Posts

Mesajul către Chișinău dat de sancțiunile UE pentru fraudarea alegerilor din Belarus

Mesajul către Chișinău dat de sancțiunile UE pentru fraudarea alegerilor din Belarus

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Uniunea Europeană a impus vineri, 2 octombrie, sancțiuni împotriva a 40 de oficiali din Belarus implicați în fraudarea masivă a alegerilor prezidențiale din 9 august și în reprimarea violentă a protestelor pașnice ale populației beloruse nemulțumite de perpetuarea în acest fel a regimului dictatorului Aleksandr Lukașenko.

Sancțiunile UE împotriva regimului din Belarus – târzii și neconvingătoare

Sancțiunile UE, constând în interdicții de călătorie și în înghețarea activelor bancare pentru figuri-cheie din verticala puterii lui Lukașenko, precum ministrul de interne Iurii Karaev, dar nu pentru Lukașenko însuși, vin la aproape două luni după alegerile fraudate, timp în care statele baltice, Marea Britanie, Canada și SUA au adoptat propriile lor sancțiuni împotriva unor diferite liste de oficiali beloruși.

În mod oficial, întârzierea se datorează Ciprului – susținut tacit de Grecia și Franța – care deși a fost de acord de principiu cu sancțiunile împotriva regimului din Belarus, a condiționat punerea lor în practică de adoptarea de măsuri similare contra Turciei cu care se află în dispută privind resursele energetice submarine din Mediterana Orientală. 

De abia ca urmare a adoptării tot vineri a unei declarații a Consiliului European care amenință Ankara cu sancțiuni extinse dacă nu va adopta o abordare constructivă pentru detensionarea diferendului din estul Mediteranei, unanimitatea necesară pentru adoptarea măsurilor contra conducerii din Belarus a fost atinsă. Aparent, sancțiunile UE, târzii și restrânse ca impact, au mai degrabă rolul de a demonstra cumva cetățenilor europeni că guvernele lor sunt preocupate de respectarea drepturilor omului și a valorilor democratice în vecinătatea UE, decât de a conduce cu adevărat la obiectivele declarate ale Bruxelles-ului: invalidarea rezultatului scrutinului din august și reluarea alegerilor într-o manieră corectă, încetarea represiunii și reluarea dialogului, eliberarea deținuților politici. De altfel, conducerea din Belarus nu a părut impresionată de sancțiuni, răspunzând cu contra-sancțiuni similare, la reciprocitate, retrăgându-și ambasadorii din Polonia și Lituania și solicitând corespondenților străini să se reacrediteze la Minsk. Mai mult, Moscova s-a aliniat Minsk-ului și a impus și ea sancțiuni acelorași oficiali europeni ca și Belarusul.

Sancțiunile UE împotriva regimului Lukașenko – încurajare sau avertisment pentru Chișinău?

Se pune neîndoielnic întrebarea, dată fiind aparenta slăbiciune a UE în a găsi consensul necesar pentru acțiuni decisive de politică externă, dacă situația din jurul alegerilor din Belarus nu reprezintă o încurajare pentru actuala conducere a Republicii Moldova de a recurge și ea la fraudarea scrutinului prezidențial de la finalul acestui an, reclamată deja într-o scrisoare deschisă de cinci dintre cei mai importanți contracandidați ai actualului președinte pro-rus Igor Dodon

La o primă vedere, răspunsul ar putea fi unul afirmativ, cu atât mai mult cu cât pentru Igor Dodon nu ar fi necesară decât o fraudare limitată, de ordinul a câtorva zeci de mii de voturi, care poate fi obținută prin mijloace nu foarte complicate, precum turismul electoral din Transnistria sau disproporția în numărul secțiilor de vot deschise în străinătate. Este greu de presupus că UE și alte state occidentale ar avea argumentele (și interesele) necesare pentru a impune măsuri drastice împotriva Republicii Moldova în acest caz, incomparabil mai puțin revoltător decât situația din Belarus. De altfel, nici în 2016 Chișinăul nu a fost sancționat pentru fapte electorale de o gravitate comparabilă. 

Pe de altă parte, ca urmare a existenței unui acord de asociere și a interconectării economiei moldovenești cu cele europene, UE deține mai multe pârghii pentru a influența Republica Moldova decât în cazul Belarusului, pârghii care nu necesită unanimitate din partea statelor membre pentru a fi puse în aplicare. Mai mult, o parte a frustrării liderilor europeni față de neputința de a acționa decisiv în cazul Belarusului ar putea fi înlăturată printr-o acțiune cu mai mulți sorți de izbândă în cazul Chișinăului.

Este nevoie însă ca opoziția să fie în măsură să prezintă dovezi numeroase și irefutabile ale eventualelor fraude comise și probabil de impactul mediatic al unor proteste de stradă de dimensiunea celor din Minsk, pentru ca Europa să activeze paleta mijloacelor diplomatice și economice pe care le are la dispoziție.

Concluzii

Deși Igor Dodon și apropiații săi din guvernul Republicii Moldova s-ar putea să fie mai degrabă tentați de a recurge la unele metode de fraudare ale alegerilor electorale ca urmare a aparentei slăbiciuni și șovăieli demonstrate de UE în cazul Belarusului, ei ar trebui să fie totuși conștienți de faptul că nicio situație istorică nu este perfect asemănătoare cu o alta și că marile surprize pot apărea oricând. De altfel, Republica Moldova este țara în care nu demult pro-rușii și pro-europenii s-au înțeles, cu binecuvântarea și chiar îndemnul SUA, UE și Rusiei, pentru a debarca de la conducerea țării un oligarh mult mai bine înrădăcinat la acea vreme decât este Igor Dodon în prezent.    

Sursa foto: Facebook/Charles Michel

Despre inevitabil, inovare și tehnologie

Despre inevitabil, inovare și tehnologie

#LIDFLASH | Victor Guzun | „Vom automatiza lucrurile care sunt greoaie pentru noi, oamenii: sarcini grele, repetitive în fabrici sau la birouri. Și acest lucru ne va oferi timp. Timp pentru ceea ce distinge ființele umane. Timpul pentru ceea ce calculatoarele nu pot face: empatie și creativitate” (Ursula Von der Leyen, noul Președinte al Comisiei Europene).

E-guvernarea, automatizarea proceselor și implementarea soluțiilor digitale nu mai este doar o chestie cool sau la modă. Este o realitate a zilelor noastre și cei care nu înțeleg acest lucru acum vor fi nevoiți să înțeleagă, să implementeze și folosească aceste inovații mai tîrziu, inevitabil. Viteza de schimbare în acest domeniu este una uluitoare: practic în fiecare zi apar soluții noi, eficiența cărora progresează geometric.

Problema este că atunci când cei ce încă nu se adaptează la noile realități vor înțelege inevitabilul, societățile care deja le implementează masiv vor fi foarte departe, respectiv va fi imposibil de ținut pasul cu ele. Și nimeni nu va putea opri acest lucru.

Pentru că nimeni nu vrea să piardă timpul, nervii și resursele sale în rânduri fără sens, proceduri birocratice și umilitoare, să fie expus incompetenței, oboselii, dezinteresului sau corupției unor funcționari. Oamenii vor să se ocupe de lucrurile care contează cu adevărat pentru ei: să aibă grijă de ei și de apropiații lor.

Când trebuie de început? Chiar astăzi. Fiecare să înceapă cu propria sa persoană.
În Moldova deja există peste 170 servicii electronice, deși momentan folosite de puțini dintre noi. Câți dintre miniștri sau deputați (din oricare partid sau guvernare) folosesc plenar toate serviciile existene? Dacă aceștia din urmă, care sunt oameni aleși pentru a ne reprezenta și a ne administra societatea, nu le folosesc, de ce ne-am aștepta ca oamenii de la sate, de exemplu, le vor folosi? Câți jurnaliști le folosesc? Un număr infim (testat). Ce așteptați, atunci?

P.S. Aveți în buzunare telefoane de 100.000 ori mai performante decât a computer-ului folosit pentru aterizarea Apollo pe Lună, cu peste 1 milion de ori mai mult RAM și de 7 milioane de ori mai mult ROM; având acces instantaneu la orice informație din această lume.

Progresul, prin inovare și tehnologie, nu se va opri la Tallinn, București, Chișinău sau altundeva. El va merge mai departe fără să ne întrebe. Și va lăsa în urmă societățile care nu înțeleg acest lucru astăzi.

Învestirea noului guvern PNL la Bucureşti, o modestă consolare pentru Blocul ACUM după alegerile locale

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Guvernul premierului desemnat Ludovic Orban a trecut luni la votul de învestitură din Parlamentul României cu o majoritate fragilă de 240 de voturi pentru, faţă de 233 necesare. Partidul Naţional Liberal (PNL) din România, aflat în aceeaşi familie politică a popularilor europeni (PPE) ca şi cele două formaţiuni membre ale Blocului ACUM de la Chişinău, ajunge astfel la putere la Bucureşti.
Cu imaginea ştirbită după eşecul înregistrat la alegerile locale recent încheiate în Republica Moldova, Blocul ACUM beneficiază prin reuşita colegilor de la Bucureşti de o consolare şi un ajutor venit la timp pentru depăşirea acestui moment mai puţin prielnic. Cel puţin teoretic, noul guvern PNL va avea o apetenţă mai crescută decât fostul executiv social-democrat pentru sprijinirea politicilor cabinetului condus de Maia Sandu în Republica Moldova. În plus, Siegfried Mureşan, cea mai probabilă propunere pentru funcţia de comisar european din partea guvernului PNL, ar putea acţiona la Bruxelles drept un important şi bine informat sprijinitor al intereselor Republicii Moldova şi al guvernului Sandu. Accederea PNL la putere în România va conduce la creşterea relevanţei sale în interiorul PPE şi, în principiu, liberalii români vor putea stimula astfel creşterea în intensitate a sprijinului pe care cel mai important grup politic european îl acordă Blocului ACUM.
Cu toate acestea, beneficiile la care se pot aştepta guvernul Maia Sandu şi Blocul ACUM sunt limitate, deoarece cabinetul Orban se va confrunta în perioada imediat următoare cu probleme dintre cele mai dificile.Pentru a acţiona eficient, el trebuie să se bazeze pe voturile unor deputaţi şi senatori din nu mai puţin de 5 formaţiuni politice în afară de PNL, ale căror solicitări faţă de noul premier în schimbul sprijinului parlamentar sunt adeseori contradictorii.

De asemenea, se profilează sarcini foarte presante şi spinoase, precum realizarea unei rectificări bugetare pe anul în curs şi stabilirea bugetului pentru 2020, care ar trebui să respecte ţinta de deficit de 3%. Nu în ultimul rând, în acest an şi la anul, România va trece prin trei rânduri de alegeri (prezidenţiale, locale şi parlamentare).
Prin urmare, nu doar că noul guvern Orban are un mandat şi o forţă reduse, dar nu este exclus ca deja în luna februarie a anului viitor, ca urmare a evoluţiilor politice de la Bucureşti, chiar el şi PNL să fie dispuşi să înceapă procedurile pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, aşa cum s-a pus problema şi înaintea votului de învestitură din Parlament. Până la a aştepta sprijin de la Bucureşti, Blocul ACUM trebuie să găsească resorturile interne pentru a depăşi insuccesul de etapă de la alegerile locale.

Conferința Open Government vs Personal Data Protection va avea loc pe 6 noiembrie la Digital Park

LID Moldova în parteneriat cu Fundația Youth Development for Innovation și cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann organizează în data de 6 noiembrie, la Digital Park Chișinău, conferința internațională Open Government vs Personal Data Protection.

Conferința își propune să dezbată mai multe subiecte, inclusiv accesul la datele publice, protecția datelor cu caracter personal și bunele practici implementate în România și Estonia.

Evenimentul cu durata de o zi va aduna reprezentanți ai structurilor guvernamentale din Republica Moldova (Parlament, Agenția de Guvernare Electornică, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal), reprezentanți ai mediului academic, de business și a societății civile.

Pentru a participa la eveniment, vă rugăm să completați formularul de aici: https://y4i.typeform.com/to/Ndegtg
 

Accesul la eveniment se va face în baza mesajului de confirmare pe care îl vom expedia celor înregistrați.

Printre vorbitorii invitați/confirmați se numără reprezentanții următoarelor organizații/instituții:

Y4I Foundation – Aurelia Salicov

Friederich Naumann Foundation – Raimar Wagner

LID Moldova expert,
Ex-Ambassador of Moldova in Estonia – Victor Guzun

The Center for Public Innovation, Romania – 

Ovidiu Voicu

Head of Business Development at Cybernetica, Estonia – Kevin Tammearu

S.R.L. ”Data Protection Resource Hub” – Olga Demian

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova – Andrei Spînu

Parliament of Republic of Moldova – Dan Perciun

Parliament of Romania – Radu Mihail

Legal Resources Center from Moldova – Ilie Chirtoacă

Ziarul de Gardă – Alina Radu

Technical University of Moldova – TBC

Academy of Economic Studies of Moldova – TBC

Magenta Consulting – TBC

President of the Association for the Protection of Privacy, Director ”Data Protection Law”
Firm – Sergiu Bozianu

e-Government Center – Veaceslav Pușcașu

Link eveniment FB: https://www.facebook.com/events/2491185457804793/