Manifestul matinal de autosugestie al funcționarului public

Manifestul matinal de autosugestie al funcționarului public

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Victor Guzun| Ca și ieri și în perioada premergătoare demisiei Guvernului, astăzi și în perioada următoare, toți angajații tuturor instituțiilor de stat și nu doar, vor face abstracție de situația politică din țară și a metamorfozelor interminabile.

Aceste perturbări politice nu sunt altceva decât simple elemente ale procesului democratic, inevitabile într-o societate deschisă, transparentă și eminamente democratică.

Ei se vor concentra exclusiv pe randamentul maxim al activității instituțiilor lor și a lor personală, întru binele societății, fiind siguri că oricare schimbare politică nu va schimba nici o regulă de joc.

Ei știu că nu are sens să pună la dubii oricare nouă coaliție sau intențiile oricărui nou șef. Pentru că până acum nu au existat excepții de la regula sacră a politicienilor: munca neostenită pentru binele țării, a societății, bunăstarea oricărui cetățean, omenia și cumsecădenia.

Ei au în vedere că nicio coaliție, ministru sau șef nou nu vor schimba nicio regulă internă (scrisă sau nescrisă), nu vor favoriza un anumit tip de comportament instituțional, nu vor pedepsi inițiativa și vor susține exclusiv meritocrația și dăruirea de sine, întru propășirea națiunii.

Ei fac asta de 30 ani, non stop. În vis.

p.s.1 Funcționarii publici care nu vor urma acest manifest vor fi chemați la șef, cu ei se va purta o discuție explicativă, iar dacă nu vor înțelege din cuvânt, li se va deschide o anchetă de serviciu care se va încheia cu o mustrare și lipsirea de premiu pentru 1 an. Nu vă deranjați, se vor găsi suficienți colegi harnici care vor raporta noului șef comportamentul vostru deviant îndreptat împotriva interesului țării și lipsit de loialitate față de institutie.

p.s.2 Orice funcționar public care va pune like sau comenta la acest manifest va fi supus procedurilor disciplinare conform p.s.1.

Bună dimineața, Moldova!

#SquatForChange, o campanie pentru mai mulți tați responsabili

#SquatForChange, o campanie pentru mai mulți tați responsabili

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Anul trecut, pe rețelele de socializare a fost lansată o campanie prin care tații din mai multe țări îndeamnă să fie instalate mese pentru a schimba scutecele bebelușilor și în toaletele pentru bărbați. Respectiv, tații pun fotografii în care schimbă scutecele copiilor și utilizează hashtagul #SquatForChange. În prezent, asemenea mese există fie în toaletele pentru femei, fie în camere specializate pentru acest scop, care au pe ușă un semn ce reprezintă anume o femeie și un copil.

Republica Moldova încă nu a ajuns la o asemenea etapă, iar mesele pentru schimbarea scutecelor sau camerele pentru alăptatul copilului în genere lipsesc din majoritatea localurilor, de parcă în acestea nu ar fi încurajată intrarea cu copiii. Și chiar dacă asemenea spații există, de cele mai multe ori ele sunt amenajate cu suportul partenerilor de dezvoltare externi, și nu din deschiderea sau propria inițiativă a agentului economic.

Care ar fi soarta unei asemenea campanii în Moldova? La sigur una pozitivă. Și ar ajuta la distrugerea mai multor stereotipuri.

În primul rând, bărbații și femeile ar avea o voce unică în a cere în special localurilor și altor locuri de agrement să amenajeze mai multe spații pentru a schimba sau a alăpta copii.

În al doilea rând, ar ajuta la distrugerea unui stereotip adânc înrădăcinat în societatea noastră precum că „mamele sunt cele responsabile cu îngrijirea copiilor”. În prezent, conform Barometrului de Gen, 52% dintre respondenți consideră că nu este bine dacă bărbatul stă acasă și are grijă de copii, iar femeia lucrează. Mulți bărbați sunt taxați de vecini, rude și societate în general dacă își asumă îngrijirea copiilor.

Cine dă start campaniei în R. Moldova?

Polonii vor putea călători în SUA fără vize

Polonii vor putea călători în SUA fără vize. Cum rămâne cu noi?

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Dan Nicu | Pe 6 noiembrie, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat că, în urma muncii depuse de diplomația poloneză în interacțiune cu autoritățile Statelor Unite ale Americii, începând cu ziua de 11 noiembrie țara sa va face parte din programul Visa Waiver. Toți polonii care dețin un pașaport valabil vor putea călători în SUA fără viză, doar pe baza unei înregistrări prealabile, valabilă 2 ani. Întrucât permisiunea de a călători fără viză este oferită de autoritățile de la Washington cetățenilor statelor aliate, Polonia fiind una dintre puținele state membre ale Uniunii Europene și NATO care nu beneficia de acest privilegiu, anunțul președintelui polonez vine să marcheze depășirea a ceea ce autoritățile de la Varșovia au considerat de mult timp drept un handicap al relațiilor bilaterale. Un cadou simbolic suplimentar pentru polonezi este că noul regim al călătoriilor în SUA va fi pus în aplicare începând cu 11 noiembrie, ziua națională a Poloniei (Ziua independenței).
Elementul de surpriză ține de devansarea termenului în care se prevedea inițial suspendarea regimului de vize. Pe 4 octombrie, președintele Donald Trump a anunțat că Departamentul de Stat a nominalizat Polonia pentru intrarea în programul Visa Waiver, liderul american semnând documentul corespunzător.

Însă implementarea acestuia trebuia să aibă loc într-un termen de 3 până la 5 luni, după cum informa un comunicat postat pe pagina web a Ambasadei SUA la Varșovia pe 8 octombrie. Cu toate acestea, s-au găsit posibilități pentru reducerea acestui termen la puțin peste o lună.

O altă țară care așteaptă de mult timp accederea în programul Visa Waiver cu SUA este România, un alt aliat important al SUA, atât bilateral, în cadrul parteneriatului strategic româno-american, cât și în NATO. Momentan, ceea ce partea română a reușit să obțină de la autoritățile americane este un încurajator dar incert ”It’s something we’re thinking about” rostit de către președintele Trump în cadrul vizitei omologului său român Klaus Iohannis la Washington.

România, Bulgaria, Croația și Cipru rămân astăzi ultimele patru țări membre ale Uniunii Europene care nu au obținut ridicarea vizelor cu SUA. Asta chiar dacă Uniunea Europeană a făcut presiuni asupra autorităților americane, în limitele înțelegerilor existente, ca acestea din urmă să extindă aplicarea programului Visa Waiver asupra tuturor statelor membre ale Uniunii. România are un ascendent în fața celorlalte trei țări menționate deoarece a fost menționată încă în 2006 ca fiind, alături de Polonia, singura țară membră a UE din Europa Centrală și de Est care îndeplinea condiția ”asistenței materiale” acordate forțelor armate ale SUA care efectuau operațiuni în Orientul Mijlociu – unul dintre criteriile politice care pot facilita intrarea în program, introduse la începutul anilor 2000 odată cu începutul războiului împotriva terorismului. Însă, formal, statutul actual al României privind programul Visa Waiver este ”road map country”, alături de alte opt țări – Argentina, Brazilia, Bulgaria, Cipru, Israel, Turcia și Uruguay. Această situație durează, în cazul României, din 2005.
Partea americană a admis încă în 2015, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe de la București, că România îndeplineşte criteriile tehnice şi de securitate necesare pentru admiterea în Programul Visa Waiver. Cel mai mare impediment, care rămâne actual și în momentul de față, este proporția de cereri de viză înaintate de cetățenii români și respinse de către autoritățile competente ale SUA. Numărul de cereri respinse nu trebuie să depășească 3% din numărul de cereri înaintate, pe durata unui an fiscal american. În cazul Poloniei, anunțul privind ridicarea vizelor s-a putut face numai după ce s-a constatat, la începutul lunii octombrie, că pentru perioada 1 octombrie 2018-30 septembrie 2019, proporția cererilor de viză respinse s-a situat sub 3%, fapt menționat expres în comunicatul din 8 octombrie publicat pe pagina web a Ambasadei SUA la Varșovia.
Astfel, România mai are de lucrat asupra scăderii numărului de aplicații pentru viză respinse, dacă vrea să repete în cel mai scurt timp parcursul Poloniei privind Programul Visa Waiver. În acest sens, autoritățile române ar trebui să investească mai mult în colaborarea cu ambasada SUA la București privind informarea minuțioasă a cetățenilor români interesați să călătorească în SUA privind procedurile de depunere a cererii pentru viză și riscurile aferente. Mingea este în terenul Bucureștiului, în special a noului guvern național-liberal susținut de președintele Klaus Iohannis.

Sursă imagine: www.travelandleisure.com

Liviu IancuLiviu Iancu Cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru cel de-al nouălea Parlament European 1

Germania vede partea plină a paharului în oferirea portofoliului extinderii către un comisar european desemnat de Ungaria

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Acordarea portofoliului de comisar european pentru extindere Ungariei conduse de Viktor Orbán a ridicat îngrijorare în rândul mai multor politicieni şi comentatori europeni, dată fiind politica externă promovată de Budapesta, de multe ori în dezacord faţă de cea promovată de Bruxelles. Cele mai flagrante exemple în acest sens sunt apropierea dintre Ungaria şi Rusia, materializată printre altele prin numeroase acorduri economice şi nucleare încheiate în cadrul întrevederilor Orbán-Putin, dar şi susţinerea recent acordată Turciei de guvernul Orbán pentru operaţiunile militare derulate în nordul Siriei împotriva miliţiilor kurde.

Acestei nedumeriri i-a dat glas şi publicaţia maghiară de orientare liberală hvg.hu în discuţia pe care a avut-o cu ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, înainte de întâlnirea pe care şeful diplomaţiei germane a avut-o în această săptămână cu omologul său ungar, Péter Szijjártó. Reporterul hvg.hu a subliniat că existau aşteptări, în urma ultimelor acţiuni de politică externă ale cabinetului Orbán şi a respingerii primei propuneri de comisar făcute de Budapesta, ca acest portofoliu să nu mai fie atribuit Germaniei.

În răspunsul său, Maas a subliniat cu destul de multă rezervă că alegerile privind distribuţia portofoliilor s-au făcut în septembrie de către Ursula von der Leyen şi că acum ele sunt ireversibile. De asemenea, Maas a ales să sublinieze că atât Uniunea Europeană, cât şi guvernul maghiar au drept obiectiv strategic extinderea cât mai rapidă în Balcanii de Vest, prin începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania.

Răspunsul diplomatic al lui Maas relevă un aspect crucial privind politica de extindere a UE în următorul mandat al Comisiei Europene, sub coordonarea unui comisar maghiar: eforturile şi atenţia Europei vor fi concentrate spre Balcanii de Vest, acolo unde interesele UE, ale Germaniei şi Ungariei – ultima fiind o ţară care vrea să joace rolul de lider regional – converg. Planează însă în continuare dubiile privind vecinătatea estică a UE, acolo unde orice demers serios de extindere se loveşte de opoziţia Rusiei, bunul partener al Ungariei, şi acolo unde şi Germania se dovedeşte a fi mult mai conciliantă faţă de Moscova, în contextul în care, odată cu continuarea proiectului gazoductului Nord Stream 2, Berlinul pare a privilegia relaţiile economice germano-ruse chiar şi în detrimentul statelor asociate UE.

Dan Nicu

Autoritățile Ungariei au blocat prin veto o declarație comună a NATO pe marginea Ucrainei

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Dan Nicu | Autoritățile Ungariei au blocat prin veto o declarație comună a NATO pe marginea Ucrainei, care conținea angajamentul Alianței Nord-Atlantice pentru acordarea de asistență și susținere internațională Kievului, care se confruntă în continuare cu agresiunea Rusiei în regiunea Donbas.

Motivul invocat de diplomații maghiari ține de ceea ce Ungaria percepe drept încălcări ale drepturilor celor 150.000 de etnici maghiari care locuiesc în vestul Ucrainei. În special, aceste încălcări se referă la dreptul de a utiliza limba maghiară în educație, după adoptarea în 2017 a unei legi a educației care prevede trecerea la limba ucraineană ca limbă unică de instrucție în toate școlile din Ucraina, inclusiv cele frecventate de reprezentanții minorităților naționale.

În urma tensiunii între Budapesta și Kiev și a evoluțiilor privind declarația NATO, previzibilă de multe luni încoace, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a vizitat capitala ucraineană. Rezultatul acestei vizite a fost o declarație comună Ucraina-NATO, prin care statul ucrainean își asumă obligația de a respecta drepturile lingvistice ale reprezentanților minorităților naționale. Acest eveniment a fost salutat de autoritățile maghiare, care și-au afirmat disponibilitatea de a discuta în continuare cu cele ucrainene.

În condițiile crizei guvernamentale de la București, depășită abia astăzi, România a fost absentă din aceste evoluții, cu toate că minoritatea română din Ucraina este a doua ca mărime, după cea rusă, românii fiind a treia etnie ca număr a Ucrainei și numărând peste 400.000 de persoane.

Se poate spune că Ungaria a fost cea care a apărat și drepturile românilor din Ucraina de a studia în propria limbă, deoarece obligațiile pe care Ucraina și le-a asumat în fața NATO privesc toate minoritățile. Legea ucraineană a educației prevede că, în raport cu minoritățile care vorbesc în limbi oficiale ale Uniunii Europene – româna, maghiara, polona, slovaca – măsura privind trecerea școlilor acestor minorități la limba ucraineană se aplică începând cu anul 2021.

M-am referit mai sus la criza guvernamentală de la București ca motiv al absenței publice a României din aceste discuții, însă adevărul este că și atunci când exista un guvern stabil la Palatul Victoria, autoritățile române au preferat să treacă sub tăcere apelurile repetate ale reprezentanților românilor din Ucraina. În registrul inacțiunilor taxabile electoral de electoratul românesc, absența asertivității cu privire la drepturile românilor trăitori în statele vecine se află pe ultimele locuri. Iar politicienii români, interesați mai mult de voturi decât de apărarea drepturilor românilor – oriunde s-ar afla aceștia – se prevalează de absența acestei teme din discuția publică românească și preferă să fie comozi, să nu-și facă probleme în plus.

Noul guvern al României are șansa ca, până în anul școlar 2021-2022, să ajungă la o înțelegere cu guvernul de la Kiev privind păstrarea românei ca limbă de instrucție în școlile românești din Ucraina. Și nu e ca și cum autoritățile de la București nu ar avea pârghii – chiar mai mari decât în cazul Ungariei – să-i convingă pe conducătorii statului ucrainean, la nevoie prin presiuni, să se așeze la masa de negocieri. Guvernul României poate obține, de la partea ucraineană, respectarea drepturilor românilor din Ucraina. Însă sunt pesimist privind dorința acestuia de a-și asuma această agendă. Și îmi amintesc de cuvintele fostului președinte de la Chișinău, Nicolae Timofti: ”Ceva nu ne ajunge, nu știu ce, dar ar fi fost bine să fie”. În acest caz, guvernelor de până acum ale României nu le-a ajuns dorință, curaj și patriotism.

Liviu IancuLiviu Iancu Cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru cel de-al nouălea Parlament European 1

Învestirea noului guvern PNL la Bucureşti, o modestă consolare pentru Blocul ACUM după alegerile locale

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Guvernul premierului desemnat Ludovic Orban a trecut luni la votul de învestitură din Parlamentul României cu o majoritate fragilă de 240 de voturi pentru, faţă de 233 necesare. Partidul Naţional Liberal (PNL) din România, aflat în aceeaşi familie politică a popularilor europeni (PPE) ca şi cele două formaţiuni membre ale Blocului ACUM de la Chişinău, ajunge astfel la putere la Bucureşti.
Cu imaginea ştirbită după eşecul înregistrat la alegerile locale recent încheiate în Republica Moldova, Blocul ACUM beneficiază prin reuşita colegilor de la Bucureşti de o consolare şi un ajutor venit la timp pentru depăşirea acestui moment mai puţin prielnic. Cel puţin teoretic, noul guvern PNL va avea o apetenţă mai crescută decât fostul executiv social-democrat pentru sprijinirea politicilor cabinetului condus de Maia Sandu în Republica Moldova. În plus, Siegfried Mureşan, cea mai probabilă propunere pentru funcţia de comisar european din partea guvernului PNL, ar putea acţiona la Bruxelles drept un important şi bine informat sprijinitor al intereselor Republicii Moldova şi al guvernului Sandu. Accederea PNL la putere în România va conduce la creşterea relevanţei sale în interiorul PPE şi, în principiu, liberalii români vor putea stimula astfel creşterea în intensitate a sprijinului pe care cel mai important grup politic european îl acordă Blocului ACUM.
Cu toate acestea, beneficiile la care se pot aştepta guvernul Maia Sandu şi Blocul ACUM sunt limitate, deoarece cabinetul Orban se va confrunta în perioada imediat următoare cu probleme dintre cele mai dificile.Pentru a acţiona eficient, el trebuie să se bazeze pe voturile unor deputaţi şi senatori din nu mai puţin de 5 formaţiuni politice în afară de PNL, ale căror solicitări faţă de noul premier în schimbul sprijinului parlamentar sunt adeseori contradictorii.

De asemenea, se profilează sarcini foarte presante şi spinoase, precum realizarea unei rectificări bugetare pe anul în curs şi stabilirea bugetului pentru 2020, care ar trebui să respecte ţinta de deficit de 3%. Nu în ultimul rând, în acest an şi la anul, România va trece prin trei rânduri de alegeri (prezidenţiale, locale şi parlamentare).
Prin urmare, nu doar că noul guvern Orban are un mandat şi o forţă reduse, dar nu este exclus ca deja în luna februarie a anului viitor, ca urmare a evoluţiilor politice de la Bucureşti, chiar el şi PNL să fie dispuşi să înceapă procedurile pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, aşa cum s-a pus problema şi înaintea votului de învestitură din Parlament. Până la a aştepta sprijin de la Bucureşti, Blocul ACUM trebuie să găsească resorturile interne pentru a depăşi insuccesul de etapă de la alegerile locale.

Elena Rațoi

Pacea presupune ca oamenii să-și rezolve conflictele fără violență

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Săptămâna aceasta, în cadrul unui club de presă, au fost prezentate datele unui studiu, care arată că societatea noastră, a devenit în ultimii doi ani mai deschisă cu privire la prezența femeilor în poliție și armată. Acest pas este unul foarte important și ar putea contribui la sentimentul de siguranță al tuturor.

Femeile și bărbații percep securitatea în mod diferit. Prin urmare aceasta se răsfrânge diferit asupra lor. Din acest motiv, un act normativ care vizează societatea în general poate stabili doar niște puncte de reper, însă nu poate să răspundă necesităților tuturor persoanelor. În acest sens, e nevoie ca anumite prevederi să menționeze grupuri specifice. Luând în considerare că urmările conflictelor armate se reflectă diferit asupra femeilor și bărbaților, este necesar ca fiecare din ei să fie implicat în mod reprezentativ în orice etapă de soluționare a conflictului.

În acest sens, la 31 octombrie 2000 a fost adoptată Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU. Acesta a fost primul document adoptat de Consiliul de Securitate care se referea la drepturile femeilor asupra implicate în situații de conflict armat. Rezoluția le cerea părților implicate în conflict să prevină încălcarea drepturilor femeilor, să susțină participarea lor în procesele de negociere a păcii și în procesele de tranziție post-conflict. Celelalte 8 rezoluții care i-au urmat au completat prevederile Rezoluției 1325, iar violul și alte forme de violență sexuală au fost asimilate crimelor de război, crimelor împotriva umanității sau chiar unor forme de genocid.


Rezoluțiile Consiliului de Securitate nu țintesc un număr mai mare de femei implicate în conflictele armate, ci mai multe femei implicate în procesul de menținere a păcii.
Republica Moldova a făcut un pas important în această direcție când, la 28 martie 2018, a aprobat Programul național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2018-2021.

Liviu IancuLiviu Iancu Cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru cel de-al nouălea Parlament European 1

UE trebuie să fie fermă faţă de Serbia şi aderarea ei la Uniunea Economică Eurasiatică

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Aderarea Serbiei la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), produsă vineri prin semnarea la Moscova a unui acord între premierul sârb Ana Brnabić şi omologii ei din Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kârgâzstan reprezintă nu doar o lovitură de imagine pentru Uniunea Europeană (UE), ci şi o dovadă a erorilor recente comise în Balcanii de Vest şi o reală provocare pentru Bruxelles.
În calitate de stat candidat la aderarea în UE care primeşte 2,9 miliarde de euro până în 2020 pentru realizarea reformelor necesare integrării, ar fi fost de aşteptat ca Serbia să se alinieze mai mult la Politica Externă şi de Securitate Comună a Uniunii. În schimb, Belgradul a refuzat să se alăture sancţiunilor economice impuse de UE Rusiei începând cu 2014, a procurat cantităţi mari de tehnică militară rusească şi organizează exerciţii militare comune cu armata rusă pe propriul teritoriu, iar acum se alătură UEE, proiect gândit la Moscova ca o contrapondere la Uniunea Europeană şi o alternativă hegemonică rusească pentru statele din CSI.

În aceste condiţii, explicaţiile Serbiei că aderarea la UEE nu este decât o actualizare a unor mai vechi acorduri de liber schimb cu state ex-sovietice şi că ea este reversibilă în cazul în care se va pune problema intrării în UE nu sunt suficiente pentru a diminua impactul evenimentului de vineri. Chiar şi declaraţiile mai curajoase ale preşedintelui sârb Aleksandr Vucić care arăta pe drept cuvânt că, în contextul respingerii de către UE a începerii negocierilor de aderare ale Macedoniei de Nord şi Albaniei, ca urmare a veto-ului total neinspirat al Franţei, „regiunea nu se poate baza exclusiv pe vecinii ei occidentali”, nu sunt în măsură să micşoreze grava contradicţie între statutul de candidat pentru aderare la UE şi cel de membru al UEE pe care le deţine acum Serbia.

UE este obligată acum să adopte o poziţie fermă pentru a atrage atenţia Serbiei şi oricăror alte ţări din vecinătate că de la un punct încolo nu mai pot avansa concomitent în proiecte integraţioniste concurente. În caz contrar, luând în calcul şi recenta eroare gravă, comisă în raport cu Macedonia de Nord şi Albania, politica de vecinătate a UE în Balcanii de Vest şi în estul Europei va fi total decredibilizată. State precum Republica Moldova şi Ucraina, văzând că există posibilitatea ca depunând eforturi mari pentru integrarea europeană să nu primească totuşi retribuţiile aşteptate, precum Macedonia de Nord şi Albania, dar şi că „jucând la două capete” nu suportă consecinţe negative, precum ar putea fi cazul Serbiei, vor fi tentate să încetinească ritmul reformelor solicitat de UE şi să adopte un joc geopolitic dublu între Europa şi Rusia.

Elena Rațoi

Campania #BodyPositivity a fost lansată în premieră în R. Moldova

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Elena Rațoi | În această săptămână a fost lansată în premieră în Republica Moldova campania #BodyPositivity. Ce își propune ea? Simplu: să transforme viziunea despre frumusețe.

Publicitatea influențează modul în care percepem lumea, deși noi nu suntem conștienți de asta. Billboardurile, jurnalele de modă, spoturile publicitare ne prezintă în mare parte aceleași personaje: femei tinere, până în 25 de ani, foarte slabe. Dacă vorbim de fotografiile în care apar modelele, atunci nici persoanele reale nu seamănă în tocmai cu cele din imagini, din motiv că pozele sunt retușate, pe când majoritatea femeilor reale își pun drept scop să arate „ca acelea din reviste”. Faptul că reclamele promovează persoane care corespund unor standarde nereale de frumusețe crează multe frustrări în societate: oamenii încep să tindă să semene cu modelele, deși acest fapt este practic imposibil. În rezultat avem multe probleme de ordin psihologic sau fiziologic, cum ar fi depresiile și anorexia. Ceea ce își propune campania este să demonstreze că frumusețea este și trebuie să fie diversă.

Nu există două persoane absolut identice, respectiv, nu pot exista standarde care să îți dicteze cum trebuie să arăți. Iar oamenii reali trebuie să se identifice cu cei din publicitate, în rezultat aceasta va părea mai credibilă.
Campania își propune să promoveze în publicitate femei cu diverse constituții corporale, de diferite vârste, etnii, culoare a pielii, cu sau fără dizabilități.

Pentru că e mai interesant să fim diferiți.

macedonia-de-nord-si-albania-si-ue

Franţa vrea un mecanism mai selectiv de extindere a UE şi ţine în aşteptare Macedonia de Nord şi Albania

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Consiliul de miniştri al Uniunii Europene nu a găsit marţi consensul necesar privind deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, ca urmare a opoziţiei generale a Franţei şi a împotrivirii particulare a unui grup de state membre condus de Olanda faţă de Albania.
Începerea negocierilor este astfel blocată în ciuda progreselor semnificative făcute de cele două ţări din Balcanii de Vest şi al interesului geopolitic al UE de a da un semnal favorabil în regiune, care ar contribui la diminuarea influenţei crescânde a Rusiei, Chinei şi Turciei. Este de aşteptat ca nici Consiliul European de la sfârşitul acestei săptămâni, în care se reunesc şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre, să nu găsească soluţii la impasul înregistrat în negocierile miniştrilor de externe, dat fiind că preşedintele Consiliului, Donald Tusk va reitera acelaşi document propus marţi şefilor diplomaţiilor europene de către preşedinţia finlandeză a Consiliului.

Dacă atitudinea reticentă a Olandei este generată – cel puţin declarativ – de temerile privind corupţia şi crima organizată din Albania, ceea ce ar da undă verde negocierilor cu Macedonia de Nord, opoziţia Franţei este una generală şi are ca ţintă însuşi mecanismul de extindere al UE, aspect care vizează astfel şi statele din Vecinătatea Estică, inclusiv Republica Moldova.
Franţa nu doreşte începerea negocierilor până când mecanismul de extindere nu este reformat din temelii după învestirea noii Comisii Europene. Potrivit unor surse din diplomaţia franceză, Parisul doreşte ca în negocierile de aderare componenta tehnică să scadă în detrimentul celei politice, iar capitolele de negociere să poată fi redeschise în orice moment, dacă este cazul. Mai puţin concret, Franţa doreşte şi o reconsiderare a instrumentelor prin care UE să susţină ajungerea la convergenţă a statelor nou aderate cu mai vechile state membre ale Uniunii.

Practic, pentru statele aspirante la aderarea la UE, atât din Balcani, cât şi din Europa de Est, procesul de candidatură şi de negociere va deveni unul mult mai dificil dacă reforma mecanismului de extindere va urma liniile directoare propuse de Franţa. Procesul de integrare va putea fi blocat doar prin invocarea unor motive politice de către statele membre ale UE, dincolo de progresele tehnice înregistrate de statele candidate, şi va deveni reversibil, dată fiind posibilitatea redeschiderii dosarelor de negociere deja închise. Voinţa politică a marilor puteri din UE, precum Germania şi Franţa, în general defavorabilă extinderii UE în prezent, va deveni astfel mult mai pregnantă în procesul de integrare europeană, în detrimentul abordării preponderent tehnice de până acum.