Elena Rațoi

Reciclarea, colectarea selectivă și protecția mediului – o prioritate a societății noastre

#LIDFLASH | Elena Rațoi| Conform unei știri date de CNN săptămâna aceasta, compania gigant Unilever și-a luat angajamentul să reducă la jumătate, până în 2025, ambalajele produse din plastic nou, nereciclat.

Dacă acest obiectiv va fi atins, până în 2025 producția de plastic nou (nereutilizat) produs de Unilever va scădea până la 350,000 tone anual, în comparație cu 700,000 tone produse în 2018. Adică, dacă cineva dorește să cumpere un șampon marca Unilever, va trebui doar să ia ambalajul de plastic gol de la același produs și să-l umple. ​

Aceasta este o măsură vitală, luând în considerație nivelul de poluare cu plastic cu care ne confruntăm în prezent. Pentru a se descompune, plasticul are nevoie de la 400 până la 600 de ani. Se estimează că, dacă nivelul de poluare cu plastic rămâne același, în 30 de ani oceanele vor conține mai mult plastic decât pește după greutate. Poluarea cu plastic este toxică pentru oameni și duce la încălzirea globală.

Acțiunea întreprinsă de Unilever este mai degrabă o necesitate vitală, decât un act ce merită aplauze. Desigur că o persoană poate contribui în mod individual la scăderea cantității de plastic. Fiecare din noi putem arunca deșeurile de plastic în tomberoanele special amenajate ori putem procura mai puțin. Dar niciodată un individ nu va putea renunța la el în totalitate, atâta timp cât ăsta e produsul de bază al consumerismului! Cele mai multe produse sunt ambalate în plastic și doar compania producătoare poate face ceva în acest sens.

Oare trebuie să așteptăm discursurile Gretei Thunberg ca să acționăm?

Niciun cuvânt despre R. Moldova în discursul lui Josep Borrell, candidat pentru postul de “ministru de externe” al UE

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Niciun cuvânt despre Republica Moldova nu a fost rostit luni în discursul introductiv pe care spaniolul Josep Borrell, candidat pentru postul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate în viitoarea Comisie von der Leyen, l-a susţinut în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) din Parlamentul European, în scopul validării sale. Borrell, care a subliniat în cuvântarea sa că „Uniunea Europeană trebuie să înveţe limbajul puterii” prin aplicarea combinată a mijloacelor diplomatice, financiare, culturale şi de securitate de care dispune într-o „lume care s-a schimbat în râu”, a menţionat ca priorităţi implicarea în reformarea Balcanilor de Vest, sprijinirea democraţiei şi integrităţii Ucrainei, gestionarea provocărilor din vecinătatea sudică a UE, crearea unei strategii pentru Africa, lucrul în relaţiile politice cu Asia, creşterea cooperării cu America Latină şi redefinirea relaţiilor transatlantice.

În acelaşi discurs, Borrell a amintit o singură dată despre Federaţia Rusă, tangenţial, ca ţară care cheltuie mult mai puţin decât statele membre ale UE la un loc în privinţa apărării şi securităţii. Este evident astfel că pentru viitorul şef al diplomaţiei europene, vecinătatea estică, cu excepţia crizei de neignorat din Ucraina, reprezintă un dosar cu o relevanţă mai redusă decât alte priorităţi pe care le-a stabilit. O asemenea viziune asupra ierarhizării obiectivelor de politică externă ale UE, întrucâtva de aşteptat de la un spaniol, prezintă totuşi şi o componentă semnificativă legată de vecintătea estică a Uniunii.

În răspunsurile acordate eurodeputaţilor estonian Urmas Paet şi polonez Witold Halicki în secţiunea de dezbateri, Borrell a arătat că UE trebuie să ţină cont de faptul că Rusia, deşi produce ameninţări la graniţa estică a Uniunii, este în acelaşi timp un partener comercial şi energetic important şi că relaţiile Bruxelles-Moscova nu pot fi văzute doar din perspectiva sancţiunilor, ci a unei strategii mai largi, politice şi diplomatice, acceptate de toate statele membre UE. Pe de altă parte, Borrell a ţinut să sublinieze că „cea mai bună cale pentru a gestiona provocarea venită dinspre Est este de a crea un inel de state democratice şi prospere la graniţa estică” a Uniunii, acţiune pentru care Bruxelles-ul trebuie să fie conştient că este necesar să investească resurse financiare, diplomatice şi politice semnificative.
Niciunul dintre cei doi eurodeputaţi români membrii ai AFET, Traian Băsescu (PMP) şi Claudiu Manda (PSD), nu i-au adresat întrebări lui Josep Borrell.

Victor Guzun

Unul dintre elementele noi și care demostrează normalitate în aceste alegeri locale din R. Moldova

#LIDFLASH | Victor Guzun | Unul dintre elementele noi și care demostrează normalitate în aceste alegeri locale din Moldova este faptul că pentru prima dată, mai multe partide și-au declarat deschis susținerea pentru un candidat unic la funcția de primar, fără a condiționa sau impune doctrinele politice venite de la oficiile centrale ale partidelor respective.

Pentru că înțeleg că susțin un candidat care a demonstrat prin acțiunile sale că îi interesează în primul rând localitatea respectivă, condiții și o viață mai bună pentru rezidenții lor.

Pentru că asta trebuie să facă un primar. Idea este simplă: faceți voi politica voastră mare și importantă în capitală dar noi alegem un primar bun și dedicat pentru localitatea unde noi trăim. Este de fapt o normă în statele europene, bine înțeleasă și acceptată de către liderii de partide.

Succese, Valentina Casian (Strășeni) și Rodica Russu (Telița, Anenii Noi)!

Elena Rațoi

Despre accidentul rutier de la Buiucani

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Tragicul accident de la Buiucani, care a avut loc pe 30 septembrie și care a implicat un troleibuz și o mașină de model Porsche, a stârnit un val de reacții în special printre internauți. Au fost criticate mai multe aspecte care au dus la provocarea acestei tragedii. Însă critici a primit și un aspect care nu a avut nicio legătură de facto cu motivul producerii accidentului- genul persoanei care conducea autovehicului. Unele persoane susțineau că femeile primesc mașini în dar, că ele sunt protejate de bărbații lor când fac gafe atunci când conduc și că ele neapărat au nevoie de mai multă școală/practică pentru a fi capabile să conducă fără a pune viața altor persoane în pericol.
Asemenea declarații pot fi considerate drept sexiste și discriminatorii. Nu există statistici oficiale prin care să fie demonstrat faptul că un anumit gen conduce mai prost sau mai puțin prost. Abilitățile de a conduce un automobil nu țin de anumite caracteristici fiziologice. Iar promovarea unor asemenea mesaje în spațiul public duc la perpetuarea unor stereotipuri existente în societate.
Mai mult, persoanele, indiferent de gen, pot să-și procure automobile pe banii proprii, la fel și să le primească cadou de la altcineva.