Archive for month: February, 2024

text de Maria Brînca

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Social Media a inițiat o schimbare majoră în lumea în care ne aflăm, a afectat modul în care comunicăm, lucrăm și învățăm, situația devine precară și necunoscută atunci când apare posibilitatea ca mediul online să ne schimbe modul de gândire.  Prin reţelele de socializare, individul e mai uşor manipulabil. Specialiştii spun că gândirea critică este cea care ne ajută să discernem între manipulare şi informaţia transmisă cu bună-credinţă, accesul la informație nelimitată ne poate face să ne simțim neputincioși. Totul este dincolo de capacitatea noastră de influenţă, ne putem folosi raţiunea, în calitatea de cetăţean pentru a ne proteja și a filtra informația obținută din mediul online. Această distincţie intelectuală a evoluat, de la mitul peşterii lui Platon, la criticism kantian, scepticism, ajungând până la relativismul renunţării neopragmatiste la a căuta ”lucrul în sine” al realităţii, în favoarea progresului social. În acest tip de concepţie, în parametrii adevărului- coerenţă, gândirea critică este cea care, fără a-şi propune să identifice esenţa, lucrul în sine, îi permite individului să discrimineze între ce e acceptabil şi ce nu, între manipulare şi adevărul dintr-o coerenţă a normalităţii acceptate, construite logic. (5)

Dezinformarea, furtul informațiilor personale, Cyberbullyingul și amprenta digitală sunt câteva ramuri ale vastelor pericole din mediul online pe care le vom atinge în acest articol.

Accesul aproape nelimitat la informație vine cu două laturi, avem posibilitatea de a ne informa rapid și pe subiecte variate, însă devine incomensurabilă necesitatea unei analize aprofundate asupra informației. Răspândirea dezinformării poate avea o serie de consecințe dăunătoare, cum ar fi amenințarea democrațiilor noastre, polarizarea dezbaterilor și punerea în pericol a sănătății, securității și mediului cetățenilor UE. (1) Tocmai sub această idee trebuie să fim mereu vigilenți atunci când sustragem o informație din mediul online, chiar și sursele valide de informare pot promova uneori o idee greșită sau o calomnie nefondată. O dată ce analizăm și vizualizăm situația dintr-un punct de vedere critic însă, putem să selectăm cu succes informația și să evităm situații de acest gen care sunt cu siguranță neplăcute. Totuși gândirea critică în selectarea informației pe care o validăm este o abordare pur subiectivă, întru cât, acum, la finele anului 2023, promovarea informațiilor false sau a propagandei este tot mai populară, doar noi ca individualități putem face diferența. Gândirea critică în contextul social media reprezintă: analiză și evaluare a acțiunilor tale, identificarea legăturii dintre comportamentul tău și factorul de risc implicat și identificarea comportamentelor din mediul online ce sunt sigure.

Internetul este folosit  nu doar în cauze nobile de informare, ci și pentru a răni sau agresa, asta am aflat din noțiunea relativ nouă de „Cyberbullying” acesta reprezintă hărțuire prin utilizarea tehnologiilor digitale. Poate avea loc pe rețelele sociale, platformele de mesagerie, platformele de jocuri și telefoanele mobile. Este un comportament repetat, care urmărește să sperie, să înfurie sau să rușineze pe cei vizați. Exemplele includ: răspândirea minciunilor despre sau postarea de fotografii sau videoclipuri penibile cu cineva pe rețelele sociale, trimiterea de mesaje, imagini sau videoclipuri dăunătoare, abuzive sau amenințătoare prin intermediul platformelor de mesagerie, uzurparea identitatea cuiva și trimiterea unor mesaje răutăcioase altora în numele lor sau prin conturi false.(2) Conform unui studiu din anul 2016 de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: 69,7% din respondenți nu au întâmpinat agresiuni în mediu virtual, 16,9% au întâmpinat hărțuirea cibernetică o dată sau de două ori iar 11,2% se confruntă cu aceasta regulat o dată sau de două ori pe săptămână.(3)

Din anul 2016 până în anul 2023, mediul online s-a dezvoltat cu repeziciune, iar îngrijorarea care a crescut o dată cu acesta este hărțuirea ce poate avea loc în mediul online. Gândirea critică își preia rolul crucial în această situație, întru cât deși nu putem controla informația. A gândi critic nu înseamnă doar a evalua un conținut și sursa acestuia. Gândirea critică se referă la orice situație de interacțiune cu spațiul virtual. În relațiile online este esențial să recunoști care acțiuni îți pot afecta imaginea și reputația, când riști să fii hărțuit, manipulat sau șantajat.

Amprenta digitală pe care o lași în mediul online este și ea dictată de către atitudinea ta față de realitatea cibernetică. Este foarte riscant să ne folosim de rețelele noastre de socializare cu ideea că omenii pe care noi îi cunoaștem sunt unicii care vizualizează această informație, și mai naivă este iluzia că informația pe care o postăm în mediul online, rămâne sub controlul nostru și poate fi ștearsă atunci când noi decidem asta.

Amprenta digitală este ustensila care poate fi folosită împotriva noastră în viitor, atunci când poziția socială nu se mai asociază cu alter-egoul

nostru din adolescență. Aici nu merge vorba în exclusivitate de informația pe care o postăm de bună voie, se regăsesc și mesajele private pe care le trimitem, fotografiile sau comentariile.

Întrebarea pe care poate ți-o pui acum este dacă este posibil să dezvoltăm într-adevăr o atitudine corectă asupra mediului online. Părerea mea este că acest lucru devine aproape imposibil mai ales dacă faci parte din Generația Z sau Milenial. Internetul este încă un lucru relativ nou, pentru că forma lui atât de accesibilă a început să își facă apariția abia în anul 2013-2014, deci, cel mai probabil majoritatea din noi am experimentat cu imaginea noastră din mediul online.

Testul Billboard a fost creat tocmai pentru a ne ajută să dezvoltăm gândirea noastră critică în expunerea online. Acesta este un set de întrebări ce au ca scop determinarea alegerii tale, dacă ceva este sau nu demn de postat pe rețele social Media,  Cine ar putea să vadă acest conținut (acum și în viitor)?  Ce fel de informații personale sunt distribuite despre mine (zi de naștere, adresă)? Ce impresie /imagine creează despre mine acest material?

Câteva întrebări pe care eu le-ași adăuga în acest test pentru a maximaliza atenția noastră în mediul online sunt: Cum m-aș simți dacă aceasta informație ar deveni publică peste 10 ani? Vreau ca părinții mei să vadă asta? Ce spune această postare despre imaginea mea?

Dacă cu toții ne-am adresa aceste întrebări înainte de a face o mișcare în mediul online, responsabilitatea și gândirea noastră critică ar fi cu siguranță mai fondate.

Conștientizarea securității online este, adesea, la un nivel mult prea scăzut atunci când sunt utilizate serviciile online, așa cum arată un studiu Kaspersky: în medie, Milenialii petrec mai mult de 7 ore pe zi online, dar 36% sunt conștienți că ar trebui să își consolideze abilitățile de securitate. 37% cred că sunt prea neinteresanți pentru a deveni victimele unei infracțiuni cibernetice.(4) Informațiile sensibile care sunt mediatizate la un preț scăzut în mediul DarkWeeb de exemplu, este încă un pericol la care utilizatorii înverșunați de internet se supun, furtul de informații nu este ceva nou și reprezintă un pericol nu doar pentru profesiile sustenabile acestuia precum jurnaliștii dar și fundamental, familiile sau prietenii acestora. Deși nu putem în totalitate să ne protejăm integritatea și imaginea online, ne putem dezvolta gândirea critică și putem învăța să ne protejăm pe cât de mult posibil. Câteva sfaturi care te-ar putea ajuta în acces proces sunt: blochează computerul, laptopul și telefonul când nu le utilizezi, crează o parolă puternică: 3 cuvinte aleatorii, cu litere mari și mici, un număr, un simbol. Nu da click pe site-urile care promit bani, premii sau reduceri gratuite. Blochează mesajele suspecte și ignoră link-urile necunoscute. Fă copii de rezervă regulate ale fișierelor și fotografiilor tale. Dacă vrei să distribui ceva online, oprește-te pentru un moment și verifică sursa informației. Prin pași mici și siguri, mediul online poate sigur, util și de încredere, dar acest lucru necesită timp și conștiința utilizatorilor. Un utilizator online cu abilități de gândire critică va evalua mai ușor situațiile prin care trece, va anticipa mai ușor consecințele comportamentului său și altor utilizatori. Va acționa mai rațional și în interesul său. Iar în cazul în care drepturile i-au fost încălcate sau simte disconfort, va cere ajutor cu mai multă încredere.

Dezvoltarea gândirii critice este necesară pentru siguranța online a tuturor utilizatorilor. Este esențial să învățăm să facem alegeri responsabile, nu doar să cunoaștem riscurile din mediul online.

1. https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/online-disinformation
2. https://www.unicef.org/end-violence/how-to-stop-cyberbullying
3. https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/2226
4. https://www.startupcafe.ro/smart-tech/amprenta-digitala-siguranta-online.htm
5. https://adevarul.ro/stiri-locale/satu-mare/manipularea-prin-social-media-cum-ne-folosim-1668298.html

text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Republica Moldova – țară mică, provocare digitală mare.

În țara noastră, la fel ca în multe alte părți ale lumii, era informațională digitală a transformat radical modul în care informațiile sunt create, distribuite și consumate. Această transformare prezintă provocări și oportunități unice, în special în ceea ce privește educația media.

Educația media – procesul de învățare cum să înțelegem, să analizăm, să evaluăm și să creăm conținut într-o varietate de forme – este acum mai importantă ca niciodată. În acest articol, vom explora cum educația media influențează percepția asupra informației în Republica Moldova, un teren fertil pentru investigarea acestui subiect datorită istoriei sale complexe și a peisajului media divers.

Accesul la internet și impactul său asupra consumului de informații

În Republica Moldova, accesul extins la internet a schimbat fundamental modul în care informațiile sunt accesate și consumate. Aproximativ 80% din populație are acces la internet, iar peste 60% dintre cetățeni îl folosesc zilnic. Această conectivitate facilitează accesul la o gamă largă de surse de informații, dar aduce și provocări semnificative, mai ales în termeni de calitate și fiabilitate a conținutului.

Dincolo de cifre, această conectivitate extinsă deschide un dialog permanent între cetățeni și lumea largă. Informațiile circulă rapid și sunt accesibile de oriunde, oricând, transformând fiecare utilizator într-un potențial receptor și emițător de conținut. Cu toate acestea, această libertate însemnată de acces vine și cu responsabilitatea de a filtra și evalua critic informațiile primite.

Contextul istoric și cultural al Republicii Moldova are un impact semnificativ asupra modului în care media este consumată și interpretată. Având o istorie complexă, marcată de influențe estice și vestice, societatea moldovenească se confruntă cu un amestec unic de perspective și narative media. Această diversitate a surselor și a punctelor de vedere este un atu, dar reprezintă și o provocare în contextul educației media.

În această societate, trecutul politic și tranzițiile au lăsat amprente asupra percepției publice și încrederii în mass-media. Diferențele în interpretarea evenimentelor istorice, fluctuațiile politice și schimbările sociale se reflectă în modul în care media este consumată și înțeleasă. Prin urmare, educația media în Republica Moldova trebuie să țină cont de acest peisaj complex, oferind instrumente critice care să permită cetățenilor să navigheze eficient în acest mediu.

Начало формы

Dezvoltarea abilităților critice în contextul media actual

Educația media în Republica Moldova ar trebui să-și propună mai mult decât familiarizarea cu noile tehnologii, scopul său principal fiind dezvoltarea abilităților de gândire critică necesare pentru a naviga în mod eficient prin peisajul informațional complex de astăzi. Acest proces include învățarea cum să evaluăm sursa unei informații, să recunoaștem posibilele părtiniri și agende ascunse, și să distingem între informații credibile și cele înșelătoare sau false.

În absența acestor competențe critice, cetățenii sunt expuși riscului de a fi manipulați și de a cădea pradă dezinformării. În Republica Moldova, unde media digitală este în continuă expansiune, abilitatea de a evalua și analiza informațiile este esențială. De exemplu, în contextul recentelor crize de sănătate și politică, am fost martori cum știrile false pot genera confuzie și panică, influențând negativ percepțiile și comportamentele cetățenilor. Campaniile de dezinformare legate de sănătate, precum cele din timpul pandemiei COVID-19, au avut impact asupra modului în care oamenii au răspuns recomandărilor de sănătate publică. Similar, în sfera politică, informațiile false sau manipulate au potențialul de a distorsiona percepțiile publicului despre candidați și politici, afectând astfel procesul democratic.

Într-un episod revelator al impactului informațiilor false în Republica Moldova, putem analiza cazul și din campania electorală din 2016. În acea perioadă, o informație incorectă a circulat intens, sugerând că Maia Sandu, candidata la funcția de șef de stat, ar urma să primească în Republica Moldova 30.000 de refugiați sirieni în cazul câștigării alegerilor parlamentare. Desigur, în cadrul dezbaterilor electorale televizate, Maia Sandu a negat ferm aceste afirmații și le-a calificat drept informații false și manipulatorii. În ciuda demersurilor de a dezminți aceste acuzații, informația continuă să circule și a creat un climat de dezinformare și confuzie în rândul publicului. Acest exemplu ilustrează modul în care informațiile false pot influența percepția electorală și evidențiază importanța educației media în dezvoltarea abilităților critice ale cetățenilor pentru evaluarea surselor și a veridicității informațiilor. Dacă chiar și Maia Sandu, în calitate de șef de stat, a fost nevoită să se confrunte cu aceste acuzații și să le combată public, atunci cu atât mai mult se pune în lumină nevoia continuă de educație media pentru cetățeni și instituțiile media din Republica Moldova pentru a contracara răspândirea informațiilor false.

Aceste exemple subliniază cât de important este ca cetățenii să fie echipați cu abilitățile necesare pentru a evalua critic sursele de informare și a recunoaște știrile false sau denigratoare. Educația media în Republica Moldova trebuie să abordeze aceste provocări, echipând cetățenii cu uneltele necesare pentru a naviga cu discernământ prin peisajul mediatic.

În continuare, vom încerca să aducem în prim-plan date statistice relevante și actualizate care să ilustreze situația din 2023 a educației media și consumului de informații în Republica Moldova. Înțelegerea acestor statistici oferă o bază solidă pentru a aprecia contextul media în care cetățenii moldoveni trăiesc și interacționează în prezent.

Penetrarea Internetului și utilizarea acestuia

Având în vedere ratele de creștere anterioare, se estimează că penetrarea internetului în Republica Moldova a crescut cu 20% față de datele din 2021. Astfel, avem acum aproape 90% din populație cu acces la internet, ceea ce ar putea însemna că Moldova depășește chiar și unele tendințe globale de conectivitate. Se estimează că utilizarea zilnică a internetului de pe PC-uri a crescut la aproximativ 1.362 milioane de utilizatori, în timp ce utilizarea de pe dispozitive mobile a ajuns la aproape 1.810 milioane. Această extindere masivă subliniază și mai mult importanța educației media pentru a asigura un consum responsabil al informațiilor.

Expunerea la conținut media

Un utilizator obișnuit din Moldova este acum probabil expus la peste 3000 de imagini, videoclipuri și alte forme de conținut în fiecare zi. Această avalanșă de informații necesită competențe critice robuste pentru a naviga eficient și în siguranță prin peisajul mediatic, făcând educația media un element crucial pentru societatea modernă.

Nivelul de educație media

Deși nu avem date concrete pentru nivelul de educație media în 2023, tendințele indică o nevoie accentuată de dezvoltare a competențelor media. Este probabil că discrepanța dintre încrederea pe care oamenii o au în abilitățile lor de a identifica știrile false și realitatea eficacității acestor abilități continuă să existe. Astfel, programele de educație media ar trebui să rămână o prioritate în politicile educaționale pentru a îmbunătăți competențele cetățenilor în acest domeniu vital.

Recomandări pentru colectarea datelor suplimentare

Pentru o analiză mai profundă și mai exactă în viitor, ar fi esențial să se realizeze sondaje și studii care să evalueze nivelul actual de conștientizare și competențe media în rândul diferitelor grupuri demografice din Moldova. Ar fi, de asemenea, util să se examineze cum diferite grupuri de vârstă și sociale interacționează cu media digitală și tradițională, în special în contextul schimbărilor rapide din peisajul digital.

Efectele educației media asupra societății

Educația media are un impact profund asupra societății, influențând nu doar modul în care informațiile sunt percepute, ci și modul în care sunt utilizate pentru a sprijini sau contesta inițiativele civice și democratice. În Republica Moldova, unde tranziția spre o societate deschisă și democratică continuă să evolueze, educația media este un instrument crucial care permite cetățenilor să participe în mod eficient la procesul democratic. Într-o societate în evoluție către deschidere și democrație, cetățenii bine instruiți media pot contribui semnificativ la dezbaterile și deciziile care formează viitorul țării. Cu alte cuvinte, cetățenii bine informați devin astfel actori activi în susținerea sau contestarea inițiativelor civice și democratice.

Un exemplu specific din Republica Moldova este utilizarea rețelelor sociale în mobilizarea civică și în campaniile de conștientizare. Proiectele care educă tinerii despre cum să identifice și să verifice informațiile înainte de a le împărtăși au avut un impact pozitiv asupra reducerii răspândirii știrilor false și a încurajat dialogul constructiv. În plus, atelierele și seminariile de educație media, care sunt organizate de diverse ONG-uri și instituții educaționale, ajută la creșterea nivelului de conștientizare a importanței analizei critice a informațiilor primite.

Fiind asigurați cu instrumente necesare pentru evaluarea critică a conținutului media, cetățenii obțin o protecție suplimentară împotriva informațiilor false sau eronate. Ei devin mai predispuși să analizeze informațiile critice, să își exprime opiniile în mod constructiv și să participe la discuții informate, asigurând astfel o societate mai conștientă și rezistentă la influențele dezinformării.

Soluții și inițiative pentru îmbunătățirea educației media

Pentru îmbunătățirea continuă a educației media în Republica Moldova, este esențial să se sprijine și să se dezvolte programele existente, precum și să se inițieze altele noi. Un accent deosebit trebuie pus pe integrarea educației media în curricula școlară, de la nivel primar până la universitar. Esențiale sunt și campaniile de conștientizare publică, dar și atelierele care să îi învețe pe cetățeni să fie consumatori de media sceptici, care să-și adreseze întrebări și care să caute, ulterior, adevărul.

Programele care vizează tineretul sunt deosebit de importante, deoarece tinerii sunt cei mai activi online și, prin urmare, sunt mai susceptibili la influența dezinformării. Inițiativele ar trebui să includă parteneriate între școli, universități, organizații media și grupuri civice pentru a dezvolta materiale educaționale interactive și angajante care să vorbească limba digitală a tineretului.

Educația media este mai mult decât o necesitate – este un drept al cetățeanului în Republica Moldova. În lumina datelor prezentate, este evident că educația media este vitală pentru asigurarea unei societăți informate, angajate și reziliente în fața dezinformării.

Într-o societate în care fluxul continuu de informații poate crea confuzie și incertitudine, educația media oferă cetățenilor instrumentele necesare pentru a face față provocărilor. Prin înțelegerea mecanismelor manipulării informației și a tehnologiilor digitale, oamenii devin imuni la tentativele de dezinformare și diseminare a știrilor false. În același timp, educația media contribuie la formarea unei comunități informate și colaborative. Cetățenii bine pregătiți sunt mai dispuși să își împărtășească cunoștințele și să își sprijine comunitatea în eforturile de a contracara influențele dăunătoare ale informațiilor false. În timp ce statistica ne oferă o privire asupra realității actuale, doar acțiunile și inițiativele noastre vor defini modul în care această realitate se va schimba.

În final, într-o eră în care fluxul rapid de informații poate atât să informeze, cât și să influențeze, educația media devine un pilon esențial pentru cetățeni. Fiecare cetățean trebuie să aibă competențele necesare pentru a naviga în peisajul informațional complex al secolului 21. Îmbunătățirea educației media în Republica Moldova nu este doar o investiție în viitorul individual al cetățenilor săi, ci și în viitorul democratic al națiunii: este o responsabilitate colectivă. Prin urmare, îndemnul este unul pe cât de evident, pe atât de simplu: să punem bazele unei societăți bine informate prin sprijinirea și dezvoltarea educației media la toate nivelurile.

Text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Suntem în anul 2023, iar acest lucru presupune că am atins „vârful” vremurilor și informațiilor digitale. Iar în această eră, capacitatea de a evalua critic conținutul media nu este doar un avantaj, ci o necesitate esențială. Cu expansiunea digitală, nu doar cantitatea, ci și calitatea informațiilor cu care interacționăm zilnic s-au schimbat. Dacă până nu demult în avantaj și învingător era cel care descoperea primul careva date sau informații, atunci astăzi realitatea este alta: câștigă cel care descoperă primul informația corectă, adevărată, veridică din multitudinea de surse care există online și offline.

Prin urmare, pentru a naviga în acest peisaj mediatic diversificat este necesară o abordare analitică și critică. Gândirea critică, o abilitate fundamentală în secolul 21, presupune capacitatea de a gândi clar și rațional, de a înțelege conexiunile logice între idei și de a evalua în mod obiectiv informațiile și argumentele. În contextul media, aceasta înseamnă capacitatea de a distinge între fapte și opinii, de a identifica părtinirile și motivele ascunse, și de a evalua sursele și validitatea informațiilor. Acest articol explorează rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media și subliniază abilitățile necesare pentru a interpreta eficient informațiile.

Contextul consumului de media în Republica Moldova

Media în Republica Moldova a suferit transformări profunde, stimulată de progresele tehnologice rapide și de creșterea accesului la internet. Această evoluție a schimbat nu doar modalitățile prin care consumăm informația, ci și natura însăși a conținutului media cu care interacționăm zilnic. De exemplu, dacă ieri marea majoritate a oamenilor consumau conținut pe Facebook, astăzi ei s-au mutat pe Instagram, YouTube și TikTok, iar mâine, cu siguranță, vor migra pe alte platforme și se vor adapta conținutul oferit de acestea. Cu alte cuvinte, peisajul media actual este caracterizat de o diversitate enormă, oferind de la știri online și bloguri, la platforme de socializare și podcast-uri. Iar fiecare dintre aceste canale vine cu propriul set de provocări în ceea ce privește evaluarea conținutului.

Într-o eră a “știrilor rapide” și a informațiilor accesibile cu un simplu click, utilizatorii sunt adesea copleșiți de volumul de conținut disponibil. Acest lucru poate duce la dificultăți în distingerea între surse de încredere și informații eronate sau tendențioase. Impactul media asupra percepției publice și asupra deciziilor individuale este semnificativ. Modul în care informațiile sunt prezentate, contextul în care sunt plasate și sursa de unde provin pot influența în mod subtil, dar puternic, opinii și comportamente. Îndeosebi când urmează un eveniment de anvergură, social sau politic.

Abilitățile de gândire critică în evaluarea media

Gândirea critică este o abilitate esențială în lumea modernă, mai ales când vine vorba de evaluarea conținutului media. Aceasta implică mai mult decât simpla capacitate de a gândi sau de a fi sceptic; este vorba de o abordare metodică și analitică a informațiilor, care permite individului să facă distincția între bine și rău, între fapte și opinii, să identifice posibilele părtiniri și să evalueze sursele și credibilitatea informațiilor.

Numărul surselor media este în continuă creștere. Informația, deseori, se dublează, se triplează etc. Și atunci când în fața ochilor noștri se ivește o știre, fie că este una veridică sau nu, atunci când o vedem pe mai multe platforme, în spatele cărora tot oameni stau și care, la rândul lor, probabil, nu au capacități de evaluare media, ajungem să credem în cele citite și, mai rău, să transmitem informații eronate mai departe.

Prin urmare, este esențial să filtrăm ceea ce consumăm, iar acest lucru necesită ca 3 tipuri de abilități să fie cizelate:

Identificarea și evaluarea surselor: Una dintre cele mai importante abilități de gândire critică în evaluarea media este capacitatea de a identifica și evalua sursele. Aceasta înseamnă a examina cine produce conținutul, cu ce scop și cu ce potențiale influențe sau interese. Este crucial să învățăm să ne întrebăm: „Cine este autorul acestui conținut?”, „Ce motive ar putea avea pentru a prezenta această informație?” și „Ce dovezi aduce pentru susținerea afirmațiilor sale?”.

Identificarea prejudecăților și motivelor ascunse: Este esențial să recunoaștem părtinirile și agendele ascunse în conținutul media. Fiecare poveste este spusă dintr-un anumit punct de vedere. Să nu uităm că moneda are întotdeauna 2 fețe, iar bățul – 2 capete. Și recunoașterea acestui fapt ne poate ajuta să înțelegem mai bine contextul și să evaluăm informațiile într-un mod mai echilibrat. Întrebările cheie pe care trebuie să ni le adresăm ar fi: „Ce fel de limbaj este folosit?”, „Există o încercare de a manipula emoțiile sau de instigare?” și „Ce informații lipsesc care ar putea schimba perspectiva asupra poveștii?”.

Evaluarea credibilității și validității informațiilor: Evaluarea credibilității și validității informațiilor este o componentă esențială a gândirii critice. Aceasta implică verificarea faptelor, compararea informațiilor cu alte surse și analizarea logică a argumentelor prezentate. Este important să fim întotdeauna conștienți de calitatea și fiabilitatea sursei de informații și să căutăm dovezi care să susțină sau să contrazică ceea ce citim sau auzim.

Provocări în dezvoltarea gândirii critice

Dezvoltarea abilităților de gândire critică în contextul media actual se confruntă cu mai multe obstacole semnificative.

Unul dintre cele mai mari obstacole este suprasaturația informațională. Într-o lume unde cantitatea de informații disponibile este copleșitoare, capacitatea indivizilor de a procesa și evalua critic aceste informații poate fi diminuată. Suprasaturația poate duce la oboseală informațională, ceea ce face mai dificilă discernerea între sursele de încredere și cele neîncredere sau identificarea părtinirilor și a agendelor ascunse.

Fenomenul „ecoului informațional” și al camerelor de rezonanță limitează expunerea la o gamă largă de puncte de vedere și surse de informații, inhibând dezvoltarea gândirii critice. În spațiile digitale, oamenii tind să se grupeze cu alții care împărtășesc aceleași opinii și credințe, ceea ce poate duce la întărirea părtinirilor și prejudecăților existente.

Dezinformarea și știrile false sunt probleme omniprezente, care amenință integritatea informațiilor și afectează capacitatea oamenilor de a face judecăți critice. Acestea sunt adesea proiectate pentru a manipula opinia publică sau pentru a provoca confuzie și neîncredere. Impactul acestor practici nu este doar individual, ci afectează și societatea în ansamblu, ducând la polarizare și la erodarea încrederii în instituțiile democratice.

Strategii de îmbunătățire a evaluării media

Pentru îmbunătățirea abilității de a evalua critic conținutul media, sunt necesare strategii complexe și diversificate.

• Educație și formare continuă: Educația continuă, inclusiv ateliere, cursuri și seminarii axate pe gândirea critică și evaluarea media, este esențială. Programele educaționale ar trebui să acopere nu doar tehnici de identificare a știrilor false și a dezinformării, dar și metode de analiză a surselor, recunoașterea prejudecăților și înțelegerea contextului mai larg în care informațiile sunt prezentate.
• Promovarea alfabetizării media: O altă strategie crucială este promovarea alfabetizării media, definită ca abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea media într-o varietate de forme. Alfabetizarea media ar ajuta publicul să înțeleagă modul în care media influențează atât percepțiile, cât și societatea, și îi va împuterni să devină consumatori mai conștienți și critici ai informațiilor.
• Utilizarea tehnologiei pentru verificarea faptelor: Tehnologia poate fi un aliat puternic în îmbunătățirea evaluării media. Instrumentele de verificare a faptelor și platformele analitice pot ajuta la distingerea rapidă și eficientă între informațiile autentice și cele false sau înșelătoare. De asemenea, tehnologia poate facilita accesul la o gamă mai largă de surse de informații, ceea ce poate ajuta la obținerea unei perspective mai echilibrate.
• Construirea unei comunități informate: Construirea unei comunități informate și angajate este esențială. Discuțiile deschise, forumurile comunitare și grupurile de discuție pot oferi spații pentru schimbul de idei și pentru dezvoltarea abilităților de gândire critică într-un mediu de sprijin. Împărtășirea cunoștințelor și experiențelor poate ajuta la creșterea conștientizării importanței evaluării critice a media.

Rolul educației în formarea gândirii critice

Educația este cheia. Ea joacă un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice, oferind instrumentele necesare pentru evaluarea eficientă a conținutului media. Abordările educaționale în această direcție ar putea lua mai multe forme.

Integrarea gândirii critice în curriculumul școlar: Integrarea gândirii critice și a evaluării media în curriculumul școlar este un punct de pornire important. Elevii și studenții ar trebui să fie expuși la cursuri și activități care să îi învețe cum să abordeze conținutul media în mod analitic, inclusiv lecții despre cum să identifice sursele de încredere, să recunoască prejudecățile și să verifice faptele.

Programe și ateliere de alfabetizare media: Programele extracurriculare și atelierele de alfabetizare media pot oferi o platformă suplimentară pentru dezvoltarea și exercitarea gândirii critice. Aceste programe pot fi oferite în școli, biblioteci, centre comunitare și online, reprezentând oportunități excelente pentru participanți de toate vârstele să învețe cum să interacționeze cu media într-un mod informat și responsabil.

Rolul educatorilor și al mentorilor: Educatorii și mentorii au un rol esențial în modelarea abilităților de gândire critică ale tinerilor. Prin exemplul personal și prin metodologiile de predare, ei pot inspira și motiva studenții să privească dincolo de suprafața conținutului media și să dezvolte o înțelegere mai profundă a impactului acestuia asupra societății.

Utilizarea tehnologiei educaționale: Tehnologia educațională, inclusiv platformele de învățare online și aplicațiile interactive, poate juca un rol important în dezvoltarea abilităților de gândire critică. Aceste instrumente pot oferi experiențe de învățare personalizate și pot ajuta la simularea situațiilor reale în care elevii/studenții trebuie să evalueze conținutul media.

Concluzii: spre un consum media conștient în Republica Moldova

Prin acest articol, am încercat să explorăm importanța vitală a gândirii critice în evaluarea conținutului media în era informației. Am analizat provocările și complexitățile acestui peisaj mediatic în continuă schimbare și am subliniat cum abilitățile de gândire critică pot fi esențiale în navigarea prin acesta.

În concluzie, gândirea critică este fundamentală pentru evaluarea eficientă a conținutului media și pentru distingerea între informații de încredere și dezinformare. Educația continuă și formarea sunt cheia pentru dezvoltarea și rafinarea acestor abilități esențiale. Tehnologia poate facilita procesul de evaluare media, dar necesită și ea o abordare critică. Analiza studiilor de caz concrete demonstrează importanța și impactul gândirii critice în diferite scenarii.

Este imperativ să recunoaștem și să apreciem rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media. Fie că este vorba de a fi consumatori de media mai informați sau de a fi cetățeni mai angajați în societate, abilitățile de gândire critică ne împuternicesc să facem alegeri mai bine informate și să fim mai rezistenți în fața dezinformării și manipulării. Îmbunătățirea continuă a acestor competențe este un angajament atât individual, cât și colectiv, care are un impact profund asupra modului în care societatea noastră percepe și interacționează cu lumea mediatică. Prin dezvoltarea gândirii critice, putem contribui la crearea unui mediu media mai sănătos, mai transparent și mai echitabil. Iar acest lucru, cu siguranță, ar avea un impact pozitiv și asupra modului nostru de viață, dar și a sănătății noastre mintale.