Posts

16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen

Azi se încheie campania ”16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Pe 25 noiembrie a fost dat startul campaniei internaționale „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, care a durat până pe 10 decembrie. Este perioada în care lumea se mobilizează pentru a atrage atenție asupra acestui fenomen grav. Violența se manifestă prin foarte multe forme, una dintre acestea fiind violența împotriva femeilor, destul de răspândită, doar că mai puțin cunoscută sub această denumire. Ea ar putea fi definită drept „orice act de violenţă fundamentat pe diferenţa de gen, care rezultă într-o vătămare sau suferinţă fizică, sexuală sau psihologică a femeilor, inclusiv ameninţările cu asemenea acte, împiedicându-le să-și exercite și să-și realizeze drepturile politice”.

Deși ar putea să se manifeste prin diverse forme, una din cele mai răspândite este „reducerea femeii la corp”.

Pentru o femeie care vrea să se lanseze în politică, dar nu numai, este mult mai dăunătoare situația în care detalii din viața ei privată sunt aduse în atenția publicului, spre deosebire de cazurile care implică bărbați. Chiar dacă acestea se adeveresc a fi, până la urmă, false. Respectiv, avem situații când rețelele de socializare sunt împânzite cu fotografii intime sau cu informații despre viața intimă a candidatei.

Deși aceste detalii nu prezintă nici cele mai mici indicii despre capacitățile sale profesionale, oamenii încep să o condamne și să o judece în baza acestor detalii auzite.

Chiar dacă și în cazul bărbaților sunt utilizate asemenea metode, aceste situații fie sunt date uitării mult mai rapid, ori ne trezim cu scandaluri în cazul în care aceștia au încălcat grav anumite norme sociale: au cumpărat servicii intime, partenerele au fost minore etc. În calitate de mijloace pentru a denigra imaginea unui bărbat servesc mai degrabă informații sau zvonuri despre cazuri de corupție sau încălcări ale legislației.

Societatea are încă tendința de a controla ceea ce fac femeile cu propriul corp, taxându-le pentru asta. Încă mai este actual ca o femeie să fie judecată mai degrabă pentru felul cum arată și doar apoi pentru posibilitățile sale intelectuale.

În R. Moldova, persoanele cu dizabilități sunt printre cele mai discriminate

În R. Moldova, persoanele cu dizabilități sunt printre cele mai discriminate

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Conform datelor oficiale, în R. Moldova locuiesc circa 180,6 mii de persoane cu dizabilități, ceea ce reprezintă 5% din populația țării.

Cele mai mari probleme cu care se confruntă această categorie ar putea fi listate de oricine. Lipsa de accesibilitate ar sta pe primul loc, dacă s-ar face un sondaj în rândul persoanelor cu dizabilități cu privire la barierele pe care le întâlnesc cel mai des. Nu mai puțin importante sunt înrolarea la studii, angajarea în câmpul muncii, pensiile și alocațiile prea mici.

Conform „Studiului privind percepțiile și atitudinile față de egalitate în Republica Moldova”, elaborat în 2018, persoanele cu dizabilități se regăsesc printre primele 3 categorii de populație cel mai des discriminate. Tot același studiu susține că persoanele cu dizabilități fizice ar fi acceptate de populația generală până la

nivel de prieten, dar nu și de membru al familiei, iar persoanele cu dizabilități intelectuale – doar până la nivel de coleg. 

La baza tuturor barierilor stă în primul rând acceptarea din partea societății. Deși din datele prezentate mai sus am putea considera că nivelul de acceptare e destul de bun, totuși societatea are o atitudine discriminatorie, pe care de cele mai multe ori nici nu o conștientizează.

De cele mai multe ori, societatea are o atitudine prin care infantilizează această categorie: dacă persoana merge însoțită de o altă persoană, fără dizabilități, oamenii mai degrabă i se vor adresa acesteia din urmă și vor avea mai mare încredere în cuvintele ei. Oamenii încearcă să comunice „cu grijă” cu persoanele cu dizabilități și acceptă mai puțin să „rezolve cu acestea anumite probleme”, pe de altă parte încearcă să-i transforme în „eroi” și „persoane care inspiră”.

După alegerile locale care au avut loc la 20 octombrie 2019, 6 femei cu dizabilități au fost alese în calitate de consiliere locale. Ele nu vor să rezolve doar problemele persoanelor cu dizabilități, dar să îmbunătățească viața întregii comunități. Respectiv, nu vor fi rezolvate doar problemele localității, dar vor contribui și la schimbarea atitudinii față de persoanele cu dizabilități.

Astăzi este celebrată Ziua Internațională a Bărbaților

Astăzi este celebrată Ziua Internațională a Bărbaților

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Astăzi este celebrată Ziua Internațională a Bărbaților. Sărbătoarea nu trebuie percepută ca o provocare (cum o văd unii) la adresa Zilei Internaționale a Femeilor, marcată pe 8 martie, și nu vine deloc în contradicție cu ultima, ci ca o completare. Scopul ei este de a promova modelele masculine pozitive și de atrage atenția asupra anumitor probleme specifice bărbaților, cum ar fi sănătatea mentală, combaterea masculinității toxice și prevenirea sinuciderilor. Obiectivele acestei sărbători sunt specificate în documentul numit „Șase piloni ai Zilei Internaționale a Bărbaților” și se focusează pe sănătatea bărbaților și a băieților, îmbunătățirea relațiilor de gen, promovarea egalității de gen, combaterea stereotipurilor existente cu privire la bărbați și băieți și promovarea modelelor masculine pozitive.

În R. Moldova, speranța de viață a bărbaților, conform datelor din 2018, reprezintă 69,1 ani, în comparație cu 77,1 ani pentru femei. Acest fapt se datorează nivelului mai înalt al mortalității premature a bărbaților, în special a celor cu vârstă aptă de muncă. La fel, din numărul total de sinucideri în 2017, 86% le revin bărbaților. Cauza acestui fenomen este adânc înrădăcinată în cultura de gen, în special în faptul că bărbații sunt încurajați mai puțin (sau deloc) să-și exprime emoțiile.

Societatea mai degrabă le interzice bărbaților să fie duri, să nu fie sensibili. La rândul lor, aceștia ”nu au voie să le fie frică” sau ”să plângă”. Aceste „cerințe” duc la apariția mai multor boli cardio-vasculare și psihice, cum ar fi depresia, sau la unele practici periculoase, cum ar fi consumul de alcool și fumatul.

Sloganul din acest an a Zilei Internaționale a Bărbaților este „Să facem o diferență pentru bărbați și băieți!” și își propune drept obiectiv să promoveze modele masculine pozitive. Adică, bărbații sunt încurajați să aibă mai mare grijă de sănătate, să renunțe la practicile violente și periculoase și să-și exprime mai mult emoțiile. Iar femeile sunt încurajate să-i susțină pe aceștia în distrugerea rolurilor de gen dăunătoare.

Elena Rațoi

Publicitatea sexistă, un mod (ne)reușit de a capta atenția

[ANALIZĂ Buletin Nr. 2] Elena Rațoi | Publicitatea sexistă este o noțiune relativ nouă pentru Republica Moldova. Definită de Legea cu privire la publicitate (1) în art. 11 (2), în urma unui amendament adoptat în aprilie 2016. Publicitatea sexistă:

„Covoarele nu sunt ca soția, ele pot fi schimbate”. Caracterul sexist al publicității a fost constatat de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității prin Actul de constatare nr. 2 din 7 iulie 2017.
  1. prezintă femeia sau bărbatul drept obiect sexual, în situații umilitoare sau degradante, violente și care ofensează demnitatea umană;
  2. promovează stereotipuri sexiste în scop discriminatoriu, cu menținerea percepției tradiționale asupra femeii drept o ființă slabă, vulnerabilă și dependentă, având o poziție socială inferioară.

Pentru nerespectarea acestor prevederi, Codul Contravențional al Republicii Moldova, la art. 364, prevede aplicarea unei amenzi de până la 90 u.c. (3), pentru persoane fizice, de până la 240 u.c. pentru persoane cu funcție de răspundere și de până la 300 u.c. pentru persoanele juridice. De asemenea, agentul economic este obligat să înceteze difuzarea spotului publicitar sau să elimine materialul publicitar în cauză, așa încât acesta să nu mai fie disponibil publicului.

Ce înseamnă, de fapt, publicitatea sexistă și cum o putem identifica?

Unii ar putea spune că definiția dată de legislația actuală e prea vagă și poate fi interpretată în mod fraudulos. Însă realitatea e alta. Publicitatea sexistă poate fi identificată răspunzând la câteva întrebări:

  • Care este scopul de a plasa persoana în publicitate? Pentru a demonstra cum se utilizează produsul sau serviciul reclamat sau pur și simplu pentru a capta atenția?
  • În cazul în care am inversa rolurile (am înlocui bărbații cu femeile sau viceversa, fiind arătați în exact aceeași ipostază), ar părea ieșit din comun?
  • Promovează vreun stereotip prin care femeile se poartă într-un anumit mod, iar bărbații în altul?
Caracterul sexist al publicitatii a fost constatat in iulie 2017

Deși sexismul în publicitate poate să se refere la toate genurile, de cele mai multe ori femeile sunt cele afectate.

Unul din mijloacele cele mai des întâlnite în publicitatea sexistă este obiectificarea- atunci când o persoană este redusă la nivel de obiect, adică este tratată drept decor, pentru a atrage atenția. Observăm acest lucru mai cu seamă în cazul femeilor care apar în reclame. Respectiv, dacă cineva vrea să reclameze o ușă, lângă aceasta neapărat va apărea o femeie într-o poziție lascivă; sau dacă avem publicitate pentru paste, acestea neapărat vor fi puse pe corpul unei femei, etc.

În ceea ce privește nuditatea în publicitate, legislația Moldovei nu o interzice expres. Respectiv, nudurile pot fi folosite în cazul în care acest lucru este relevant pentru a prezenta serviciul sau produsul. De exemplu, pozarea unei persoane în lenjerie intimă pentru a reclama produsul nu se consideră sexism, deoarece corpul persoanei are atribuție directă cu aceasta, care, în mare parte, nu poate fi reclamată ca fiind utilizată în alt mod. Pe de altă parte, în cazul în care persoana care reclamează lenjeria este în poziții provocatoare, cu tentă sexuală (o femeie în lenjerie afișându-și sânii sau culcată în pat/pe podea, cu picioarele în sus, etc.), deja se consideră că suntem în prezența unui fapt de obiectificare a persoanei, prin care aceasta este utilizată drept unealtă sexuală, cu scopul de a atrage o atenție mai mare asupra produsului.

Natan

Suntem în prezența aceluiași exemplu când vorbim despre publicitatea unor produse de curățare a corpului (gel de duș). Nu e considerat sexism situația în care o persoană goală face duș pentru a reclama un produs. Însă atunci când același/aceeași producător/toare, în cadrul unor publicități în serie arată femeia dezbrăcată în duș, iar bărbatul în halat de baie, suntem în prezența unei publicități sexiste. În această situație femeia este tratată diferit decât bărbatul, ca fiind o ființă inferioară ce se poate dezbrăca fără scrupule, iar corpul ei e utilizat nu doar pentru a reclama, ci și pentru a atrage atenția potențialilor/lelor cumpărători/oare. La fel sexistă va fi considerată publicitatea în care femeia apare întinsă jos în camera de duș.

O altă trăsătură a publicității sexiste este tratarea persoanei într-un mod umilitor sau degradant din cauza genului acesteia. Persoana e prezentată drept lipsită de posibilitatea de a gândi sau de a acționa. De exemplu, în această categorie pot intra publicitățile prin care sunt luate în derâdere blondele („încât și o blondă ar face față”) sau acele genuri de publicitate ce reclamează medicamentele, în care bărbații sunt prezentați drept niște ființe care nu pot avea grijă de ei și de copii, iar soția vine în calitate de salvatoare și le administrează medicamentele.

Publicitatea sexistă afectează demnitatea umană și, de cele mai multe ori, anume demnitatea femeilor este denigrată. Aceste situații se întâmplă când femeile apar în calitate de persoane care se vând ușor pentru bani sau pentru anumite bunuri materiale, pe care (doar) bărbatul le deține. Sau atunci când sunt prezentate drept niște ființe amorale, ușuratice, care își petrec timpul servind alcool și distrându-se.

Una din cele mai grave forme ale publicității sexiste e cea prin care este promovată violența. În reclama ce conține elemente de violență în bază de gen, bărbații sunt pe larg reprezentați ca utilizându-și corpurile pentru a fi agresori, iar femeile sunt prezentate cu o poziție corporală de supunere (4). Uneori, femeile sunt arătate zâmbind, în timp ce se face aluzie la atac, în altele ele pur și simplu cedează atacului. Aceste abordări corelează violența cu senzualitatea.

În publicitate, femeile sunt cele care apar mereu la bucătărie, spălând vasele, gătind pentru familie, fiind responsabile de curățenia în casă. La prima vedere, se pare că acest lucru nu ar fi unul prin care femeia este reprezentată drept inferioară bărbatului, însă dacă analizăm la o scară mai largă situațiile în care sunt prezentați bărbații (în costum, lucrând pentru companii mari, fiind responsabili de luarea deciziilor) și femeile (la bucătărie, îngrijind de copii și de casă), modelul demonstrat se transpune în viața reală și se va aștepta ca femeile să fie cele care stau acasă, iar bărbații sunt cei care aduc bani și iau decizii.

Ce facem dacă am identificat o publicitate care ni se pare sexistă?

Fiecare persoană care se simte lezată de o publicitate pe care o consideră sexistă poate scrie o plângere prin care să o denunțe. Organul împuternicit să exercite controlul de stat și autoreglementarea în domeniul publicității este Consiliul Concurenței.

De asemenea, cei care se simt lezați pot depune o plângere și la Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Acesta examinează plângerea și se expune cu privire la caracterul sexist al publicității. Dacă se constată că publicitatea este sexistă, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității remite cazul spre examinare Consiliului Concurenței, conform procedurii legale.

Obiectifificarea corpului femeii

Începând cu 2017, adică după modificările operate în legislație privind introducerea noțiunii de publicitate sexistă și stabilirea sancțiunilor, la adresa Consiliului au început a parveni mai multe plângeri. Astfel, până în 2017, Consiliul a examinat 5 plângeri cu privire la caracterul sexist al publicităților, pe când în 2017 numărul acestora s-a ridicat la 32.

La fel, membrii Consiliului se pot autosesiza pe marginea unor publicități, așa cum au făcut-o în legătură cu mesajul folosit de o școală auto într-un spot publicitar (5), care conținea următorul mesaj: „…singura Școală Auto de stat din Chișinău, îți oferă cea mai bună instruire pentru toate categoriile posibile: autoturisme, camioane, motociclete, microbuze. Ieftin și eficient. (…)Teoria, plus practică, plus certificatul de finalizare a cursurilor. Ușor, chiar și pentru blonde”. Consiliul a constatat discriminarea pe bază de gen și a sancționat atât agentul economic, cât și postul de radio care a plasat spotul, stabilind că ei poartă răspundere pentru replicarea sistematică a stereotipurilor legate de femei, printr-un mijloc de informare în masă, cum este radioul.

În ceea ce privește Consiliul Concurenței, începând cu aprilie 2016 (de la data adoptării modificărilor legislative) și până în iulie 2018, acesta a întocmit 16 procese verbale cu privire la contravenție ca urmare a constatării publicității sexiste.

Persoana trasă la răspundere poate contesta decizia privind sancționarea. Totuși, acest fapt nu o scuteşte de obligația sa referitoare la eliminarea materialului. Sesizarea instanţei judecătoreşti nu sistează executarea dispoziţiei sau a deciziei Consiliul Concurenţei, cu excepţia cazului în care instanţa judecătorească va emite o decizie cu privire la sistarea executării actelor nominalizate.

Elena Rațoi este activistă în domeniul promovării egalității de gen de aproape 5 ani, fiind angajată în calitate de Ofițeră de Programe la Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) din 2014. Anterior, Elena a lucrat în calitate de Manageră PR și Asistentă de Proiect în cadrul Asociației „MOTIVAȚIE” din Moldova. De asemenea, a coordonat implementarea a două proiecte care au avut drept scop implicarea civică a tinerilor și a participat în mai multe activități de voluntariat. Ea este autoarea Ghidului „Sexismul în Publicitate: Concepte, definiții, exemple”. Elena a absolvit Facultatea de Drept și masteratul în Drept Civil a Universității de Stat din Moldova.

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova

Referințe:

1 Legea nr. 1227 din 27.06.1997, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 67-68 din 16.10.1997

2 Public Interest Research Centre and WWF-UK, „Think of me as evil? Opening the ethical debates in advertising”, (2010) p. 41.

3 Unitate convențională- 50.00 MDL sau circa 2.48 EUR

4 (Malamuth și Briere, 1986)

http://www.bizlaw.md/2016/09/07/sexismul-in-publicitate-care-sunt-regulile-si-ce-sanctiuni-se-aplica-pentru-nerespectarea-lor/

Elena Rațoi

Pacea presupune ca oamenii să-și rezolve conflictele fără violență

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Săptămâna aceasta, în cadrul unui club de presă, au fost prezentate datele unui studiu, care arată că societatea noastră, a devenit în ultimii doi ani mai deschisă cu privire la prezența femeilor în poliție și armată. Acest pas este unul foarte important și ar putea contribui la sentimentul de siguranță al tuturor.

Femeile și bărbații percep securitatea în mod diferit. Prin urmare aceasta se răsfrânge diferit asupra lor. Din acest motiv, un act normativ care vizează societatea în general poate stabili doar niște puncte de reper, însă nu poate să răspundă necesităților tuturor persoanelor. În acest sens, e nevoie ca anumite prevederi să menționeze grupuri specifice. Luând în considerare că urmările conflictelor armate se reflectă diferit asupra femeilor și bărbaților, este necesar ca fiecare din ei să fie implicat în mod reprezentativ în orice etapă de soluționare a conflictului.

În acest sens, la 31 octombrie 2000 a fost adoptată Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU. Acesta a fost primul document adoptat de Consiliul de Securitate care se referea la drepturile femeilor asupra implicate în situații de conflict armat. Rezoluția le cerea părților implicate în conflict să prevină încălcarea drepturilor femeilor, să susțină participarea lor în procesele de negociere a păcii și în procesele de tranziție post-conflict. Celelalte 8 rezoluții care i-au urmat au completat prevederile Rezoluției 1325, iar violul și alte forme de violență sexuală au fost asimilate crimelor de război, crimelor împotriva umanității sau chiar unor forme de genocid.


Rezoluțiile Consiliului de Securitate nu țintesc un număr mai mare de femei implicate în conflictele armate, ci mai multe femei implicate în procesul de menținere a păcii.
Republica Moldova a făcut un pas important în această direcție când, la 28 martie 2018, a aprobat Programul național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021.

Elena Rațoi

Campania #BodyPositivity a fost lansată în premieră în R. Moldova

#LIDFLASH | Elena Rațoi | În această săptămână a fost lansată în premieră în Republica Moldova campania #BodyPositivity. Ce își propune ea? Simplu: să transforme viziunea despre frumusețe.

Publicitatea influențează modul în care percepem lumea, deși noi nu suntem conștienți de asta. Billboardurile, jurnalele de modă, spoturile publicitare ne prezintă în mare parte aceleași personaje: femei tinere, până în 25 de ani, foarte slabe. Dacă vorbim de fotografiile în care apar modelele, atunci nici persoanele reale nu seamănă în tocmai cu cele din imagini, din motiv că pozele sunt retușate, pe când majoritatea femeilor reale își pun drept scop să arate „ca acelea din reviste”. Faptul că reclamele promovează persoane care corespund unor standarde nereale de frumusețe crează multe frustrări în societate: oamenii încep să tindă să semene cu modelele, deși acest fapt este practic imposibil. În rezultat avem multe probleme de ordin psihologic sau fiziologic, cum ar fi depresiile și anorexia. Ceea ce își propune campania este să demonstreze că frumusețea este și trebuie să fie diversă.

Nu există două persoane absolut identice, respectiv, nu pot exista standarde care să îți dicteze cum trebuie să arăți. Iar oamenii reali trebuie să se identifice cu cei din publicitate, în rezultat aceasta va părea mai credibilă.
Campania își propune să promoveze în publicitate femei cu diverse constituții corporale, de diferite vârste, etnii, culoare a pielii, cu sau fără dizabilități.

Pentru că e mai interesant să fim diferiți.

Elena Rațoi

Reciclarea, colectarea selectivă și protecția mediului – o prioritate a societății noastre

#LIDFLASH | Elena Rațoi| Conform unei știri date de CNN săptămâna aceasta, compania gigant Unilever și-a luat angajamentul să reducă la jumătate, până în 2025, ambalajele produse din plastic nou, nereciclat.

Dacă acest obiectiv va fi atins, până în 2025 producția de plastic nou (nereutilizat) produs de Unilever va scădea până la 350,000 tone anual, în comparație cu 700,000 tone produse în 2018. Adică, dacă cineva dorește să cumpere un șampon marca Unilever, va trebui doar să ia ambalajul de plastic gol de la același produs și să-l umple. ​

Aceasta este o măsură vitală, luând în considerație nivelul de poluare cu plastic cu care ne confruntăm în prezent. Pentru a se descompune, plasticul are nevoie de la 400 până la 600 de ani. Se estimează că, dacă nivelul de poluare cu plastic rămâne același, în 30 de ani oceanele vor conține mai mult plastic decât pește după greutate. Poluarea cu plastic este toxică pentru oameni și duce la încălzirea globală.

Acțiunea întreprinsă de Unilever este mai degrabă o necesitate vitală, decât un act ce merită aplauze. Desigur că o persoană poate contribui în mod individual la scăderea cantității de plastic. Fiecare din noi putem arunca deșeurile de plastic în tomberoanele special amenajate ori putem procura mai puțin. Dar niciodată un individ nu va putea renunța la el în totalitate, atâta timp cât ăsta e produsul de bază al consumerismului! Cele mai multe produse sunt ambalate în plastic și doar compania producătoare poate face ceva în acest sens.

Oare trebuie să așteptăm discursurile Gretei Thunberg ca să acționăm?

Elena Rațoi

Despre accidentul rutier de la Buiucani

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Tragicul accident de la Buiucani, care a avut loc pe 30 septembrie și care a implicat un troleibuz și o mașină de model Porsche, a stârnit un val de reacții în special printre internauți. Au fost criticate mai multe aspecte care au dus la provocarea acestei tragedii. Însă critici a primit și un aspect care nu a avut nicio legătură de facto cu motivul producerii accidentului- genul persoanei care conducea autovehicului. Unele persoane susțineau că femeile primesc mașini în dar, că ele sunt protejate de bărbații lor când fac gafe atunci când conduc și că ele neapărat au nevoie de mai multă școală/practică pentru a fi capabile să conducă fără a pune viața altor persoane în pericol.
Asemenea declarații pot fi considerate drept sexiste și discriminatorii. Nu există statistici oficiale prin care să fie demonstrat faptul că un anumit gen conduce mai prost sau mai puțin prost. Abilitățile de a conduce un automobil nu țin de anumite caracteristici fiziologice. Iar promovarea unor asemenea mesaje în spațiul public duc la perpetuarea unor stereotipuri existente în societate.
Mai mult, persoanele, indiferent de gen, pot să-și procure automobile pe banii proprii, la fel și să le primească cadou de la altcineva.