Astăzi este celebrată Ziua Internațională a Bărbaților

Astăzi este celebrată Ziua Internațională a Bărbaților

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Astăzi este celebrată Ziua Internațională a Bărbaților. Sărbătoarea nu trebuie percepută ca o provocare (cum o văd unii) la adresa Zilei Internaționale a Femeilor, marcată pe 8 martie, și nu vine deloc în contradicție cu ultima, ci ca o completare. Scopul ei este de a promova modelele masculine pozitive și de atrage atenția asupra anumitor probleme specifice bărbaților, cum ar fi sănătatea mentală, combaterea masculinității toxice și prevenirea sinuciderilor. Obiectivele acestei sărbători sunt specificate în documentul numit „Șase piloni ai Zilei Internaționale a Bărbaților” și se focusează pe sănătatea bărbaților și a băieților, îmbunătățirea relațiilor de gen, promovarea egalității de gen, combaterea stereotipurilor existente cu privire la bărbați și băieți și promovarea modelelor masculine pozitive.

În R. Moldova, speranța de viață a bărbaților, conform datelor din 2018, reprezintă 69,1 ani, în comparație cu 77,1 ani pentru femei. Acest fapt se datorează nivelului mai înalt al mortalității premature a bărbaților, în special a celor cu vârstă aptă de muncă. La fel, din numărul total de sinucideri în 2017, 86% le revin bărbaților. Cauza acestui fenomen este adânc înrădăcinată în cultura de gen, în special în faptul că bărbații sunt încurajați mai puțin (sau deloc) să-și exprime emoțiile.

Societatea mai degrabă le interzice bărbaților să fie duri, să nu fie sensibili. La rândul lor, aceștia ”nu au voie să le fie frică” sau ”să plângă”. Aceste „cerințe” duc la apariția mai multor boli cardio-vasculare și psihice, cum ar fi depresia, sau la unele practici periculoase, cum ar fi consumul de alcool și fumatul.

Sloganul din acest an a Zilei Internaționale a Bărbaților este „Să facem o diferență pentru bărbați și băieți!” și își propune drept obiectiv să promoveze modele masculine pozitive. Adică, bărbații sunt încurajați să aibă mai mare grijă de sănătate, să renunțe la practicile violente și periculoase și să-și exprime mai mult emoțiile. Iar femeile sunt încurajate să-i susțină pe aceștia în distrugerea rolurilor de gen dăunătoare.

Reformă sau blocare pe termen nelimitat

Reformă sau blocare pe termen nelimitat? Franţa înaintează propuneri de modificare a procesului de aderare la UE

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | După ce a blocat luna trecută începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Macedonia de Nord şi Albania, Franţa a prezentat luni o notă neoficială ca punct de pornire în dezbaterea pe care o solicită pentru reformarea mecanismului de integrare.
Parisul propune 4 principii care să guverneze noul mecanism de aderare: 1. Negocieri pe blocuri succesive de probleme, ceea ce înseamnă că nu va mai exista deschiderea concomitentă a celor 35 de capitole de negociere, ci fiecare stat candidat va trebui să închidă mai întâi câte un bloc de capitole pentru a trece mai apoi la următorul (începând cu justiţia şi statul de drept, urmând cu educaţia şi cercetarea şi sfârşind în cele din urmă cu politica externă şi alte chestiuni bugetare şi tehnice); 2. Condiţii stricte şi riguroase de evaluare a progresului; 3. Beneficii tangibile, ceea ce presupune că la fiecare bloc de negociere încheiat, statul candidat va primi tot mai multe fonduri şi va fi implicat în funcţionarea unui număr tot mai ridicat de instituţii şi programe europene; 4. Reversibilitate, principiu care se traduce în posibilitatea UE de a adopta măsuri împotriva statului candidat, dacă acesta deraiază de la parcursul stabilit, începând cu tăierea beneficiilor şi retrogradarea la un bloc anterior de capitole de negociere şi sfârşind cu suspendarea procesului de aderare.

Dacă diplomaţia franceză prezintă propunerile sale drept un important punct de pornire pentru o dezbatere europeană privind reformarea absolut necesară a mecanismului de extindere, reprezentanţii altor state membre califică documentul drept o justificare stângace şi puţin fundamentată a deciziei anterioare de veto împotriva începerii negocierilor cu Macedonia de Nord şi Albania, iar modificările sugerate drept o barieră pe termen lung pentru orice stat care aspiră să devină membru al UE.
Merită remarcat că nota neoficială a Franţei face trimitere doar la aspiraţiile europene și la destinul european al țărilor din Balcanii de Vest, fără a exista nici cea mai mică aluzie la statele din vecinătatea estică a UE. În condiţiile presupusei înăspriri a condiţiilor de aderare pe care o solicită Franţa, o asemenea omisiune este de rău augur pentru viitorul european al Republicii Moldova, Ucrainei sau Georgiei.
Documentul poate fi consultat aici: https://www.politico.eu/…/…/2019/11/Enlargement-nonpaper.pdf

Sursa imaginii: Osservatoria Balcani-balcanicaucaso.org

Rusia și Ucraina concesii reciproce, tatonări diplomatice și speranța încheierii războiului

Rusia și Ucraina: concesii reciproce, tatonări diplomatice și speranța încheierii războiului

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Dan Nicu | La aproape un an după ce elemente ale pazei de coastă ruse din Crimeea ocupată au atacat și au răpit trei vase militare ucrainene, deschizând un nou dosar în conflictul ruso-ucrainean care se desfășoară din 2014. Totodată, sechestrarea, arestarea și judecarea a 24 de militari ucraineni aflați pe cele trei nave a fost considerată de Ucraina drept un act de agresiune împotriva ei, suficient pentru declararea stării de război în toate regiunile care dețin frontieră cu Rusia.
După venirea la putere a lui Vladimir Zelenski, s-a reușit realizarea unui schimb de prizonieri, în cadrul căruia toți cei 24 de marinari ucraineni arestați au fost întorși la Kiev. Însă cele trei nave militare, ”Berdiansk, ”Nikopol” și ”Ianî Kapu”, au rămas în posesia autorităților ruse, în condițiile în care Kievul a cerut în repetate rânduri returnarea lor.

După șirul de măsuri adoptate de administrația Zelenski și guvernul rus în vederea creșterii încrederii între cele două părți – în special semnarea ”formulei Steinmeier” de reglementare a conflictului din Donbas – zilele trecute a devenit cunoscută data la care se va desfășura următoarea întâlnire a președinților Zelenski și Putin, cu participarea liderilor Germaniei și Franței ca mediatori, în cadrul ”formatului Normandia” – 9 decembrie.

În anticiparea acestei întrevederi, de la care se așteaptă demararea efectivă a procesului de reglementare a conflictului din Donbas, partea rusă s-ar fi angajat, potrivit unor informații difuzate pe 15 noiembrie de publicația rusă Kommersant, să întoarcă Ucrainei cele 3 nave militare, îndeplinind astfel în măsură deplină decizia din mai a tribunalului ONU privind dreptul maritim, care prevedea eliberarea marinarilor și navelor reținute în noiembrie 2018. Potrivit surselor invocate de Kommersant, autoritățile ruse și ucrainene s-ar afla la ultimele etape ale negocierilor, convenindu-se deja locul și modalitatea de predare și primire a ambarcațiunilor, iar operațiunea ar trebui să se desfășoare până la sfârșitul lunii noiembrie. Respectivele informații au fost preluate, pe 16 noiembrie, de către presa ucraineană. Consilierul președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, a confirmat existența acestor negocieri și caracterul lor avansat.

Pe 17 noiembrie, a fost observată scoaterea celor trei nave ucrainene din raza portului Kerci, din Crimeea ocupată. Acestea ar urma să fie transportate până la câteva zeci de kilometri de Odesa, unde vor fi preluate de nave ale forțelor maritime ucrainene. Navele vor fi întoarse cu tot armamentul de la bord, dar fără muniții și stațiile de comunicații radio.
Deocamdată, președintelui Zelenski și administrației sale îi reușește să obțină de la partea rusă satisfacerea unor cereri ale Ucrainei care datează încă din perioada mandatului lui Petro Poroșenko – cazul celor trei nave militare este un exemplu în acest sens. Însă cunoscând metodele de negociere ale părții ruse, nu putem să nu ne întrebăm: ce preț vor avea pentru Ucraina aceste cedări ale Rusiei? Data trecută când Rusia i-a promis Ucrainei miliarde de euro, i-a cerut și să renunțe la acordul de asociere cu Uniunea Europeană, ceea ce a provocat manifestațiile Euromaidan și schimbarea de putere, urmată de agresiunea rusă din Crimeea și Donbas. Acum, Rusia arde de dorință să reintegreze Donbasul în Ucraina, impunând un sistem de checks-and-ballances, care să facă imposibilă aderarea Ucrainei la UE și la NATO și, cel puțin în anumite momente-cheie, să asigure subordonarea Kievului față de Moscova în materie de politică externă.

Pe 9 decembrie și în zilele următoare va deveni clar dacă eforturile Rusiei de a-și atașa o ”față umană” privind Ucraina dau roade și în ce mod. Fără îndoială, Vladimir Zelenski își dă seama că pe măsură ce îi scade popularitatea în rândurile ucrainenilor, i se îngustează și plaja de manevră privind normalizarea relațiilor cu Rusia. De aceea, ambele părți se grăbesc.

Sursă imagine: startribune.com

Manifestul matinal de autosugestie al funcționarului public

Manifestul matinal de autosugestie al funcționarului public

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Victor Guzun| Ca și ieri și în perioada premergătoare demisiei Guvernului, astăzi și în perioada următoare, toți angajații tuturor instituțiilor de stat și nu doar, vor face abstracție de situația politică din țară și a metamorfozelor interminabile.

Aceste perturbări politice nu sunt altceva decât simple elemente ale procesului democratic, inevitabile într-o societate deschisă, transparentă și eminamente democratică.

Ei se vor concentra exclusiv pe randamentul maxim al activității instituțiilor lor și a lor personală, întru binele societății, fiind siguri că oricare schimbare politică nu va schimba nici o regulă de joc.

Ei știu că nu are sens să pună la dubii oricare nouă coaliție sau intențiile oricărui nou șef. Pentru că până acum nu au existat excepții de la regula sacră a politicienilor: munca neostenită pentru binele țării, a societății, bunăstarea oricărui cetățean, omenia și cumsecădenia.

Ei au în vedere că nicio coaliție, ministru sau șef nou nu vor schimba nicio regulă internă (scrisă sau nescrisă), nu vor favoriza un anumit tip de comportament instituțional, nu vor pedepsi inițiativa și vor susține exclusiv meritocrația și dăruirea de sine, întru propășirea națiunii.

Ei fac asta de 30 ani, non stop. În vis.

p.s.1 Funcționarii publici care nu vor urma acest manifest vor fi chemați la șef, cu ei se va purta o discuție explicativă, iar dacă nu vor înțelege din cuvânt, li se va deschide o anchetă de serviciu care se va încheia cu o mustrare și lipsirea de premiu pentru 1 an. Nu vă deranjați, se vor găsi suficienți colegi harnici care vor raporta noului șef comportamentul vostru deviant îndreptat împotriva interesului țării și lipsit de loialitate față de institutie.

p.s.2 Orice funcționar public care va pune like sau comenta la acest manifest va fi supus procedurilor disciplinare conform p.s.1.

Bună dimineața, Moldova!

#SquatForChange, o campanie pentru mai mulți tați responsabili

#SquatForChange, o campanie pentru mai mulți tați responsabili

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Anul trecut, pe rețelele de socializare a fost lansată o campanie prin care tații din mai multe țări îndeamnă să fie instalate mese pentru a schimba scutecele bebelușilor și în toaletele pentru bărbați. Respectiv, tații pun fotografii în care schimbă scutecele copiilor și utilizează hashtagul #SquatForChange. În prezent, asemenea mese există fie în toaletele pentru femei, fie în camere specializate pentru acest scop, care au pe ușă un semn ce reprezintă anume o femeie și un copil.

Republica Moldova încă nu a ajuns la o asemenea etapă, iar mesele pentru schimbarea scutecelor sau camerele pentru alăptatul copilului în genere lipsesc din majoritatea localurilor, de parcă în acestea nu ar fi încurajată intrarea cu copiii. Și chiar dacă asemenea spații există, de cele mai multe ori ele sunt amenajate cu suportul partenerilor de dezvoltare externi, și nu din deschiderea sau propria inițiativă a agentului economic.

Care ar fi soarta unei asemenea campanii în Moldova? La sigur una pozitivă. Și ar ajuta la distrugerea mai multor stereotipuri.

În primul rând, bărbații și femeile ar avea o voce unică în a cere în special localurilor și altor locuri de agrement să amenajeze mai multe spații pentru a schimba sau a alăpta copii.

În al doilea rând, ar ajuta la distrugerea unui stereotip adânc înrădăcinat în societatea noastră precum că „mamele sunt cele responsabile cu îngrijirea copiilor”. În prezent, conform Barometrului de Gen, 52% dintre respondenți consideră că nu este bine dacă bărbatul stă acasă și are grijă de copii, iar femeia lucrează. Mulți bărbați sunt taxați de vecini, rude și societate în general dacă își asumă îngrijirea copiilor.

Cine dă start campaniei în R. Moldova?

Polonii vor putea călători în SUA fără vize

Polonii vor putea călători în SUA fără vize. Cum rămâne cu noi?

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Dan Nicu | Pe 6 noiembrie, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat că, în urma muncii depuse de diplomația poloneză în interacțiune cu autoritățile Statelor Unite ale Americii, începând cu ziua de 11 noiembrie țara sa va face parte din programul Visa Waiver. Toți polonii care dețin un pașaport valabil vor putea călători în SUA fără viză, doar pe baza unei înregistrări prealabile, valabilă 2 ani. Întrucât permisiunea de a călători fără viză este oferită de autoritățile de la Washington cetățenilor statelor aliate, Polonia fiind una dintre puținele state membre ale Uniunii Europene și NATO care nu beneficia de acest privilegiu, anunțul președintelui polonez vine să marcheze depășirea a ceea ce autoritățile de la Varșovia au considerat de mult timp drept un handicap al relațiilor bilaterale. Un cadou simbolic suplimentar pentru polonezi este că noul regim al călătoriilor în SUA va fi pus în aplicare începând cu 11 noiembrie, ziua națională a Poloniei (Ziua independenței).
Elementul de surpriză ține de devansarea termenului în care se prevedea inițial suspendarea regimului de vize. Pe 4 octombrie, președintele Donald Trump a anunțat că Departamentul de Stat a nominalizat Polonia pentru intrarea în programul Visa Waiver, liderul american semnând documentul corespunzător.

Însă implementarea acestuia trebuia să aibă loc într-un termen de 3 până la 5 luni, după cum informa un comunicat postat pe pagina web a Ambasadei SUA la Varșovia pe 8 octombrie. Cu toate acestea, s-au găsit posibilități pentru reducerea acestui termen la puțin peste o lună.

O altă țară care așteaptă de mult timp accederea în programul Visa Waiver cu SUA este România, un alt aliat important al SUA, atât bilateral, în cadrul parteneriatului strategic româno-american, cât și în NATO. Momentan, ceea ce partea română a reușit să obțină de la autoritățile americane este un încurajator dar incert ”It’s something we’re thinking about” rostit de către președintele Trump în cadrul vizitei omologului său român Klaus Iohannis la Washington.

România, Bulgaria, Croația și Cipru rămân astăzi ultimele patru țări membre ale Uniunii Europene care nu au obținut ridicarea vizelor cu SUA. Asta chiar dacă Uniunea Europeană a făcut presiuni asupra autorităților americane, în limitele înțelegerilor existente, ca acestea din urmă să extindă aplicarea programului Visa Waiver asupra tuturor statelor membre ale Uniunii. România are un ascendent în fața celorlalte trei țări menționate deoarece a fost menționată încă în 2006 ca fiind, alături de Polonia, singura țară membră a UE din Europa Centrală și de Est care îndeplinea condiția ”asistenței materiale” acordate forțelor armate ale SUA care efectuau operațiuni în Orientul Mijlociu – unul dintre criteriile politice care pot facilita intrarea în program, introduse la începutul anilor 2000 odată cu începutul războiului împotriva terorismului. Însă, formal, statutul actual al României privind programul Visa Waiver este ”road map country”, alături de alte opt țări – Argentina, Brazilia, Bulgaria, Cipru, Israel, Turcia și Uruguay. Această situație durează, în cazul României, din 2005.
Partea americană a admis încă în 2015, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe de la București, că România îndeplineşte criteriile tehnice şi de securitate necesare pentru admiterea în Programul Visa Waiver. Cel mai mare impediment, care rămâne actual și în momentul de față, este proporția de cereri de viză înaintate de cetățenii români și respinse de către autoritățile competente ale SUA. Numărul de cereri respinse nu trebuie să depășească 3% din numărul de cereri înaintate, pe durata unui an fiscal american. În cazul Poloniei, anunțul privind ridicarea vizelor s-a putut face numai după ce s-a constatat, la începutul lunii octombrie, că pentru perioada 1 octombrie 2018-30 septembrie 2019, proporția cererilor de viză respinse s-a situat sub 3%, fapt menționat expres în comunicatul din 8 octombrie publicat pe pagina web a Ambasadei SUA la Varșovia.
Astfel, România mai are de lucrat asupra scăderii numărului de aplicații pentru viză respinse, dacă vrea să repete în cel mai scurt timp parcursul Poloniei privind Programul Visa Waiver. În acest sens, autoritățile române ar trebui să investească mai mult în colaborarea cu ambasada SUA la București privind informarea minuțioasă a cetățenilor români interesați să călătorească în SUA privind procedurile de depunere a cererii pentru viză și riscurile aferente. Mingea este în terenul Bucureștiului, în special a noului guvern național-liberal susținut de președintele Klaus Iohannis.

Sursă imagine: www.travelandleisure.com

Liviu IancuLiviu Iancu Cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru cel de-al nouălea Parlament European 1

Germania vede partea plină a paharului în oferirea portofoliului extinderii către un comisar european desemnat de Ungaria

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Acordarea portofoliului de comisar european pentru extindere Ungariei conduse de Viktor Orbán a ridicat îngrijorare în rândul mai multor politicieni şi comentatori europeni, dată fiind politica externă promovată de Budapesta, de multe ori în dezacord faţă de cea promovată de Bruxelles. Cele mai flagrante exemple în acest sens sunt apropierea dintre Ungaria şi Rusia, materializată printre altele prin numeroase acorduri economice şi nucleare încheiate în cadrul întrevederilor Orbán-Putin, dar şi susţinerea recent acordată Turciei de guvernul Orbán pentru operaţiunile militare derulate în nordul Siriei împotriva miliţiilor kurde.

Acestei nedumeriri i-a dat glas şi publicaţia maghiară de orientare liberală hvg.hu în discuţia pe care a avut-o cu ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, înainte de întâlnirea pe care şeful diplomaţiei germane a avut-o în această săptămână cu omologul său ungar, Péter Szijjártó. Reporterul hvg.hu a subliniat că existau aşteptări, în urma ultimelor acţiuni de politică externă ale cabinetului Orbán şi a respingerii primei propuneri de comisar făcute de Budapesta, ca acest portofoliu să nu mai fie atribuit Germaniei.

În răspunsul său, Maas a subliniat cu destul de multă rezervă că alegerile privind distribuţia portofoliilor s-au făcut în septembrie de către Ursula von der Leyen şi că acum ele sunt ireversibile. De asemenea, Maas a ales să sublinieze că atât Uniunea Europeană, cât şi guvernul maghiar au drept obiectiv strategic extinderea cât mai rapidă în Balcanii de Vest, prin începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania.

Răspunsul diplomatic al lui Maas relevă un aspect crucial privind politica de extindere a UE în următorul mandat al Comisiei Europene, sub coordonarea unui comisar maghiar: eforturile şi atenţia Europei vor fi concentrate spre Balcanii de Vest, acolo unde interesele UE, ale Germaniei şi Ungariei – ultima fiind o ţară care vrea să joace rolul de lider regional – converg. Planează însă în continuare dubiile privind vecinătatea estică a UE, acolo unde orice demers serios de extindere se loveşte de opoziţia Rusiei, bunul partener al Ungariei, şi acolo unde şi Germania se dovedeşte a fi mult mai conciliantă faţă de Moscova, în contextul în care, odată cu continuarea proiectului gazoductului Nord Stream 2, Berlinul pare a privilegia relaţiile economice germano-ruse chiar şi în detrimentul statelor asociate UE.

Dan Nicu

Autoritățile Ungariei au blocat prin veto o declarație comună a NATO pe marginea Ucrainei

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Dan Nicu | Autoritățile Ungariei au blocat prin veto o declarație comună a NATO pe marginea Ucrainei, care conținea angajamentul Alianței Nord-Atlantice pentru acordarea de asistență și susținere internațională Kievului, care se confruntă în continuare cu agresiunea Rusiei în regiunea Donbas.

Motivul invocat de diplomații maghiari ține de ceea ce Ungaria percepe drept încălcări ale drepturilor celor 150.000 de etnici maghiari care locuiesc în vestul Ucrainei. În special, aceste încălcări se referă la dreptul de a utiliza limba maghiară în educație, după adoptarea în 2017 a unei legi a educației care prevede trecerea la limba ucraineană ca limbă unică de instrucție în toate școlile din Ucraina, inclusiv cele frecventate de reprezentanții minorităților naționale.

În urma tensiunii între Budapesta și Kiev și a evoluțiilor privind declarația NATO, previzibilă de multe luni încoace, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a vizitat capitala ucraineană. Rezultatul acestei vizite a fost o declarație comună Ucraina-NATO, prin care statul ucrainean își asumă obligația de a respecta drepturile lingvistice ale reprezentanților minorităților naționale. Acest eveniment a fost salutat de autoritățile maghiare, care și-au afirmat disponibilitatea de a discuta în continuare cu cele ucrainene.

În condițiile crizei guvernamentale de la București, depășită abia astăzi, România a fost absentă din aceste evoluții, cu toate că minoritatea română din Ucraina este a doua ca mărime, după cea rusă, românii fiind a treia etnie ca număr a Ucrainei și numărând peste 400.000 de persoane.

Se poate spune că Ungaria a fost cea care a apărat și drepturile românilor din Ucraina de a studia în propria limbă, deoarece obligațiile pe care Ucraina și le-a asumat în fața NATO privesc toate minoritățile. Legea ucraineană a educației prevede că, în raport cu minoritățile care vorbesc în limbi oficiale ale Uniunii Europene – româna, maghiara, polona, slovaca – măsura privind trecerea școlilor acestor minorități la limba ucraineană se aplică începând cu anul 2021.

M-am referit mai sus la criza guvernamentală de la București ca motiv al absenței publice a României din aceste discuții, însă adevărul este că și atunci când exista un guvern stabil la Palatul Victoria, autoritățile române au preferat să treacă sub tăcere apelurile repetate ale reprezentanților românilor din Ucraina. În registrul inacțiunilor taxabile electoral de electoratul românesc, absența asertivității cu privire la drepturile românilor trăitori în statele vecine se află pe ultimele locuri. Iar politicienii români, interesați mai mult de voturi decât de apărarea drepturilor românilor – oriunde s-ar afla aceștia – se prevalează de absența acestei teme din discuția publică românească și preferă să fie comozi, să nu-și facă probleme în plus.

Noul guvern al României are șansa ca, până în anul școlar 2021-2022, să ajungă la o înțelegere cu guvernul de la Kiev privind păstrarea românei ca limbă de instrucție în școlile românești din Ucraina. Și nu e ca și cum autoritățile de la București nu ar avea pârghii – chiar mai mari decât în cazul Ungariei – să-i convingă pe conducătorii statului ucrainean, la nevoie prin presiuni, să se așeze la masa de negocieri. Guvernul României poate obține, de la partea ucraineană, respectarea drepturilor românilor din Ucraina. Însă sunt pesimist privind dorința acestuia de a-și asuma această agendă. Și îmi amintesc de cuvintele fostului președinte de la Chișinău, Nicolae Timofti: ”Ceva nu ne ajunge, nu știu ce, dar ar fi fost bine să fie”. În acest caz, guvernelor de până acum ale României nu le-a ajuns dorință, curaj și patriotism.

Liviu IancuLiviu Iancu Cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru cel de-al nouălea Parlament European 1

Învestirea noului guvern PNL la Bucureşti, o modestă consolare pentru Blocul ACUM după alegerile locale

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Guvernul premierului desemnat Ludovic Orban a trecut luni la votul de învestitură din Parlamentul României cu o majoritate fragilă de 240 de voturi pentru, faţă de 233 necesare. Partidul Naţional Liberal (PNL) din România, aflat în aceeaşi familie politică a popularilor europeni (PPE) ca şi cele două formaţiuni membre ale Blocului ACUM de la Chişinău, ajunge astfel la putere la Bucureşti.
Cu imaginea ştirbită după eşecul înregistrat la alegerile locale recent încheiate în Republica Moldova, Blocul ACUM beneficiază prin reuşita colegilor de la Bucureşti de o consolare şi un ajutor venit la timp pentru depăşirea acestui moment mai puţin prielnic. Cel puţin teoretic, noul guvern PNL va avea o apetenţă mai crescută decât fostul executiv social-democrat pentru sprijinirea politicilor cabinetului condus de Maia Sandu în Republica Moldova. În plus, Siegfried Mureşan, cea mai probabilă propunere pentru funcţia de comisar european din partea guvernului PNL, ar putea acţiona la Bruxelles drept un important şi bine informat sprijinitor al intereselor Republicii Moldova şi al guvernului Sandu. Accederea PNL la putere în România va conduce la creşterea relevanţei sale în interiorul PPE şi, în principiu, liberalii români vor putea stimula astfel creşterea în intensitate a sprijinului pe care cel mai important grup politic european îl acordă Blocului ACUM.
Cu toate acestea, beneficiile la care se pot aştepta guvernul Maia Sandu şi Blocul ACUM sunt limitate, deoarece cabinetul Orban se va confrunta în perioada imediat următoare cu probleme dintre cele mai dificile.Pentru a acţiona eficient, el trebuie să se bazeze pe voturile unor deputaţi şi senatori din nu mai puţin de 5 formaţiuni politice în afară de PNL, ale căror solicitări faţă de noul premier în schimbul sprijinului parlamentar sunt adeseori contradictorii.

De asemenea, se profilează sarcini foarte presante şi spinoase, precum realizarea unei rectificări bugetare pe anul în curs şi stabilirea bugetului pentru 2020, care ar trebui să respecte ţinta de deficit de 3%. Nu în ultimul rând, în acest an şi la anul, România va trece prin trei rânduri de alegeri (prezidenţiale, locale şi parlamentare).
Prin urmare, nu doar că noul guvern Orban are un mandat şi o forţă reduse, dar nu este exclus ca deja în luna februarie a anului viitor, ca urmare a evoluţiilor politice de la Bucureşti, chiar el şi PNL să fie dispuşi să înceapă procedurile pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, aşa cum s-a pus problema şi înaintea votului de învestitură din Parlament. Până la a aştepta sprijin de la Bucureşti, Blocul ACUM trebuie să găsească resorturile interne pentru a depăşi insuccesul de etapă de la alegerile locale.

Elena Rațoi

Pacea presupune ca oamenii să-și rezolve conflictele fără violență

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Săptămâna aceasta, în cadrul unui club de presă, au fost prezentate datele unui studiu, care arată că societatea noastră, a devenit în ultimii doi ani mai deschisă cu privire la prezența femeilor în poliție și armată. Acest pas este unul foarte important și ar putea contribui la sentimentul de siguranță al tuturor.

Femeile și bărbații percep securitatea în mod diferit. Prin urmare aceasta se răsfrânge diferit asupra lor. Din acest motiv, un act normativ care vizează societatea în general poate stabili doar niște puncte de reper, însă nu poate să răspundă necesităților tuturor persoanelor. În acest sens, e nevoie ca anumite prevederi să menționeze grupuri specifice. Luând în considerare că urmările conflictelor armate se reflectă diferit asupra femeilor și bărbaților, este necesar ca fiecare din ei să fie implicat în mod reprezentativ în orice etapă de soluționare a conflictului.

În acest sens, la 31 octombrie 2000 a fost adoptată Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU. Acesta a fost primul document adoptat de Consiliul de Securitate care se referea la drepturile femeilor asupra implicate în situații de conflict armat. Rezoluția le cerea părților implicate în conflict să prevină încălcarea drepturilor femeilor, să susțină participarea lor în procesele de negociere a păcii și în procesele de tranziție post-conflict. Celelalte 8 rezoluții care i-au urmat au completat prevederile Rezoluției 1325, iar violul și alte forme de violență sexuală au fost asimilate crimelor de război, crimelor împotriva umanității sau chiar unor forme de genocid.


Rezoluțiile Consiliului de Securitate nu țintesc un număr mai mare de femei implicate în conflictele armate, ci mai multe femei implicate în procesul de menținere a păcii.
Republica Moldova a făcut un pas important în această direcție când, la 28 martie 2018, a aprobat Programul național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021.