea fi eventual aplicabile în raport doar cu anumite categorii de subiecți, cum ar fi jurnaliștii sau instituțiile mass-media.                                                                                                         

Prin urmare, cu privire la art.2, paragraful 1 din Convenție, Raportul explicativ al Convenției de la Tromso stabilește următoarele: Convenția conferă “oricărei persoane” dreptul de a avea acces la documentele oficiale, indiferent de motivele și intențiile sale. Deși dispozițiile Convenției sunt de o importanță deosebită pentru jurnaliști, deoarece le oferă instrumentele necesare pentru a realiza rolul lor de gardian (watchdog) al bunei funcționări a instituțiilor publice – un rol crucial într-o societate democratică, recunoscut pe deplin de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Convenția de la Tromso nu face nicio distincție între aceștia și alte persoane fizice.                                                                                                                                     

Astfel, aceste reglementări vin să instituie principiul egalității dreptului de acces la informații, astfel încât, orice persoană, indiferent de intenția sau scopul solicitării sale, are dreptul de acces la informațiile de interes public, beneficiind de anumite garanții în acest sens. Un subiect aparte în acest exercițiu îl constituie respectarea regimului juridic al protecției datelor cu caracter personal, statuat implicit în art.8, alin.(1), lit.f) din Legea nr.148/2023, ceea ce vizează respectarea vieții private a persoanelor.       

Procesarea datelor cu caracter personal în contextul accesului la informații de interes public

Astfel, în contextul procesării cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, furnizorii sunt obligați să asigure respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Astfel, în art.10 din Legea nr.133/2011 este abordată limita prelucrării datelor cu caracter personal în raport cu libertatea de exprimare. În speță, prevederile art.5, 6 şi 8 din Legea nr.133/2011 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifestat de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.                                                                                                

Totodată, limitarea accesului la datele cu caracter personal urmează a fi realizată prin respectarea criteriului proporționalității prevăzut la art.8, alin.(1) din Legea nr.148/2023. Așadar, datele cu caracter personal urmează a fi dezvăluite dacă există un interes public superior în accesarea informațiilor. Conex acestui aspect s-a expus Curtea Constituțională prin Hotărârea nr.3/2021, care statuează că autoritățile și instituțiile publice care furnizează informații atribuite datelor cu caracter personal sunt obligate să creeze condiții care ar asigura protecția acestor date, cu respectarea principiilor și a criteriilor de punere în balanță stabilite de Curte prin Hotărârea nr.29/2019. În speță, Hotărârea Curții Constituționale nr.29/2019 enunță un set de criterii care pot fi utilizate în balanță a dreptului de acces la informații de interes public în raport cu dreptul la respectarea vieții private:                   

– Contribuția la o dezbatere de interes public: interesul public este legat, de obicei de chestiuni care afectează publicul într-o asemenea măsură încât ar putea fi interesat în mod legitim de acestea, care îi atrag atenția sau care îl vizează într-un grad semnificativ, în special dacă afectează bunăstarea cetățenilor sau viața comunității. Este, de asemenea, cazul chestiunilor apte să dea naștere unor controverse considerabile, care vizează o problemă socială importantă sau care implică o problemă cu privire la care publicul va avea un interes de a fi informat. Interesul public nu poate fi redus la setea publicului de informație despre viața privată a altora sau la dorința auditoriului de informații ,,picante” sau de știri de senzație. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că dreptul de acces la informații este un instrument important pentru cuantificarea abuzurilor, greșelilor de administrare, corupției și pentru punerea în aplicare a drepturilor fundamentale ale omului. Nu va constitui viața privată modul în care persoana ce exercită atribuții publice își îndeplinește atribuțiile de serviciu. Complementar, persoanele publice trebuie să accepte ingerințe în viața lor privată într-o măsură mai sporită decât persoanele de rând, având în vedere figura publică, caracterul special al informațiilor dezvăluite precum și interesul public general.                             –

Gradul de notorietate a persoanei și subiectele informației solicitate: în această privință trebuie făcută diferența între persoanele private și persoanele care acționează într-un context public, așa cum sunt figurile politice și cele publice. În consecință, dacă o persoană privată necunoscută publicului poate pretinde la o protecție deosebită pentru dreptul ei la viața privată, această concluzie nu este valabilă și pentru figurile publice. În acest sens pot fi prezentate unele fapte menite să contribuie la o dezbatere în societate referitor la persoanele publice, în exercițiul funcției lor, și nicidecum prezentarea detaliilor vieții private ale acestor persoane, în scopul satisfacerii curiozității publice în acest sens.                                                                                   –

Conținutul, forma și consecințele publicării: corespunzător aceleiași Hotărâri, Curtea Constituțională relevă că decizia unei organizații neguvernamentale sau a unui jurnalist de a trata un anumit subiect reprezintă o libertate a exprimării. Prin urmare, libertatea de exprimare lasă la discreția organizațiilor sau a jurnaliștilor să decidă detaliile care trebuie publicate pentru a asigura credibilitatea unui articol sau studiu. Mai mult, organizațiile neguvernamentale , instituțiile mass-media și în special jurnaliștii se bucură de libertatea de a alege știrile care le captează atenția și pe care le vor trata și modul în care le vor trata. Totuși această libertate nu este scutită de responsabilități. Astfel, jurnaliștii trebuie să asigure acest echilibru fragil între libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private, sub aspectul protecției datelor cu caracter personal, în exercitarea activităților/investigațiilor jurnalistice. 

Modalitățile de acces la informații de interes public                                                   

În corespundere cu prevederile art.7 din Legea nr.148/2023, accesul instituțiilor mass-media, și în speță a jurnaliștilor la informațiile de interes public, se realizează prin două metode generale:                                                                                                                         

• a) transparență proactivă – diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații;                          
• b) comunicarea informațiilor de interes public la cerere.                                       

Detalierea exhaustivă a celor 2 modalități de acces la date este realizată în cadrul Capitolelor II și III din Legea prenotată.                                                                                             

Prin urmare, transparența proactivă prevede că autoritățile publice, din proprie inițiativă și atunci când este necesar sunt obligate să ia măsurile pentru a face publice documentele oficiale, pe care le posedă, în interesul promovării transparenței și eficacității administrației publice.

În speță, transparența proactivă se realizează prin:                                                             

– Publicarea informațiilor de interes public pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații. Spectrul de informații de interes public (catalogul informațiilor) necesar a fi publicat pe site-urile oficiale se regăsesc în prevederile art.10. Catalogul informațiilor este bazat pe minimul de date, stipulat în următoarele surse:                                                                                     

Regulamentul cu privire la paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.188/2012;      Principiile administrației publice – SIGMA;                                                                

Standardul Băncii Mondiale de dezvăluire proactivă a informațiilor publice.                   

Totodată, în corespundere cu art.11 din aceeași Lege, informațiile de interes public plasate pe pagina web oficială a autorităților publice, urmează a fi actualizate sistematic, în termen de până la 5 zile lucrătoare, în dependență de specificul acestora.                                                                    – Orice forme de informare activă a societății, precum diseminarea informațiilor de interes public prin intermediul: propriilor instituții mass-media; serviciilor media audiovizuale; publicațiilor periodice scrise și electronice; declarațiilor, comunicatelor, briefingurilor, conferințelor și evenimentelor de presă; evenimentelor publice (mese rotunde, seminare, conferințe, simpozioane etc.); propriilor pagini/conturi/canale pe rețele sociale; panourilor informative; altor modalități (întâlniri, prezentări de rapoarte sau dări de seamă etc.).

Care sunt etapele de solicitare și procesare a unei cereri de acces la informații de interes public?

Subsecvent, capitolul III din Legea nr.148/2023 stabilește modalitatea de comunicare la cerere a informațiilor de interes public. Astfel, persoană fizică sau juridică (solicitant) are dreptul să solicite și să obțină informații de interes public în condițiile legii, prin înaintarea unei cereri de comunicare a informațiilor de interes public, iar furnizorii de informații sunt obligați să comunice informațiile de interes public solicitate.                                                                                             

Prin urmare, se disting următoarele etape în solicitarea informațiilor de interes public (la cerere):                                                                                                                              

1. Înaintarea cererii – care poate avea loc în următoarele ipostaze: formă electronică; depusă în scris sau expediată prin poștă; adresată verbal (direct sau prin telefon). Cererea conține următoarele elemente obligatorii:                                                                                                     

a) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                                   

b) adresa poștală a solicitantului, precum și adresa poștei electronice dacă se solicită răspuns pe această cale;                                                                                                              

c) denumirea furnizorului de informații;                                                                                   

d) specificarea informației de interes public solicitate, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații.                                                

În cerere, solicitantul poate indica modalitatea preferată de comunicare a informației. De asemenea, solicitantul nu este obligat să motiveze/justifice cererea sa și nici să o semneze olografic sau electronic, după caz.

2. Înregistrarea cererii – furnizorii de informații sunt obligați să primească cererile înaintate corespunzător și să le înregistreze cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Primirea sau înregistrarea cererii nu poate fi refuzată. În cazul cererii transmise în formă electronică, furnizorul de informații este obligat să comunice solicitantului cel târziu în următoarea zi lucrătoare, prin aceleași mijloace, numărul și data înregistrării cererii. În cazul cererii depuse în scris la sediul furnizorului de informații, furnizorul este obligat să elibereze dovada înregistrării cererii.

3. Examinarea cererii – Informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii. Termenul prestabilit poate fi prelungit cu cel mult 7 zile în cazul în care cererea este complexă sau se solicită un volum mare de informații, care necesită timp suplimentar pentru prelucrare. Cererile adresate verbal se soluționează imediat, în ziua înaintării, dacă informațiile solicitate sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat. În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat sau acestea sunt cu accesibilitate limitată, solicitantul este îndrumat să înainteze o cerere în formă electronică sau în scris, care va fi examinată și soluționată corespunzător procedurii.

4. Comunicarea răspunsului – informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în modalitatea indicată în cerere. Informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în limba în care sunt disponibile.                                                                                                     

Informațiile de interes public pot fi comunicate într-o altă modalitate decât cea indicată în cerere în cazul în care:                                                                 

• a) informațiile sunt disponibile în internet și pot fi comunicate solicitantului printr-o referință la pagina web relevantă; 
• b) furnizorul de informații nu dispune de capacități tehnice pentru convertirea informațiilor în forma solicitată;                                                                                                             
• c) convertirea informațiilor în forma solicitată implică un volum excesiv de lucru, care ar afecta funcționalitatea obișnuită a furnizorului de informații;                                                              
• d) comunicarea informațiilor în forma solicitată nu este posibilă din cauza unor restricții legale sau din cauza unor prevederi normative care stabilesc o altă modalitate de comunicare a informațiilor solicitate.                                                                                                                 

În cazul în care solicitantul nu a indicat în cerere modalitatea preferată de comunicare a informațiilor, acestea sunt comunicate în cea mai rapidă modalitate posibilă. Comunicarea informațiilor de interes public este gratuită, cu excepțiile prevăzute de art.22 din Legea nr.148/2023. Cererea se respinge, integral sau parțial, în cazul în care:                          

a) furnizorul de informații nu deține informația solicitată, nu cunoaște dacă aceasta se află în posesia unui alt furnizor de informații și nu există circumstanțe pentru readresare;                         

b) în privința informației solicitate furnizorul de informații a oferit deja un răspuns. În acest caz se face referire la numărul și data răspunsului oferit anterior.                                                      

Respingerea integrală sau parțială a cererii este motivată în scris și comunicată solicitantului în termenul prevăzut. În cazul în care nu deține informația solicitată, furnizorul de informații care a înregistrat cererea va readresa cererea, integral sau parțial, unui alt furnizor de informații, dacă cunoaște că informația solicitată se află în posesia acestuia. În acest caz, originalul sau copia cererii se expediază pentru examinare furnizorului de informații relevant în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, fapt despre care este informat solicitantul.                                           

Comunicarea informațiilor de interes public este refuzată, integral sau parțial, dacă informațiile solicitate constituie informații cu accesibilitate limitată. 

Refuzul se face în scris și trebuie să conțină:                                                               

a) denumirea furnizorului de informații;                                                                     

b) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                            

c) data emiterii refuzului;                                                                                                    

d) temeiul și motivarea refuzului, conform art. 8;                                                             

e) modalitatea de contestare a refuzului (denumirea și adresa instanței de judecată, precum și termenul de contestare);                                                                                                    

f) numele, prenumele și semnătura olografă/electronică a conducătorului furnizorului de informații sau a altei persoane împuternicite de conducător ori de lege pentru emiterea refuzului.

text de Mihai Furnica

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În ansamblu, datele publice deschise (open data) sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. De asemenea, conceptul de date deschise este înțeles, în general, ca desemnând datele în format deschis care pot fi liber utilizate și partajate de oricine și în orice scop. În Republica Moldova, iniţiativa datelor deschise a fost lansată în anul 2011, prin crearea portalului datelor guvernamentale deschise (www.date.gov.md), în vederea promovării transparenţei, eficienţei administrative, responsabilităţii publice şi al potenţialului economic al reutilizării. Această inițiativă face parte din promovarea principiilor unui guvern deschis, unul dintre pilonii Programului Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.710/2011. Deopotrivă, deschiderea datelor guvernamentale (Open Government Data) reprezintă o caracteristică a administrației publice moderne, manifestată printr-un set de politici care promovează transparența și asumarea responsabilității.                                                               

În virtutea pct.19 din Concepţia privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014, termenul „date deschise” se referă la datele guvernamentale structurate – datele statistice sau datele structurate care sunt reflectate într-o listă sau într-o formă non-narativă şi care pot fi transmise în format digital şi procesate automat, cuprinzând informații statistice şi date din sisteme informaţionale/baze de date, inclusiv geografice (GIS). Suplimentar, datele deschise sunt datele pe care autorităţile şi instituţiile publice, în virtutea competenţelor, le produc şi care nu conţin restricţii legate de viaţa privată, confidenţialitate sau securitate.                                                                                        

Totodată, unul din obiectivele primordiale ale Guvernului constituie creşterea calităţii actului de guvernare inclusiv prin colectarea şi transparentizarea datelor statistice şi administrative pentru monitorizarea implementării politicilor, serviciilor publice şi proiectelor, inclusiv cu prezentarea grafică a datelor într-o formă uşor de înţeles pentru oameni. De asemenea, întru implementarea conceptului de ,,open data” se aplică următoarele principii:[1]                                                                                                                          

1) deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv – atât datele publice din domenii, cât şi datele publice privind performanţa sistemelor şi/sau activităţilor Guvernului, inclusiv datele primare, vor fi deschise treptat şi în mod implicit. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod proactiv informaţiile, cu lipsa barierelor sau cu nivel scăzut de bariere, pentru consum şi reutilizare. Sistemele informaţionale noi cu conţinut parţial sau total public vor fi concepute în aşa fel încât să permită publicarea automatizată a datelor publice, fără a genera costuri adiţionale pentru instituţia publică;                                                                                                     

2) protecţia securităţii datelor cu caracter sensibil – vor fi publicate doar datele care nu contravin legislaţiei în vigoare din sfera protecţiei datelor cu caracter personal, secretului comercial, secretului de stat, proprietăţii intelectuale, precum şi altor prevederi din domeniul accesului la informaţie şi protecţiei informaţiei;                                                                                   

3) deschiderea datelor primare – instituţiile vor publica datele primare, în forma în care au fost colectate de la sursă, cu cel mai înalt nivel de granularitate posibil, în forme dezagregate şi nemodificate. Agregarea sau modificarea se va efectua pentru anonimizarea datelor şi pentru racordarea la cerinţele legale privind protecţia, securitatea şi confidenţialitatea datelor;                   

4) publicarea datelor on-line – datele vor fi publicate on-line pentru a facilita accesul publicului larg. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica datele deschise pe portalul datelor guvernamentale deschise www.date.gov.md şi pe paginile lor web oficiale;                                            

5) publicarea datelor la timp – datele vor fi publicate şi actualizate în cel mai scurt timp posibil pentru a păstra valoarea acestora. Frecvenţa actualizării va fi determinată de către autorităţile şi instituţiile publice;                                                                                                         

6) publicarea datelor în formate deschise şi procesabile automat – datele deschise trebuie să fie disponibile pentru cea mai largă gamă de utilizatori şi scopuri;                                                         

7) publicarea angro a datelor – publicarea angro a datelor deschise este un mijloc simplu şi eficient de publicare a seturilor de date. În cazul în care instituţia publică o aplicaţie bazată pe date deschise, ea va publica angro datele servite de această aplicaţie;                                                

8) descrierea datelor – datele vor fi descrise prin metadate complete, oferind utilizatorilor informaţie despre modul de colectare a informaţiilor, limitările şi alte aspecte importante pentru analiza datelor prezentate. Adiţional, autorităţile şi instituţiile publice vor asigura mentenanța catalogului semantic, care va fi publicat ca date deschise şi va conţine clasificatoare, nomenclatoare şi alte resurse informaţionale relevante;

9) reutilizarea datelor – datele vor fi puse la dispoziţia utilizatorului pe portalul guvernamental de date deschise şi pe paginile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice, în formate ce oferă posibilitatea de a fi prelucrate automat de a fi deschise pentru a fi recuperate, descărcate, indexate şi căutate de către un număr mare de utilizatori în diferite scopuri de reutilizare, dar care nu contravin legislaţiei;                                                                                  

10) prioritizarea spre publicare – datele pentru publicare vor fi prioritizate astfel încât cele mai utile date pentru publicul larg să fie publicate în primul rând. Autorităţile şi instituţiile publice vor colabora strâns cu societatea civilă, mass-media, cercetătorii, dezvoltatorii, sectorul privat şi cu alte părţi interesate în vederea identificării datelor prioritare.                                                    

Datele guvernamentale deschise au un rol deosebit aparte pentru sectorul mass-media, în special din perspectiva activităților de investigație jurnalistică. Astfel, tehnologia digitală, folosită azi pe larg în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor din mass-media. În speță, Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise stabilește expres că organizaţiile necomerciale şi mass-media vor putea crea produse derivate din datele guvernamentale, prin care vor informa cetăţenii despre situaţia reală în diferite sectoare, ceea ce va contribui la educarea şi sensibilizarea populaţiei. Subsecvent, jurnalismul de date şi cel investigaţional se vor dezvolta datorită accesului sporit la datele guvernamentale. Iar în cazul în care anumite date vor fi interpretate eronat, accesul la sursa principală de date primare îi va permite publicului larg verificarea corectitudinii interpretării, astfel încurajând informarea acestuia şi analiza multilaterală.                                                          

Drept urmare, conceptul de ,,open data” reprezintă un instrument eficient în efectuarea investigațiilor jurnalistice Astfel, accesul la informații de interes public din bazele de date on-line, în timp real și nerestricționat, este un element cheie pentru un activitatea de jurnalism. Această formă de jurnalism poată denumirea generică de ,,Jurnalism digital” sau ,,jurnalism de date”. Jurnalismul de date vine să utilizeze date și cifre de număr în în activitatea de investigație pentru a descoperi, explica mai bine și/sau a oferi context unei știri. Deci, datele reprezintă instrumentul folosit pentru relatarea unui context/investigații, sursa pe care se bazează o investigație. Adesea implică utilizarea de statistici, diagrame, grafice sau infografii. Într-o altă accepțiune, jurnalismul de date presupune colectarea, analizarea și pregătirea informațiilor digitalizate, cu scopul de a fi o publicație jurnalistică.        

Astfel, datele pot fi împărțite în mai multe categorii, în funcție de criteriul considerat, precum: mediul de stocare (digital – electronic sau analog – pe hârtie), criteriul tematic (date meteorologice, date economice, date demografice, date geografice etc.), modul și gradul de structurare (fișiere independente, baze de date), în funcție de modul de colectare (automat, manual) etc.

Date deschise în mediul online din Republica Moldova

Prin urmare, în activitatea lor investigațională, jurnaliștii/instituțiile mass-media – în calitate de exponenți ai ,,puterii a patra în stat”, pot utiliza pe larg mai multe surse de date publice, după cum urmează:                                                                                                                            

Portalul guvernamental de date (www.date.gov.md)[2] – este o resursă informațională publică, creată în scopul asigurării unei experiențe calitative, holistice și integrate pentru toți cei interesați de a accesa și utiliza datele care sunt colectate și produse de autorități, instituții publice, Guvern în general. Acesta reunește informații din mai multe resurse informaționale ale instituțiilor publice (direct și indirect), cu excepția informațiilor ce cad sub incidența legislației cu privire la secretul de stat, sau altei legislații speciale.                                                                       

Portalul Guvernamental de Date reprezintă o agregare a 3 inițiative ale Guvernului Republicii Moldova în domeniul datelor și anume:                     

1. publicarea seturilor de date deschise ale ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale în scopul facilitării accesului cetățenilor la date, participării lor active în procesul decizional (parte a inițiativei globale Open Government Partnership);

2. implementarea mecanismelor de acces și căutare a datelor publice; 

3. asigurarea accesului controlat la informație pentru entitățile ce dețin un temei și scop legal.  Partea de acces controlat este realizat prin intermediul modulului ,,Date cu acces autorizat” – care oferă posibilitatea de acces al jurnaliștilor și instituții mass-media, la anumite categorii de date cu caracter personal în virtutea prevederilor art.10 Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Accesul în cadrul acestui modul este configurat în mod individual în temeiul unei cereri adresate conform unei proceduri prestabilite.

Datele statistice publicate de Biroul Național de Statistică – jurnaliștii utilizează datele statistice pentru a asigura credibilitatea produsului lor mediatic și a spori efectele acestuia asupra publicului. Statistica este oportunitate pentru jurnalismul de informare. Informarea multiaspectuală şi sistematică a publicului larg despre evenimentele ce se produc permanent pe arena naţională şi internaţională impune necesitatea colectării informaţiei statistice. Jurnaliştii contactează spaţiul statistic pentru a obţine date actuale şi atractive, absolut necesare pentru realizarea materialele informative, analitice, literar-publicistice, pentru realizarea diverselor proiecte, mese rotunde, traininguri, tslk-show-uri, etc. Datele statistice sunt utilizate în scopuri diferite, care depind de diverşi factori, între care de genul jurnalistic în care se realizează produsul mediatic.                                               

În jurnalismul de informare datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:                          

– constatarea stărilor de lucruri;                                                                                  

– expunerea tendințelor;                                                                                             

– descrierea evoluţiei fenomenelor în dinamica dezvoltării sale.                                                

În jurnalismul analitic datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:                                  

– analiza fenomenelor;                                                                                                        

– compararea stărilor de lucruri;                                                                                                 

– sinteza şi interpretarea situaţiilor.                                                                                   

Totodată, Biroul Național de Statistică a elaborat un ghid metodologic pentru aplicarea datelor statistice în investigațiile jurnalistice – ,,Interpretarea datelor statistice în jurnalism”.[3]

Compartimentul de ,,transparență decizională a autorităților administrației publice[4] – site-urile web oficiale ale tuturor autorităților și instituțiilor publice sunt destinate sporirii nivelului de transparență al activității ministerelor, a altor autorități administrative centrale, a instituțiilor publice în care acestea au calitatea de fondator și a instituțiilor publice autonome, precum și al asigurării accesului la informații de interes public.                                                          

Serviciul guvernamental digital (MTender)[5] – Serviciu guvernamental care asigură transparența procesului de achiziții publice, optimizarea și eficientizarea licitațiilor. Societatea civilă are puterea de a influența deciziile politice, economice sau de interes public, care servesc la monitorizarea activității guvernului și a instituțiilor publice și de a lua atitudine în caz de abuzuri de putere sau față de politicile care contravin intereselor cetățenilor. În contextul achizițiilor publice, fiecare cetățean și organizație a societății civile în special trebuie să beneficieze de un acces nelimitat la informațiile privind achizițiile publice. Transparența informațiilor privind achizițiile publice poate fi realizată prin acces deschis la informațiile privind achizițiile publice (entități achizitoare, ofertanți (furnizori), tipuri și stări ale ofertelor/loturilor, contestațiile etc).

Registrul de Stat al actelor locale[6] – Registrul reprezintă o resursă informaţională de stat care conține textele electronice ale actelor autorităților administrației publice locale și datele adiționale, asigură înregistrarea, păstrarea și evidența centralizată a actelor autorităților administrației publice locale și a materialelor aferente acestor acte, și care este creată în scopul asigurării accesului persoanelor fizice și juridice la actele emise/adoptate de autorităţile administraţiei publice locale.

Baze de date deschise aferente Registrului bunurilor imobile[7][8][9]– accesarea datelor online cu caracter public, aferent Registrului bunurilor imobile.

Registrul de Stat al Unităților de Drept[10] – verificarea datelor cu caracter public aferente persoanelor juridice. De asemenea, detaliile despre companiile înregistrate în Republica Moldova, fondatorii și administratorii acestora sunt publice și pot fi consultate pe diferite platforme online, cu acces gratuit. Informații, inclusiv situația financiară a unei companii poate fi analizată pe platforma guvernamentală de date www.date.gov.md, la compartimentul – ,,date cu acces public”. Complementar, corespunzător prevederilor art.34¹ al Legii nr.220/2007, organul înregistrării de stat, IP „Agenția Servicii Publice”, îşi asumă responsabilitatea pentru plasarea și exactitatea informației publice aferentă persoanelor juridice care include denumirea persoanei juridice, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO), data înregistrării, sediul, numele și prenumele administratorului, numele și prenumele sau denumirea fondatorilor (asociaților) și mărimea cotelor de participare ale acestora în capitalul social, starea persoanei juridice (pasivă, inactivă, în proces de reorganizare sau radiere, suspendare a activităţii), precum şi numele, prenumele, data înregistrării, numărul de identificare de stat (IDNO) al întreprinzătorului individual şi date privind radierea acestuia.

Portalul instanțelor de judecată[11] – Portalul reprezintă un sistem complex, caracterizat printr-un punct unic de acces la informaţia despre activitatea tuturor instanţelor de judecată din Republica Moldova. Astfel, informația plasată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată include lista instanțelor de judecată, care, fiind accesată, prezintă paginile web cu informația privind agenda ședințelor de judecată, hotărârile și încheierile instanței de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili.

Portalul declarațiilor de avere și interese personale[12] – cuprinde informații despre veniturile, proprietăţile şi interesele persoanelor cu funcții de demnitate publică/funcționari publici din Republica Moldova, colectate de Autoritatea Națională de Integritate. În concluzie, voi evidenția importanța și necesitatea accesării datelor publice de către jurnaliști în procesul de documentare și scriere a unei investigații, în vederea asigurării veridicității informațiilor expuse publicului. Nu mai puțin importat este și actualizarea sistematică a acestor date, cu o periodicitate oportună. Astfel, toate informațiile obținute de la diverse surse sunt verificate de jurnaliști și confruntate cu datele din surse deschise și bazele de date oficiale pentru a confirma sau infirma autent

[1] Pct.25 din Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014

[2] www.date.gov.md

[3]https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Manual_comunicare/Manual_interpretarea_datelor_stat_in_jurnalism.pdf

[4] Hotărârea Guvernului nr.728/2023 cu privire la site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice și cerințele minime privind profilurile de socializare ale acestora

[5] https://mtender.gov.md/

[6] www.actelocale.gov.md

[7] www.Geoportal.md

[8] www.geodata.gov.md (www.moldova-map.md)

[9] www.ecadastru.md

[10] www.e-servicii.md

[11] instante.justice.md

[12] https://portal-declaratii.ani.md/