Protejarea jurnaliștilor în timpul conflictelor armate: perspectivele dreptului umanitar și a educației media

/0 Comments/in /by

text de Artiom Gușan

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În ultimele decenii, conflictele armate au generat suferință și pierderi umane semnificative pentru milioane de civili, acompaniate de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului. În această realitate tulburătoare, jurnaliștii și profesioniștii media se confruntă cu riscuri imense, alegând să aducă lumii relatări despre ororile conflictelor armate și costurile umane asociate.

Raportarea din zonele de conflict este extrem de periculoasă, dar jurnaliștii, din datorie profesională, aleg să furnizeze informații vitale pentru a menține societatea informată și pentru a ne asigura că reacțiile noastre sunt fundamentate pe fapte reale. Într-un context în care societatea civilă este adesea absentă sau limitată în timpul conflictelor armate, mass-media devine nu doar un observator, ci și o sursă esențială de informații, un combatant, o țintă și un câmp de luptă.

Cu tehnologia modernă, informațiile se răspândesc rapid, iar presiunea asupra jurnaliștilor de a acoperi evenimentele în timp real într-un mediu competitiv a crescut semnificativ. În această ecuație, libertatea de exprimare și informare, fundamentale pentru democrație, se confruntă cu amenințări grave, iar protecția jurnaliștilor devine crucială pentru menținerea acestor libertăți.

Protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor armate

Cu creșterea importanței informațiilor în conflictele armate, jurnaliștii sunt în centrul unei transformări semnificative a peisajului informațional. Organizațiile cu experiență, precum Federația Internațională a Jurnaliștilor, recunosc că niciun reportaj nu valorează viața unui jurnalist. Cu toate acestea, jurnaliștii se confruntă cu provocări specifice într-un mediu informațional în schimbare rapidă.

În această privință, planificarea activității jurnalistului în zone cu risc ridicat devine esențială pentru asigurarea siguranței acestora. Pașii precum cercetarea amănunțită, studiul contextului istoric și cultural, planificarea logistică și pregătirea medicală devin imperative pentru supraviețuirea în astfel de medii periculoase.

Protecția jurnaliștilor prin perspectiva Dreptului umanitar

Dreptul Internațional Umanitar (DIU) reprezintă cadrul legal care reglementează tratamentul indivizilor în conflictele armate. În acest context, jurnaliștii beneficiază de protecție în temeiul DIU, care cuprinde principii generale de protecție și garanții specifice privind atacurile, arestarea și reținerea lor.

Articolul din Protocolul Adițional I (PA I) al Convențiilor de la Geneva recunoaște jurnaliștii ca civili în misiuni profesionale periculoase și interzice atacurile asupra lor. Cu toate acestea, protecția efectivă pe teren rămâne o provocare, iar jurnaliștii sunt tot mai expuși la riscuri precum răpiri, amenințări și arestări.

Arestarea și detenția jurnaliștilor în conflictele armate reprezintă o amenințare majoră, iar drepturile omului completează DIU în această privință. Protecția diferă în funcție de statutul jurnalistului, cu corespondenții de război beneficiind de un statut special în cazul detenției.

Viitorul protecției jurnaliștilor

Cu toate eforturile pentru a proteja jurnaliștii în conflictele armate, rămân probleme neclarificate. Definirea precisă a unui jurnalist și recunoașterea statutului său în diferitele situații rămân subiecte de dezbatere. Tehnologiile emergente, cum ar fi dronele și raportarea de la distanță, aduc provocări suplimentare, iar DIU trebuie să evolueze pentru a aborda aceste schimbări.

Viitorul protecției jurnaliștilor în conflictele armate depinde de angajamentul continuu al comunității internaționale, statelor și organizațiilor media. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de aplicare a normelor existente și adaptarea acestora la noile realități sunt esențiale pentru asigurarea siguranței jurnaliștilor și menținerea integrității informaționale într-o lume afectată de conflicte.

Gândirea critică și educația media în rândul tinerilor

De asemenea, este crucial să abordăm această problemă în contextul gândirii critice și educației media în rândul tinerilor. Gândirea critică înseamnă evaluarea atentă a informațiilor, recunoașterea surselor credibile și conștientizarea provocărilor cu care se confruntă jurnaliștii în timpul conflictelor armate. Educația media ar trebui să ofere tinerilor instrumentele necesare pentru a deveni consumatori informați și pentru a înțelege importanța jurnalismului în menținerea unei societăți informate și angajate.

Instrumente și resurse în vederea abilitării tinerilor în vederea evaluării informației în mod critic

Tematica protejării jurnaliștilor în timpul conflictelor armate și gândirea critică a tinerilor poate fi înțeleasă prin promovarea unei abordări echilibrate și informate asupra conflictelor armate. Educația media poate juca un rol esențial în formarea unei generații capabile să evalueze informațiile în mod critic, să aprecieze rolul jurnaliștilor în furnizarea acestora și să sprijine eforturile continue de protejare a acestora în timpul conflictelor armate.

Pentru a dezvolta abilitățile necesare, a deveni consumatori informați și pentru a înțelege importanța jurnalismului în menținerea unei societăți angajate și informate, tinerii pot beneficia de diverse instrumente și resurse. Printre acestea o atenție sporită poate fi acordată Educației Media în Școli, care ar cuprinde diverse Programe de Studiu Dedicate, precum Integrarea educației media în programele școlare. Acestea ar putea oferi tinerilor cunoștințe fundamentale despre modul în care funcționează mass-media și rolul său în societate. De asemenea Dezvoltarea Gândirii Critice prin intermediul includerii unor module care să stimuleze gândirea critică și analiza atentă a informațiilor poate ajuta tinerii să devină mai conștienți de manipulările posibile și să identifice știrile false.

Totodată este relevant de menționat utilitatea Cursurilor Online și Resurse Interactive, precum Platformele de Educație Online. Aceste Cursuri online dedicate educației media, oferite de organizații de încredere, pot ajuta tinerii să-și dezvolte abilitățile în propriul ritm. Jocurile Educaționale interactive pot simula anumite experiențe media și îi învață pe tineri cum să interpreteze și să evalueze informațiile.

Înființarea Cluburilor  Școlare și Activitățile  Extracurriculare reprezintă un mecanism de consolidare a educației media în rândul tinerilor. Astfel, implicarea în diverse cluburi de jurnalism poate oferi tinerilor oportunitatea de a experimenta procesul jurnalistic și de a înțelege provocările cu care se confruntă jurnaliștii. Totodată, organizarea de ateliere și dezbateri pe teme media pot încuraja discuțiile și schimbul de idei între tineri, ajutându-i să-și formeze propriile opinii informate.

Este incontestabilă necesitatea valorificării Resurselor Online, precum Site-urile de verificare a faptelor, care ar direcționa tinerii către site-uri specializate.  Astfel,  verificarea faptelor poate fi esențială pentru a-i învăța pe tineri să confirme autenticitatea informațiilor pe care le întâlnesc online.Totodată, promovarea accesului la surse de știri respectabile și de încredere este crucială pentru a dezvolta încrederea în informații.

Concluzie

În contextul conflictelor armate și al amenințărilor la adresa jurnalismului, protejarea jurnaliștilor devine o prioritate esențială. Acest articol a explorat perspectivele juridice ale Dreptului Internațional Umanitar și importanța educației media în formarea tinerilor ca cetățeni informați și implicați.

Riscurile semnificative cu care se confruntă jurnaliștii în zonele de conflict subliniază necesitatea planificării și pregătirii adecvate pentru a face față mediilor periculoase. De asemenea, au fost evidențiate provocările actuale privind definirea și recunoașterea statutului jurnalistului în diverse situații, inclusiv în contextul tehnologiilor emergente.

Importanța Dreptului Internațional Umanitar ca instrument de protecție a jurnaliștilor este incontestabilă, recunoscând simultan nevoia de adaptare la schimbările aduse de tehnologie.

Explorarea legăturii strânse dintre educația media și gândirea critică în rândul tinerilor a acentuat importanța integrării educației media în școli. Instrumente precum programele de studiu, platformele online, cluburile de jurnalism și dezbaterile, alături de necesitatea încurajării tinerilor să devină consumatori informați, având acces la resurse online precum site-uri de verificare a faptelor și surse de știri de încredere sunt esențiale pentru o societate democratică.

Prin promovarea acestor instrumente și resurse, există posibilitatea de a transforma tinerii în consumatori informați și cetățeni implicați în societate. Gândirea critică și educația media au fost identificate drept elementele cheie pentru asigurarea unei interpretări conștiente și responsabile a informațiilor într-un peisaj media complex. Astfel, angajamentul continuu al comunității internaționale, statelor și organizațiilor media rămâne esențial pentru dezvoltarea unor mecanisme eficiente de aplicare a normelor existente și adaptarea acestora la noile realități, contribuind astfel la menținerea integrității informaționale într-o lume afectată de conflicte.

JURNALISMUL ALTFEL, DIGITALIZAREA SERVICIILOR PRESTATE

/0 Comments/in /by

text de Igor Aramă

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

CONTEXT GENERAL

Digitalizarea are un impact profund asupra vieții sociale, economice, politice și culturale cotidiene a cetățenilor, lucrătorilor și consumatorilor și afectează toate domeniile societății, întrucât digitalizarea se află la originea mai multor diferențe sociale, cu apariția unui nou decalaj digital, nu numai între zonele urbane bine conectate și zonele rurale și îndepărtate, ci și între cei care pot beneficia pe deplin de un spațiu digital îmbogățit, accesibil și sigur, cu o gamă largă de servicii[1].

În acest sens, digitalizarea proceselor media și informarea cetățenilor, nu reprezintă o excepție de la norma generală.

Prin urmare, tehnologizarea și digitalizarea procesului mediatic și-au pus amprenta pe toate aspectele activității jurnalistice. Internetul, folosirea platformelor digitale, analiza comparativă, dar și evolutivă a proceselor și fenomenelor și stocare a informațiilor, le permite jurnaliștilor să obțină, într-un timp foarte scurt, accesul la documente oficiale, baze de date, inclusiv, date cu caracter personal, resurse electronice ale altor instituții de presă din țară sau peste hotare, biblioteci, arhive, etc.

Posibilitățile jurnalistului s-au lărgit într-atât, încât actualmente un profesionist bun poate realiza articole jurnalistice fără a ieși pe teren și fără a realiza interviuri s-au purta discuții.

Mai exact, jurnalismul se află într-un context nou, cu reguli care sunt de asemenea noi, nevoi diferite, riscuri și oportunități de neconceput în parametrii vechilor modele privind procesul de informare și comunicare. Din această perspectivă, digitalizarea serviciilor media a avut și va avea cu siguranță un impact direct asupra consumatorilor de informații, reușind să schimbe radical percepția cu privire la:

  1. timpul de execuție a transferului de date și informații;
  2. spațiul în care se activează (offline/online);
  3. folosirea platformelor digitale în procesul de prestare a serviciilor;
  4. prestarea serviciilor media prin intermediul platformelor de socializare;
  5. nivelul de confidențialitate și prelucrare a datelor cu caracter personal;
  6. exploatarea surselor de informare veridice și în regim real;
  7. dezvoltarea strategică din perspectiva digitalizării proceselor media.

În contextul tendinței de digitalizare a proceselor de interacțiune cu potențialii consumatori de informații, instituțiile de media sunt nevoite să se adapteze unui nou model de afaceri și prestare a serviciilor, care implică procesul de utilizare a platformelor și tehnologiilor avansate sau digitale în scopul cercetării, adunării, producerii și prezentării de știri și informații, țintit pentru piața educată progresiv pe calculator și care poate fi accesată de pe mobil, computer, laptop sau tablete în orice loc și oră, fără plăți adiacente.

PLATFORME ȘI SERVICII CARE POT FI OPERATE DE CĂTRE JURNALIȘTI

SERVICIUL GUVERNAMENTAL DE SEMNĂTURĂ ELECTRONICĂ

MSign este serviciul guvernamental de semnătură electronică, care oferă posibilitatea jurnaliștilor să utilizezi Semnătura Mobilă (orange/moldcell) și Semnătura electronică pe Stick USB (Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică), în interacțiunile online și să verifice autenticitatea semnăturilor altor persoane în condiții de securitate garantată.

Totodată, deținerea unei semnături electronice, creează în spațiul virtual o identitate electronică, echivalentă cu buletinul de identitate a persoanei fizice și reprezintă:

  1. Instrument de identificare a persoanei fizic și juridice în spațiul electronic;
  2. Instrument ce permite interacțiuni cu efect juridice la distanță și schimb de documente electronice;

Utilizând semnătura digitală te poți autentifica pe platforme digitale, semna documente și solicitări electronice, valida autenticitatea unor acte, întocmi cereri online pentru anumite servicii, fără a te deplasa la ghișeu, contesta răspunsuri, etc.

Beneficiile semnăturii digitală pentru jurnaliști și instituție media.

  • Ai acces 24/7 la informații pe care le deține statul despre tine prin intermediul Portalului Guvernamental al Cetățeanului și Antreprenorului – https://mcabinet.gov.md;
  • Beneficiezi de serviciile și platformele electronice guvernamentale gratuite, sau contra plată, destinate cetățenilor și mediului de afaceri;
  • Semnezi și verifici documente electronice prin MSign – https://msign.gov.md;
  • Acorzi împuterniciri de reprezentare prin intermediul Serviciului electronic guvernamental MPower;
  • Ești scutit de costuri de printare, scanare și transport al documentelor;
  • Transmiți și recepționezi documente și informații într-un timp operativ;
  • Ești asigurat din punct de vedere al confidențialității datelor și siguranța datelor (expediate direct la destinatar, fără terți, curieri sau operatori);
  • Semnezi documente din orice colț al lumii fără bariere de timp și distanță;
  • Elimini necesitatea de a tipări documentele doar pentru a fi semnate;
  • Poți eficientiza și automatiza munca, procesele și procedurile de lucru;
  • Te bucuri de o experiență plăcută și sigură de interacțiune la distanță cu instituțiile statului și/sau private.

Cum accesezi serviciul pentru semnare:

  1. Accesează platforma https://msign.gov.md;
  2. Alege opțiunea Semnează;
  3. Încarcă fișierul (documentul în pdf) pentru semnare;
  4. Scrie motivul semnării (opțiuni de răspuns pot fi: aprobat, semnat, rezoluția etc.)
  5. Scrie codul din imagine și semnează!

Cum accesezi serviciul pentru verificare:

  1. Accesează platforma https://msign.gov.md;
  2. Alege opțiunea Verifică;
  3. Încarcă fișierul/fișierele (în pdf) pentru verificare;
  4. Accesează butonul – verifică documentul;

SERVICIUL GUVERNAMENTAL DE PLĂȚI ELECTRONICE

Platforma de plăți electronice https://mpay.gov.md/ este serviciul guvernamental de plăți electronice, un instrument informațional cu ajutorul căruia, jurnaliștii pot achita diverse servicii online, în procesul de documentare a unor articole, sau efectua plăți pentru a avea acces în cadrul unor sisteme informaționale de interes (instrumente oferite de către instituțiile statului, contra plată, cum ar fi baza de date de la Cadastru, accesul la dosarul de înregistrare al companiei, accesul la informații statistice, etc.).

MPay face posibilă achitarea serviciilor prin intermediul mai multor modalități de plată cum ar fi: carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking și plăți în numerar.

Achitarea serviciilor prin MPay se face prin orice instrument de plată legal, disponibil pe piața din Republica Moldova.

Beneficiile Serviciului guvernamental de plăți electronice pentru jurnaliști și instituție media.

  • Plătește cu orice card, fără comision;
  • Rapid și sigur;
  • Simplu și comod;
  • La distanță de un click;
  • Nu depinzi de cozi sau programări incomode și inutile;
  • Peste 1500 de servicii pot fi achitate prin MPay.

Scenariul de achitare.

Este necesar de accesat e-Serviciul dorit (spre exemplu: Solicitare de informații statistice de la Biroul Național de Statistică) și completată cererea online pentru acces la date și/sau metadate. Serviciul va calcula suma spre plată și va propune să achițitați prin MPay.

Prin urmare, va fi efectuată redirecționarea pe pagina https://mpay.gov.md/, unde se poate selecta modalitatea de achitare și efectua plata. La sfârșitul operațiunii serviciul va veni cu o confirmare de plată. În orice moment se poate de verificat statutul plății.

Dacă deții o factură de plată, poți scana QR codul facturii și vei fi redirecționat spre achitare.

Prin intermediul MPay pot fi achitate și serviciile offline, comanda cărora se efectuează la ghișeul instituțiilor publice. Pentru aceasta este necesar de accesat pagina https://mpay.gov.md/, selectat serviciul și introduce numărul comenzii, cererii, după care se achită la fel cum se face la terminalele de plată.

PORTALUL GUVERNAMENTAL DE DATE

Portalul Guvernamental de https://date.gov.md/ este o resursă informațională publică, creată în scopul asigurării unei experiențe calitative, holistice și integrate pentru toți cei interesați de a accesa și utiliza datele care sunt colectate și produse de autorități, instituții publice, Guvern în general.

Datele cu caracter public sunt structurate în funcție de ministere și instituții: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Turismului etc. Jurnaliștii pot să consulte cu ușurință seturile de date, să solicite anumite informații pe care le consideră utile, să-și exprime opinia și să propună direcții de îmbunătățire a platformei. Vocea jurnaliștilor poate fi lesne auzită de către ministere și instituții subordonate, iar dialogul dintre autorități și jurnaliști este deosebit de important pentru deschiderea datelor utile opiniei publice.

Portalul Guvernamental de Date reprezintă o agregare a 3 inițiative ale Guvernului Republicii Moldova în domeniul datelor și anume:

  1. Publicarea seturilor de date deschise ale ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale în scopul facilitării accesului cetățenilor la date, participării lor active în procesul decizional;
  2. Implementarea mecanismelor de acces și căutare a datelor publice;
  3. Asigurarea accesului controlat la informație pentru entitățile ce dețin un temei și scop legal.

Deci, putem menționa că datele afișate pe https://date.gov.md sunt repartizate în date publice și date de acces autorizat și sunt structurate pe ministere și instituții.

Modulul „Date Publice”

Aici, jurnaliștii pot avea acces și vizualiza date despre persoane juridice (data înregistrării, adresa juridică, informații despre administratori, cote părți, date referitor la datorii față de bugetul public național, capitalul social, etc.)

  • Permite jurnaliștilor navigarea prin datele care sunt declarate publice în baza legii;
  • Oferă căutare prietenoasă;
  • Exportul datelor în format PDF;
  • Date despre companii;
  • Date despre actele permisive eliberate agenților economici.

Modulul „Date cu Acces Autorizat”

Oferă posibilitatea de acces al jurnaliștilor și instituțiilor mass-media, la anumite categorii de date cu caracter personal în virtutea prevederilor art.10 din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal și art. 3 din Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date. Accesul în cadrul acestui modul este configurat doar celor care dețin un temei și scop legal pentru accesarea datelor.

  • Destinat pentru schimbul de date cu participanții care nu au un Sistem Informațional;
  • Accesul este asigurat urmare a conformării cu prevederile Legii nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date;
  • Acces în timp real la date din diverse resurse informaționale, în conformitate cu mandatul legal;
  • Interfață comodă și ușoară pentru acces, vizualizare și descărcare a datelor.

Avantajele utilizării:

  1. Jurnaliștii pot lua decizii prompte, veridice, pe baza informațiilor disponibile pe portal;
  2. Utilizarea datelor deschise de către jurnaliști poate revoluționa relatările mass media;
  3. Dezvoltatorii din domeniul Tehnologiilor Informaționale pot folosi aceste date pentru a construi aplicații inovatoare, în beneficiul jurnaliștilor;
  4. Folosirea informațiilor legate de datele deschise poate sprijini dezvoltarea domeniului mass-media, jurnaliștii vor putea astfel să ia decizii informate, bazate pe date concrete.

Jurnalismul bazat pe date deschise, folosit cu succes de mass-media, ar putea revoluționa relatările jurnaliștilor din Republica Moldova. Utilizarea portalului https://date.gov.md în munca de zi cu zi a jurnaliștilor poate schimba modul în care ei observă și monitorizează schimbările în societate și modul în care Guvernul răspunde diferitelor provocări.

PLATFORMA GUVERNAMENTALĂ DE INTEROPERABILITATE

Platforma Guvernamentală de Interoperabilitate (MConnect) este soluția tehnologică dezvoltată de Guvernul Republicii Moldova pentru a asigura interoperabilitatea și schimbul de date între sisteme informaționale. MConnect facilitează schimbul de date dintre autorități pentru creșterea eficienței și calității de prestare a serviciilor publice.

Scop platformei este de a facilita și eficientiza schimbului de date și interoperabilitate în cadrul sectorului public, precum și între sectorul public și cel privat.

Platforma de interoperabilitate implementează schimbul de date în baza următoarelor principii fundamentale:

Gratuitatea Datelor – datele deținute de participanții publici sunt puse la dispoziție altor participanți publici în mod gratuit. Punerea la dispoziție a datelor deținute de participanții publici participanților privați este efectuată cu titlu oneros în cazurile prevăzute de legislație și în baza mecanismului stabilit de Guvern.

Astfel, în cazul acordării accesului la date pentru jurnaliști și instituțiile mass-media, schimbul de date se va realiza cu titlu oneros. Taxa pentru schimb de date este reglementată conform Hotărîrii Guvernului nr. 211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect)[2].

În altă ordine de idei, reținem că pentru a beneficia de acces la date cu titlu gratuit sunt necesare modificări la Legea presei nr. 243/1994, inițiate în scopul asigurării accesului gratuit la datele și informațiile oficiale pentru publicațiile periodice, agențiile de presă și furnizorii de servicii media.

Disponibilitatea Datelor – datele deținute de participanții la schimbul de date sunt disponibile în egală măsură pentru orice alt participant la schimbul de date, inclusiv, jurnaliștilor, în baza mandatului legal al acestuia, cu asigurarea cerințelor de interoperabilitate juridică, organizatorică, semantică și tehnică.

Legalitatea Schimbului de Date – datele deținute de participanții la schimbul de date sunt furnizate prin platforma de interoperabilitate unui alt participant în condițiile în care acesta invocă un scop și un temei legal pentru prelucrarea setului de date solicitat și respectă cerințele de securitate și confidențialitate ce decurg din regimul juridic al datelor vizate;

Autenticitatea Datelor – datele din sistemele informaționale ale participanților la schimbul de date, furnizate prin intermediul platformei de interoperabilitate, se prezumă a fi autentice, se consideră integre și veridice și stau la baza actelor juridice, iar furnizorii de date sunt obligați să asigure integritatea și veridicitatea acestora;

Responsabilitate Partajată – participanții la schimbul de date, inclusiv, jurnaliștii, sunt responsabili, în funcție de rolul său în procesul de schimb de date, pentru partea respectivă de proces.

Drept urmare, în cazul în care jurnaliștii și/sau instituțiile mass-media au acces la date cu caracter personal, prin intermediul Platformei de schimb de date, ei sunt responsabili direct pentru prelucrarea acestor date față de subiectul vizat în temeiul prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Totodată, este necesar de menționat că majoritatea jurnaliștilor și instituțiilor mass-media din Republica Moldova, nu dețin un Sistem Informațional capabil să consume date în mod automatizat prin intermediul Platformei de schimb de date (MConnect).

Astfel, potrivit pct. 45 al Regulamentului privind modul de utilizare a platformei de interoperabilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 211/2019, consumatorii de date care nu dețin sisteme informaționale capabile să consume date în regim automatizat, pot accesa datele respective utilizând Modulul „Date cu Acces Autorizat” din cadrul Portalului Guvernamental de Date.

De fapt, I.P. Agenția de Guvernare Electronică a dezvoltat acest serviciu de acces la date în cadrul https://date.gov.md, care este o resursă informațională ce asigură interfața de expunere a datelor, destinată celor interesați de a accesa și utiliza datele colectate și produse de către entitățile publice, și care dețin un mandat legal în acest sens, însă nu au propriul sistem informațional.

Respectiv, la modul practic, pentru asigurarea accesului la date reprezentanților instituțiilor mass-media, aceștia trebuie să adreseze o cerere către I.P. Agenția de Guvernare Electronică, care este deținătorul Platformei (MConnect), să selecteze datele care se doresc a fi consumate din Catalogul Semantic (https://semantic.gov.md/ro/), să încheie un Contract privind schimbul de date prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) cu I.P. Agenția de Guvernare Electronică, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 6 alin. (3) al Legii nr. 142/2018 și pct. pct. 58, 60, 61 al Regulamentului privind modul de utilizare a platformei de interoperabilitate (MConnect), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 211/2019, adică cu perceperea unei taxe unice de configurare și a taxei lunare pentru schimbul de date.

Beneficiile utilizării:

  • creșterea eficienței și eficacității metodelor de lucru prin care se oferă servicii jurnalistice;
  • creșterea eficienței utilizării fondurilor destinate pentru obținerea datelor;
  • asigurarea confortului jurnalistului;
  • creșterea securității raporturilor juridice dintre sursele de date și jurnaliști;
  • îmbunătățirea colaborării între instituțiile administrației publice și jurnaliști;
  • elaborarea investigațiilor jurnalistice din birou;
  • scutirea de achitări suplimentare pentru obținerea datelor și/sau pentru deplasare la instituțiile publice;
  • accesarea datelor într-un mod securizat și privat, fără a anunța preventiv persoanele de interes jurnalistic că vor fi vizate într-o investigație;
  • accesarea printr-un singur click a diferitor Registre Informaționale, pentru obținerea datelor din Registrul de stat al persoanelor, Registrul de stat al unităților de drept, Programul integrat de gestionare a dosarelor, Registrele de stat deținute de către Serviciul Fiscal de Stat, Registrul de stat al transporturilor, Registrul de stat al bunurilor imobile, etc.

Concluzionând cele expuse, menționăm că digitalizarea serviciilor jurnalistice reprezintă o formă de media care poate fi realizată în mare parte din birou și poate fi accesată de pe mobil, computer, laptop sau tablete în orice loc și oră. Oferă acces ușor la cele mai recente știri sau informații și beneficiul de a accesa povestea de oriunde de pe glob, fiind sigur de veridicitatea datelor expuse.

Spațiul public mediatic devine, prin expunere, utilizarea și imersiunea continuă a individului la media și la toate tehnologiile de informare și de comunicare, un „mediapolis” unde viața este trăită mai degrabă în media, decât cu media.[3]

[1] Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2022 referitoare la decalajul digital: diferențele sociale create de digitalizare. Disponibil: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0438_RO.pdf

[2] Secțiunea a 8-a, Particularitățile schimbului de date cu participanții privați, din Hotărârii Guvernului nr. 211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect).

Disponibil – https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=128349&lang=ro

[3] Media life, Mark Deuze, 2011.

Disponibil: file:///C:/Users/Igor%20Arama/Downloads/2011DeuzeinMCSonMediaLife.pdf

Impactul fake news asupra gândirii critice și necesitatea educației media

/0 Comments/in , /by

text de Corina Zaporojan

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Știrile false sau fake news, reprezintă un fenomen care, deși nu este nou, a căpătat o amploare semnificativă în ultimii ani, în special în contextul creșterii accesului la internet și al popularității rețelelor sociale. Acestea sunt informații intenționat eronate sau neadevărate, răspândite în mass media sau pe platformele online, cu scopuri variate, inclusiv influențarea opiniilor, promovarea agendelor politice sau obținerea de trafic și per consecință de câștiguri financiare.

Originea știrilor false nu este un concept modern, or ele au existat încă din antichitate. De exemplu, Ramses cel Mare din Egiptul antic a răspândit informații false despre bătălia de la Kadesh pentru a-și promova imaginea de lider victorios.

În era digitală, relevanța știrilor false a crescut odată cu evoluția tehnologiei. Factorii determinanți au fost veniturile din publicitatea online, polarizarea politică și faima platformelor sociale precum Facebook, Tik Tok, Instagram au contribuit la răspândirea acestor știri, care concurează adesea cu informațiile adevărate.

Fără o reglementare clară, fake news este interpretat drept o ştire complet falsă sau cu pasaje incomplete, respectiv parţial adevărate, lansată în scopul formării unor opinii eronate de către cei care o accesează.[1]

Deși noțiunile de „fake news” și „știri false” sunt folosite deseori ca sinonime în limbajul curent, conform unor opinii acestea se diferențiază esențial prin – intenția din spatele lor: narațiunile de tip fake news sunt puse în circulație de către un stat sau o organizație cu scopul de a crea confuzie și de a genera tensiuni sociale, în timp ce știrile false nu au la origine o ideologie ori strategia unui stat și în unele cazuri nu au nici intenție de manipulare.[2]

Știrile false pot lua diverse forme, de la blogging, reţele de socializare, videosharing sau vlogging până la parodii și jurnalism neglijent. Unele sunt create doar pentru amuzament, în timp ce altele au scopuri mai sinistre, precum manipularea opiniei publice sau denigrarea anumitor persoane sau instituții. Pe rețelele de socializare, aceste știri false pot deveni virale, atrăgând atenția și generând reacții puternice din partea publicului.

Știrile false pot influența modul în care alegătorii percep candidații și chestiunile politice, ducând la decizii de vot bazate pe informații incorecte sau înșelătoare. Răspândirea informațiilor false despre fraude electorale sau alte nereguli poate diminua încrederea în integritatea alegerilor. Atenția alegătorilor poate fi distrasă de la problemele semnificative și discuțiile productive prin concentrarea pe scandaluri false sau exagerate. Informațiile false pot determina candidații și partidele să răspundă la probleme inexistente sau exagerate, deviindu-se de la problemele reale.

Știrile false despre evenimente catastrofale sau pericole iminente pot genera panică și frică în rândul oamenilor. Aceste informații inexacte pot duce la luarea unor decizii nepotrivite sau la o stare de neliniște și anxietate în societate. Când oamenii sunt expuși la informații false sau la exagerări despre un conflict sau o situație periculoasă, aceștia pot simți un nivel crescut de nesiguranță și teamă pentru siguranța lor și a familiilor lor. În acest sens putem analiza efectul acestora în raport de conflictul ruso-ucrainean. Astfel, știrile false care exagerează amenințările sau care prezintă informații distorsionate despre apropierea războiului ruso-ucrainean, poate determina panică și neliniște în rândul cetățenilor Republicii Moldova. Acest lucru poate duce la decizii de a părăsi țara în căutarea unui loc considerat mai sigur sau mai puțin expus la pericole.

Este important să se verifice întotdeauna sursele informațiilor și să se confirme autenticitatea și acuratețea informațiilor, mai ales în situații de criză sau conflict. Dezinformarea și știrile false pot avea consecințe grave asupra indivizilor și comunităților.

Un impact deosebit, știrile false în au în domeniul sănătății. În acest sens, putem analiza știrile false în legătură cu pandemia COVID-19 și vaccinarea care au creat bariere și grupări in rândurile tuturor categoriilor sociale, afectând încrederea în informațiile corecte și luarea deciziilor bazate pe știință. Multe informații incorecte sau chiar periculoase despre modul în care se transmite virusul, tratamente ineficiente sau despre efectele vaccinurilor au fost răspândite fapt care a determinat un cumul de consecințe precum rata scăzută de vaccinare, scăderea încrederii în instituțiile medicale și medici. Este de asemenea crucial să fim conștienți de propriile noastre prejudecăți și să nu distribuim informații neverificate.

Efectele negative ale știrilor false sunt atât directe cât și indirecte, or persoanele care nu practică gândirea critică pot deveni, fără să vrea, surse de răspândire a dezinformării.

Pentru a combate acest fenomen, este important să dezvoltăm abilități de gândire critică și să fim atenți la sursele de informații.

Verificarea surselor, autorilor și a conținutului, precum și a datelor știrilor poate ajuta la identificarea și evitarea informațiilor false. Când oamenii sunt expuși la informații false, capacitatea lor de a lua decizii bine informate și raționale este afectată.

Educația media constituie cea mai eficientă și potrivită abordare în combaterea fenomenului fake news și are ca obiective atât dezvoltarea gândirii critice, cât și participarea activa, adică dezvoltarea competențelor practice.

Gândirea critică este gândirea clară, rațională și liberă. Aceasta nu se bazează pe acumularea de informație, ci pe dezvoltarea capacității de a procesa informația printr-un cumul. Diverse mijloacele de educație în media pot combate efectele știrilor false și dezvolta gândirea critică. Gândirea critică nu trebuie confundată cu exprimarea unor pretenții sau nemulțumiri, din contra aceasta promovează gândirea interactivă, prin utilizarea cunoștințelor, abilităților și deprinderilor unor diferite variante și soluții, evitându-se mentalitatea unicului răspuns corect.

Cursurile de alfabetizare mediatică sunt un element esențiale în acest sens. Alfabetizarea media reprezintă capacitatea de a accesa, analiza, evalua și crea conținut în diverse forme media. Programe educaționale care învață oamenii să analizeze și să evalueze critic conținutul media sunt indispensabile îndeosebi în mediul rural.

Cetățenii trebuie să cunoască procesele prin care informațiile sunt produse și distribuite.

Trebuie organizate conferințe, evenimente, seminarii și lecții deschise în școli, universități sau organizații non-guvernamentale care să se concentreze pe înțelegerea conceptelor și efectelor mass-media în general.

Deși conceptul de educație media în Republica Moldova pare a fi unul greu de implementat, ne exprimăm convingerea că există numeroase instrumente de care putem dispune în acest sens și deja avem chiar acțiuni concrete realizate de către instituțiile statului în colaborare cu organizații precum USAID Moldova, Internews în Moldova.

Încă în 2017, Ministerul Educației a aprobat cursul opțional „Educație pentru Media”, iar începând cu 2019 acest curs este predat în toate cele 3 cicluri de educație școlară.  Introducerea cursului de educație pentru media este un prim pas important pentru a educa elevii despre gândirea critică și mass-media. Dar întrucât abilitățile și competențele digitale, pe zi ce trece devin o prioritate din ce în ce mai mare, ne exprimăm convingerea că acest curs ar trebui să devină deja unul obligatoriu, cu un curriculum revizuit și adaptat necesităților societății noastre. Totodată, considerăm necesar să fie aprobate programe de formare pentru profesori. Pregătirea cadrelor didactice pentru a preda eficient și practic în colaborare cu specialiști în domeniu jurnalismului și tehnologiilor informaționale va avea un impact pozitiv semnificativ .

Colaborările nu trebuie să se rezume doar la mediul școlar, acesta trebuie extins și la instituțiile educaționale superioare. Se pot realiza ateliere, cursuri și lecții publice despre media și jurnalism, utilizarea tehnologiei și a platformelor online, aplicații și tutoriale video.

Un grup de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova au înregistrat proiectul unei hotărâri pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia. Proiectele au fost elaborate în cadrul unui grup de lucru cu participarea experților Asociației Presei Independente (API), ai Asociației Presei Electronice (APEL), dar și a reprezentanților unor instituții publice și autorități naționale.[3]

Fake news erodează gândirea critică și afectează profund capacitatea individului de a evalua informațiile cu obiectivitate și discernământ. Astfel, într-o lume inundată de informații, este esențial ca oamenii să dezvolte abilități solide de evaluare și interpretare a informațiilor, iar acest lucru devine posibil numai printr-o educația media adecvată.

Cercetările arată că unei știri adevărate îi trebuie de până la 6 ori mai mult timp decât unei știri false ca să atingă același număr de persoane, iar cât privește distribuirea știrile false au cu până la 70% mai mari șanse să se distribuie decât știrile adevărate.[4]

De aceea este atât de important să realizăm că educația media oferă un instrumentar vital pentru a înțelege și a naviga în mediul informațional complex de astăzi. În același timp, implicarea statului și a instituțiilor statale este crucială pentru a asigura o educație media eficientă și accesibilă pentru toți cetățenii. Statul are resursele și capacitatea de a implementa politici și programe educaționale care să promoveze alfabetizarea mediatică în școli, în cadrul comunităților și chiar prin intermediul mediilor de comunicare deținute sau reglementate de stat.

Instituțiile statale pot juca un rol important în reglementarea și promovarea transparenței în mediul digital, impunând standarde mai stricte pentru platformele online și promovând practici de jurnalism etic. De asemenea, ele pot susține inițiativele educaționale, finanțând programe de formare a cadrelor didactice și oferind resurse necesare pentru a consolida abilitățile media ale cetățenilor.

Astfel, combaterea impactului negativ al știrilor false necesită un efort colectiv și continuu de educare și conștientizare. Prin promovarea educației media în școli, la locul de muncă și în cadrul unor comunități, putem să cultivăm cetățeni critici, capabili să distingă între informație veridică și manipulare, construind astfel o societate și un stat de drept mai rezistent la dezinformare și mai orientat spre raționament obiectiv.

[1] https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/awareness-fake-news.pdf

[2] https://www.veridica.ro/stiri-false

[3] https://www.api.md/ro/programul-national-de-dezvoltare-a-mass-mediei-pentru-anii-2023-2026-inregistrat-in-parlament/

[4] https://www.science.org/doi/10.1126/science.aap9559

Gândirea critică, instrument de minimizare a impactului știrilor false

/0 Comments/in , , /by

text de Dan Nicu

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Libertatea presei este unul dintre principiile care stau la baza tuturor democrațiilor contemporane. De aceea, ea este prevăzută în constituțiile și cadrul normativ al tuturor țărilor democratice. Însă în era generalizării schimburilor de informații în mediul online și al proliferării rețelelor de socializare care produc schimbări substanțiale în activitatea instituțiilor de media, actori statali sau non-statali rău-intenționați dobândesc tot mai multe instrumente pentru punerea la punct a unor operațiuni de influențare în masă a opiniei publice în direcția dorită de aceștia, cu potențiale intenții de a destabiliza state și chiar regiuni întregi. Instrumentul specific de organizare și alterare a mesajelor și narațiunilor prin care se realizează aceste operațiuni, propaganda, nu este unul nou și a fost descris în detalii pe parcursul secolului XX, fiindu-i dedicate multe studii și cercetări. Însă mecanismul prin care mesajele propagandistice tipic dezinformatoare[1] ajung să fie diseminate într-o perioadă scurtă de timp către părți largi ale publicului, să fie crezute și să ajungă parte din viziunea grupurilor-țintă asupra lumii s-a schimbat în prezent. Este vorba despre știrile false, un subiect al cărui actualitate este în continuă creștere, mai ales în regiunea Europei Centrale și de Est după etapele de agresiune rusă împotriva Ucrainei din 2014 și 2022. În cele ce urmează, vom examina pe scurt fenomenul știrilor false și vom oferi o perspectivă asupra căilor de a minimiza efectul acestora.

Știrile false și efectul camerei de rezonanță comunicațională

Folosirea procedeului bending the truth (distorsionarea, manipularea adevărului) pentru câștig politic nu este o practică nouă. Istoria utilizării sale merge înapoi în timp în antichitate, asemănările sale cu propaganda contemporană neputând fi neglijate. Împăratul roman Octavian a folosit o campanie eficientă de dezinformare pentru a-și asigura victoria asupra lui Marcus Antonius în ultimul război al Republicii Romane. El și-a schimbat numele în „Augustus”, asigurându-și un „rebranding” al său ca moștenitor al lui Caius Iulius Caesar și deținător al grației divine, o practică care a fost continuată de toți ceilalți împărați romani.

Un material tipic de știri false răspândește în mod deliberat dezinformarea și poate servi pe post de „pixel” într-o imagine generalizată a propagandei (tipic maligne) ca instrument de destabilizare. Apare de obicei în spațiul cibernetic, folosind instrumente pentru a crea bloguri/site-uri (WordPress) și rețele sociale (Facebook, Twitter). Asemănările cu propaganda distorsionează adevărul, adesea pentru dezechilibrarea emoțională a grupului-țintă și manipularea opiniilor și, în cele din urmă, acțiunile în direcția dorită. Răspândirea știrilor false este o practică care imită cadrul de știri și creează un conținut care este, de regulă, spectaculos, cu scopul de a atrage vizualizări și de a stârni comentarii. Se folosesc titluri care conțin exagerări și detalii senzaționale, sursele fiind fie lipsite de credibilitate, fie inexistente. Sunt urmărite două obiective care pot exista independent unul de celălalt: câștig financiar și răspândirea de informații false. Chiar dacă știrile false sunt create exclusiv cu scopul de a câștiga bani atrăgând utilizatori pe domenii virtuale, ele oricum răspândesc informații false și, prin urmare, dezinformează în masă.

Apariția știrilor false în accepțiunea lor din ziua de astăzi a fost posibilă doar odată cu revoluția din mass-media socială în jurul anului 2007. Apariția rețelelor sociale (Facebook, Twitter și altele) a permis oamenilor să facă schimb de informații într-un ritm care până atunci era de neimaginat, în timp ce platforme precum WordPress au permis oricui să creeze cu ușurință un site dinamic și viabil. Astfel, costul de publicare a articolelor, pe WordPress sau alte platforme gratuite similare, și partajarea lor pe rețelele sociale a scăzut la aproape zero, iar posibilitatea de a câștiga bani din postarea de publicitate, distribuirea și atragerea utilizatorilor pentru a ridica numărul accesărilor („Clickbait”) a devenit tentantă.

Indiferent dacă știrile false sunt difuzate cu scopul de a câștiga bani sau de a disemina informații false, ambele reușesc să creeze fracturi în realitatea socială și să genereze „reziduuri informaționale” care, deși nu pot convinge, generează un zgomot de fond care împiedică circulația liberă a informațiilor veridice. Prin urmare, fluxul de informații aglomerat devine un câmp minat încărcat cu „bombe informaționale” în care scade continuu credibilitatea mass-mediei consacrate și bine-intenționate, care acționează conform regulilor jurnalistice standard și codului deontologic, obținând informații din mai multe surse și verificându-le.

Nu există încă foarte multe lucrări științifice care să descrie fenomenul știrilor false. Acest lucru se datorează faptului că fenomenul în forma lui contemporană este relativ nou, deoarece știrile false sunt legate de dezvoltarea rețelelor sociale. Mai ales după alegerile prezidențiale americane din 2012, Facebook a introdus noi instrumente pentru a-și ajuta utilizatorii să citească și să împărtășească știri într-un mod simplu și rapid, sperând că oamenii vor dobândi o perspectivă obiectivă asupra realității din jur. În mod ironic, inovațiile tehnologice ale Facebook și bunele intenții ale strategilor companiei au stimulat dezvoltarea știrilor false, cu un vârf de diseminare a știrilor false în jurul campaniei pentru alegerile prezidențiale americane din 2016. Ca atare, fenomenul a început să fie analizat în lucrări publicate în reviste științifice până la începutul anului 2017. Printre aceștia, „Scientific American” a publicat un articol științific în februarie 2017, intitulat „How to Stamp Out Fake News”. Autorul, David Pogue, oferă o perspectivă mai largă asupra acestui fenomen, prin câteva idei principale.[2]

„Papa Francisc șochează lumea, îl sprijină pe Donald Trump”, „Agent FBI suspectat a fi implicat în publicarea e-mailurilor lui Hillary Clinton găsit mort, aparent s-a sinucis”, sunt doar câteva dintre titlurile știrilor false care au apărut în timpul campaniei electorale prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Aceste titluri nu au apărut în publicații de prestigiu, care controlează surse, și au fost cel mai probabil scrise de tineri din Macedonia. Știrile false au servit drept momeală pentru utilizatorii naivi pentru a-i atrage pe site-urile de știri false, unde adolescenții câștigau bani prin vânzarea de publicitate online. Comparând primele 20 de știri false și primele 20 de știri adevărate, cele false au obținut mult mai multe opinii și, prin urmare, este posibil ca aceste știri false să fi afectat rezultatul alegerilor. Amintim că 44 % din populația matură a SUA citește știri pe Facebook, locul preferat al știrilor false.

Autorul pune o întrebare simplă: „Nu putem pur și simplu să le cerem celor de pe Facebook și Twitter să blocheze știrile false?” Și răspunsul pe care îl dă se bazează pe aspectul filosofic al întrebării. Cei responsabili de Facebook cred că identificarea adevărului este un proces mult mai complex și mai complicat decât se credea de obicei. Mulți utilizatori ar denunța știrile adevărate ca fiind false doar pentru că nu sunt de acord cu ele și invers, alți utilizatori ar considera că o știre falsă este adevărul, deoarece s-ar potrivi într-o teorie a conspirației în care acești oameni cred sau, pur și simplu, cred că mesajul știrii este adevărat.[3]

David Pogue consideră că problema este mai gravă: „Pe rețelele de socializare, decideți singuri pe cine urmăriți, ale cui postări citiți. Pe Facebook aceștia sunt prietenii tăi, pe Twitter – oamenii pe care alegi să îi urmărești. În ambele cazuri, urmăriți oameni cu opinii precum cele pe care le aveți deja. Cu alte cuvinte, nu alegeți ce vreți să citiți, ci alegeți doar ce perspectivă a lucrurilor să vedeți. Construiți o „echo chamber”  în jurul vostru, iar realitatea se distorsionează. Considerăm că știrile false sunt strâns legate de fenomenul menționat anterior – camera de rezonanță comunicațională. Credem că acestea au creat contextul potrivit pentru știrile false să dezvolte forța necesară pentru a pătrunde în mediul online și pentru a-l corupe, din punctul de vedere al transmiterii informațiilor.”

Efectul camerei de rezonanță comunicațională „echo chamber”, care este de obicei numită „bulă” (ca în grupul de persoane cu care o persoană comunică de obicei pe social media) a fost studiat temeinic timp de cinci ani, începând cu 2012, de către un grup de cercetători de la IMT School for Advanced Studies din orașul Lucca, Italia. Acești oameni de știință au ajuns la câteva concluzii care nu numai că arată cum are loc efectul camerei de rezonanță, ci explică și apariția unui context adecvat pentru ca fenomenul știrilor false să se dezvolte și să preia spațiul cibernetic:

  1. Mediul cibernetic a contribuit la crearea unui efect de „cameră de rezonanță”, în care dezinformarea prosperă și se perpetuează.
  2. Cercetarea a ajutat la descoperirea faptului ca utilizatorii retelelor sociale îmbrățișează informații false atâta timp cât le întăresc convingerile preexistente. Confruntându-se cu probleme globale complexe, reprezentanții tuturor categoriilor educaționale aleg să creadă explicații compacte, dar false, care identifică în mod clar și tangibil elementul vinovat pentru apariția problemei.
  3. Din păcate, încercările de a dezvălui credințele false par adesea doar să le întărească, iar oprirea răspândirii dezinformării este o problemă fără soluții simple.[4]

În concluzie, efectul camerei de rezonanță a condus la instalarea unui comportament consumerist în rândul utilizatorilor rețelelor sociale, ceea ce implică selectarea produselor informaționale în funcție de propriile predilecție și convingeri, elementul de veridicitate (primordial în cazul știrilor) devenind inutil. Această schimbare a preferințelor consumatorilor a făcut loc dezvoltării rapide a fenomenului știrilor false.

Aspecte legale ale contracarării știrilor false în Republica Moldova

      În premieră, în legislația Republicii Moldova sunt definite știrile false, chiar dacă indirect. Cu toate că procesul se află abia la început, în legislație a fost introdus deja conceptul de acțiuni de manipulare a informațiilor, iar scrierea și răspândirea știrilor false este una din aceste acțiuni.

       În legea privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării este prevăzută următoarea definiție, apropiată conceptual și semantic de știrile false (fake news):

acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe străine – eforturi intenționate și coordonate ale entităților străine, cum ar fi guverne, agenții ale acestora sau actori nonstatali, de a manipula sau influența opinia publică, informațiile sau narațiunile într-o altă țară în scopul atingerii propriilor lor obiective strategice, politice sau ideologice și care sunt de natură să cauzeze prejudicii securității și intereselor naționale definite prin acte normative (art.4).[5]

În același timp, proiectul Strategiei securității naționale aflat în proces de adoptare prevede, la punctul 19.1, următoarea amenințare la adresa securității Republicii Moldova: „Operațiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova în domeniile politic, economic, energetic, social, informațional, cibernetic etc., cu scopul subminării ordinii constituționale, deraierii cursului european al țării și/sau dezintegrării statului.”.[6] Observăm că această definiție include sintagma „operațiune de tip hibrid în domeniul informațional”, iar componentele acesteia sunt, printre altele, știrile false, folosite ca instrument de dezinformare în masă prin replicare și diseminare pe rețelele de socializare online. Evident că nu doar actorul statal nominalizat în pasajul citat este capabil de operațiuni de influențare malignă prin intermediul știrilor false, însă în cazul Republicii Moldova autoritățile se concentrează pe sursa inspiratoare și motivatoare a respectivelor acțiuni de destabilizare prin folosirea mediului informațional cea mai apropiată de noi, care ne vizează în mod direct și care ne-a transformat țara, în ultimii ani, într-o țintă a războiului ei hibrid în care destabilizarea informațională este doar unul dintre procedee.

Este de așteptat ca procesul de conceptualizare legală a combaterii fenomenului știrilor false să avanseze, eventual cu includerea în cadrul normativ inclusiv a unor sancțiuni pentru propagarea activă și țintită a știrilor false cu scop de dezinformare în masă. O asemenea evoluție ar fi de natură să contribuie la consolidarea securității naționale și a siguranței cetățeanului în fața

Gândirea critică și utilitatea ei pentru combaterea știrilor false

Cunoscutul ONG educațional Politeia (România) oferă următoarea definiție conceptului de gândire critică”: „Gândirea critică este gândirea clară, rațională și liberă. Aceasta nu se bazează pe acumularea de informație, ci pe dezvoltarea capacității de a procesa informația. Sub umbrela gândirii critice intră următoarele capacități:

  • de a identifica, înțelege și realiza conexiuni logice între idei și argumente proprii,
  • de a detecta greșeli de raționament în argumente și prezentări,
  • de a rezolva probleme cu grad sporit de dificultate,
  • de a înțelege relevanța și importanța unor idei,
  • de a identifica contextul și implicațiile unui argument sau ale unei idei,
  • de a identifica, construi și înțelege justificările din spatele unor opinii, argumente sau credințe
  • de a construi argumente și idei noi pe baza celor acumulate până la momentul actual
  • de a distinge între fapte, opinii și judecăți de valoare.”[7]

Definiția oferită de către Fundația pentru Gândire Critică (SUA) este asemănătoare cu precedenta, însă mai sintetică și cuprinzătoare. Astfel, gândirea critică este „procesul disciplinat din punct de vedere intelectual de conceptualizare, aplicare, analizare, sintetizare și/sau evaluare activă și abilă a informației colectate sau generate prin observare, experimentare, reflecție, gândire sau comunicare ca ghid către credință și acțiune. În forma ei exemplară, se bazează pe valori intelectuale universale (…): claritate, acuratețe, precizie, consistență, relevanță, dovezi solide, bună motivație, profunzime, larghețe și echitate.”[8]

            Prin urmare, gândirea critică este un procedeu care presupune ca receptorul știrii potențial false (a oricărei știri, de fapt) să își pună sieși întrebarea dacă i se pare credibil conținutul ei, în funcție de elemente specifice ale mesajului. Aspectele sensibile care trebuie avute în vedere sunt: prezența dovezilor factologice, nu doar a afirmațiilor, prezența unor opinii avizate din partea specialiștilor în domeniu – de regulă ar trebui să exise și minim o a doua opinie luată vizavi de subiectul expus, limbaj și formulări echilibrate, ton relativ neutru, fără persistența unor judecăți de valoare neargumentate. Dacă receptorul știrii, adică persoana care o citește, are îndoieli, în urma acestui proces preliminar de analiză, în legătură cu veridicitatea știrii, trebuie să procedeze la deconstruirea mesajului acesteia și analizarea sub aspectul corespunderii cu realitatea a elementelor de bază ale mesajului. Procesul de investigare prin care se realizează verificarea se numește factchecking (verificarea faptelor) și se află printre domeniile de activitate a multor organizații non-guvernamentale, dar este, de asemenea, parte din efortul instituțiilor unor entități statale și supra-statale precum, de exemplu, Uniunea Europeană, de a-și construi comunicarea strategică pe direcția contracarării știrilor false. Astfel, Serviciul European de Acțiune Externă (instituția care exercită funcțiile unui minister de afaceri externe al UE) a înființat grupul operativ East Stratcom – o echipă de experți în comunicare, jurnalism, științe sociale și studii ruse care monitorizează comunicarea autorităților și presei din Rusia pentru a detecta, expune și contracara știrile false care compun narațiunile de dezinformare promovate de Kremlin pentru destabilizarea statelor-țintă, printre care se numără și Republica Moldova.[9] East Stratcom elaborează periodic buletine și materiale analitice care pot fi accesate gratuit în diferite limbi și care contribuie semnificativ la sporirea rezilienței cetățenilor statelor europene în fața războiului hibrid al Federației Ruse împotriva lumii occidentale în care dezinformarea militarizată este un instrument semnificativ.

            Din păcate, după cum am mai menționat în acest material, oprirea răspândirii dezinformării, care are ca vehicul principal știrile false, este o problemă fără soluții simple. Ea nu poate fi abordată decât incremental, treptat, prin promovarea aplicării metodelor și procedeelor gândirii critice la consumul de informații procesate în mediul online (dar și offline, din presa tradițională, care adesea își formează conținutul informativ tot din surse din spațiul cibernetic). Generalizarea utilizării gândirii critice în analiza materialelor de presă nu se poate realiza decât prin campanii de alfabetizare media (media literacy) la diferite nivele, dar în principal în sistemele de educație formală și informală. De aceea, este esențială comunicarea și cooperarea strânsă între instituțiile publice (Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Audiovizualului și altele) și organizațiile non-guvernamentale cu activități în domeniul media literacy. Doar o populație educată și conștientă va fi în stare să se apere la nivel individual de efectul malign al știrilor false, minimizând efectul acestora la nivel societal.

[1] Aceste mesaje conțin unele părți veridice, altele false și multe interpretări tendențioase făcute să pară convingătoare prin diferite procedee de rupere a firului logic – confundarea cauzelor cu efectele și invers, crearea de corelații false cărora li se atribuie semnificații inexistente, etc.

[2] David Pogue. How to Stamp Out Fake News. In: Scientific American. Feb/2017, Vol. 316, Issue 2, p24.

[3] Ibidem.

[4] Quattrociocchi, Walter. Inside the Echo Chamber. In: Scientific American. Apr 2017, Vol. 316 Issue 4, p 60-63.

[5] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=138661&lang=ro

[6] https://presedinte.md/app/webroot/uploaded/Proiect%20SSN_2023.pdf

[7] https://politeia.ro/gandirea-critica/

[8] https://www.criticalthinking.org/pages/defining-critical-thinking/766

[9] https://euvsdisinfo.eu/ro/about-ro/

Cabinetul personal al cetățeanului (MCabinet), oportunitatea de a aduce datele despre sine și afacerea ta într-un singur loc

/0 Comments/in /by

Portalul guvernamental al cetățeanului este disponibil din orice colț al lumii și este destinat pentru toate persoanele fizice care dețin semnătura electronică și poate fi accesat pe https://mcabinet.gov.md/.

Read more

Tehnologiile digitale versus drepturile și libertățile fundamentale

/0 Comments/in , /by

Avem două extremități care trebuie armonizate așa încât mediul online să devină un spațiu prietenos, sigur și respectuos pentru fiecare persoană. Cercetătorii și specialiștii din toată lumea încearcă să găsească soluțiile optime și adaptate perioadei în care trăim. În acest sens, soluțiile țin, în primul rând, de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. […]

Read more

Republica Moldova – România: un drum cu dublu sens

/0 Comments/in /by

Pentru a fi ajutați trebuie să ne ajutăm noi înșine. Putem începe prin a demonstra că strângem mâna care ni se întinde de peste Prut cu aceeași putere cu care ea o strânge pe a noastră. Este foarte posibil că, înainte de orice altceva, anume asta așteaptă de la noi frații noștri din România. […]

Read more

International Security Forum ‘Building Resilience, Ensuring Stability, Harnessing Welfare’ – summary of key opinions and statements

/0 Comments/in /by

The fourth session of the Forum focused on the subject of effective state-building and how resilience can be built in a time of severe economic turmoil and brutal military aggression in our immediate neighbourhood. […]

Read more

Forumul Internațional de Securitate ”Construim reziliență, asigurăm stabilitate, creăm bunăstare” – rezumatul principalelor opinii și declarații

/0 Comments/in , /by

Sesiunea a patra a Forumului a vizat subiectul construcției statale eficiente și a modalității în care poate fi construită reziliența într-o perioadă a unor grave turbulențe economice și […]

Read more

Influențele războiului ruso-ucrainean asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova

/0 Comments/in , /by

Statutul de țară candidată la UE este un pas important, care plasează Moldova pe calea aderării la UE doar dacă reușește să se reformeze și să se transforme cu succes pentru a respecta standardele UE.

Read more