#LIDFLASH | Procedura de conectare pentru stabilirea accesului la date pentru jurnaliști

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Este sigur că dezvoltarea continuă a infrastructurii digitale, a stimulat E-transformarea jurnalismului din Republica Moldova, pe modele practice de succes ale altor țări, în care tehnologiile moderne sunt angajate în eficientizarea și îmbunătățirea procesului de prestare a serviciilor jurnalistice. Instituțiile mass-media sunt nevoite să treacă printr-o transformare foarte rapidă și să-și adapteze modelul de interacțiune cu consumatorii de media.

Deci, accesul la date veridice din Sistemele Informaționale, în regim real, la un click distanță, este inevitabil pentru a menține ritmul alert cu care se desfășoară acțiunile de interes pentru societate.

În acest context, la data de 19 iulie 2018 a fost aprobată Legea nr. 142 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate. Scopul legii este de a facilita și eficientiza schimbul de date și interoperabilitatea în cadrul sectorului public, precum și între sectorul public și cel privat, în vederea creșterii calității serviciilor publice prestate, a creării noilor servicii publice electronice și asigurării securității informaționale.

Vom menționa că Guvernul Republicii Moldova a dezvoltat platforma de interoperabilitate (MConnect), care potrivit art. 3 al Legii nr.142/2018, constituie un sistem informațional, proprietate a statului, destinat asigurării schimbului de date între sistemele informaționale deținute de participanții la schimbul de date. Posesor și deținător al platformei de interoperabilitate (MConnect), este desemnată IP „Agenția de Guvernare Electronică” (AGE).

În contextul celor menționate, jurnaliștii și/sau instituțiile mass-media pot utilizează platforma de interoperabilitate pentru a consuma date, în mod automatizat, conducându-se de principiul legalității schimbului de date, adică pornind de la temeiul legal ce stă la bază și scopul legal urmărit.

Totodată, jurnaliștii, care sunt consumatori de date și nu dețin sisteme informaționale capabile să consume date în regim automatizat, pot accesa datele respective utilizând Modulul „Date cu Acces Autorizat” de pe Portalul Guvernamental de Date (https://date.gov.md/).

La modul practic pentru a avea acces la date, jurnaliștii și/sau instituțiile mass-media trebuie să inițieze procedură de conectare standardizată, care poate fi realizată accesând:

  1. Platforma de interoperabilitate MConnect – https://mconnect.gov.md;
  2. Catalogul Semantic – https://semantic.gov.md.
  • Identificați ce date doriți să accesați;
  • Accesați https://mconnect.gov.md, la rubrica Procedura de conectare, găsiți modelul de Cerere de conectare tipizată;
  • Completați Cererea la toate capitolele, în special atrageți atenția la temeiul legal de consum de date și scopul care determină accesul la date. (cerință impusă de cadrul legal de schimb de date și interoperabilitate Legea nr. 142/2018, HG nr. 211/2019);
  • Semnați Cererea folosind semnătura electronică. Cererea va fi completată cu informații privind scenariul de consum de date, seturile de date necesare, temeiul și scopul legal, persoanele de contact;
  • Transmiteți Cererea semnată electronic în adresa AGE sau pe mconnect@egov.md;
  • După recepționarea Cererii, echipa AGE va începe procedura de procesare a Cererii și va reveni cu un răspuns către Utilizator în termeni rezonabili (30 zile conform Cadrului normativ).

SAU

  • Accesați https://semantic.gov.md;
  • Utilizatorul trebuie să identifice seturile de date (activele semantice – Interpelările) necesare sau care vor fi consumate prin MConnect explorând pagina Interpelărilor;
  • După explorarea tuturor Interpelărilor, Utilizatorul salvează activele semantice în Coșul de preferințe prin accesarea iconiței;
  • Utilizatorul urmează să selecteze una sau mai multe interpelări din cele salvate din Coșul de preferințe separat sau click pe Selectează toate și se va activa butonul Completează Cererea de conectare;
  • După accesarea butonului Completează Cerere, se va deschide separat o pagină cu câmpurile care urmează a fi completate de către Utilizator;
  • După completarea Cererii de conectare la MConnect se va activa butonul Descarcă Cererea;
  • După descărcare Utilizatorul urmează să semneze Cererea de conectare la MConnect folosind platforma MSign. Dacă Utilizatorul NU deține semnătură electronică sau NU are drept de semnătură, va transmite Cererea către persoana care deține semnătura electronică și are drept de semnătură;
  • După semnarea Cererii, Utilizatorul urmează să o transmită către echipa AGE responsabilă de schimbul de date și interoperabilitate la adresa: mconnect@egov.md;
  • După recepționarea Cererii, echipa AGE va începe procedura de procesare și va reveni cu un răspuns către Utilizator în termeni rezonabili.

Concluzionând cele expuse, este necesar de menționat că pentru jurnaliști și instituții mass-media este primordial să cunoască ce date există în Registrele Informaționale ale statului pentru a putea fi accesate într-un regim automatizat, excluzând solicitările transmise la instituțiile statului pe suport de hârtie, interacțiunea cu funcționarii statului și economisind timp și bani. Deci, o imagine de ansamblu asupra seturilor de date existente în Registrele Informaționale ale statului și care pot fi consumate prin Platforma de interoperabilitate (MConnect) poate fi accesată pe Catalogul Semantic (https://semantic.gov.md/ro/), despre care vom scrie în LIDFLAS

#LIDFlash | Protecția Jurnaliștilor în Timpul Conflictelor Armate și Rolul Crucial al Gândirii Critice în Educația Tinerilor

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Artiom Gușan | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În contextul conflictelor armate, jurnaliștii devin adesea eroii tăcuți, aducând lumii informații vitale despre ororile din zonele de conflict. Cu toate acestea, în exercitarea datoriei lor, acești profesioniști se confruntă cu riscuri imense, puse în evidență de pericolele la care sunt expuși în teren. Protejarea lor devine astfel o chestiune vitală pentru menținerea libertății de exprimare și pentru furnizarea unei perspective autentice asupra evenimentelor.

Protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor armate

Într-un mediu în care tehnologia și informațiile se răspândesc rapid, jurnaliștii se confruntă cu provocări crescânde în asigurarea securității lor. Protecția lor în timpul conflictelor armate devine un aspect crucial, iar abordarea acestui subiect necesită angajament continuu din partea comunității internaționale și a organizațiilor media. Deși există norme și principii legale, cum ar fi cele din Dreptul Internațional Umanitar, aplicarea lor efectivă pe teren rămâne o provocare.

Expoziția jurnaliștilor la riscuri precum răpirile, amenințările și chiar arestările evidențiază necesitatea unor strategii de protecție adecvate. Planificarea meticuloasă, pregătirea medicală și o înțelegere profundă a contextului cultural și istoric reprezintă elemente esențiale pentru supraviețuirea în astfel de medii periculoase.

Gândirea critică și educația tinerilor

În paralel cu eforturile de a asigura protecția jurnaliștilor, este esențial să cultivăm gândirea critică în rândul tinerilor. Educația media joacă un rol vital în acest sens, oferindu-le tinerilor instrumentele necesare pentru a evalua informațiile în mod critic și a recunoaște importanța jurnalismului într-o societate informată.

Gândirea critică implică nu doar evaluarea atentă a informațiilor, ci și conștientizarea provocărilor cu care se confruntă jurnaliștii în timpul conflictelor armate. Tinerii trebuie să înțeleagă că jurnaliștii, prin munca lor curajoasă, aduc la lumină realități complexe și uneori tulburătoare. Prin educația lor media, tinerii pot dezvolta abilități de discernământ și pot deveni consumatori informați, capabili să distingă între sursele credibile și manipulare.

Integrarea protecției jurnaliștilor și educației media

Protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor armate și cultivarea gândirii critice în rândul tinerilor sunt două aspecte interconectate ale unei societăți informate și angajate. Angajamentul comunității internaționale, al statelor și al organizațiilor media este crucial pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de protecție și pentru promovarea gândirii critice în educație.

Prin abordarea sinergică a acestor două aspecte, avem șansa de a crea o societate în care jurnaliștii să poată desfășura misiunea lor în siguranță, iar tinerii să devină cetățeni informați și critici, pregătiți să înțeleagă și să aprecieze rolul esențial al jurnalismului în modelarea perspectivei lor asupra lumii.

#LIDFlash | Responsabilitatea jurnalistică și standardele legale: abordări pentru tineri

/0 Comments/in /by

LIDFlash | Corina Zaporojan | expertă asociată LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În era informației digitale, jurnalismul etic reprezintă un pilon esențial pentru integritatea societății. Pentru tineri, înțelegerea și aplicarea principiilor jurnalismului etic sunt vitale, nu doar pentru cei care aspiră la o carieră în domeniu, ci și pentru a deveni cetățeni informați și responsabili.

Jurnalismul etic se bazează pe obiectivitate, corectitudinea și echilibrul surselor și responsabilitatea față de public. Aceste principii ghidau jurnalistul într-o căutare neobosită a adevărului și într-un angajament de a servi interesul public. Jurnalismul nu este doar un mijloc de informare, ci și un instrument de supraveghere a puterii și un apărător al democrației. În contextul actual, când informațiile false se răspândesc rapid, respectarea acestor principii devine și mai crucială. Standardele etice și legale se intersectează, creând un cadru în care jurnalistul trebuie să opereze cu integritate, respectând atât codul moral, cât și pe cel legal.

Educația în domeniul mass-media și jurnalism este esențială pentru formarea viitorilor jurnaliști. Programele educaționale trebuie să pună accent pe înțelegerea și aplicarea responsabilității etice și legale în jurnalism. În cadrul subiectelor controversate este necesar să fie prezentate informațiile corect şi echilibrat, vizate în mod egal părţile implicate în dispută. De asemenea, mass-media trebuie să asigure accesul publicului la o multitudine de păreri diverse care ar ajuta auditoriul să-şi creeze propria opinie asupra celor întâmplate.

Studiile arată că jumătate din noua generație folosesc rețelele sociale ca sursă principală de știri în fiecare zi. De asemenea, apelează la site-uri de știri și podcasturi doar online pentru a fi informați. Având în vedere că următoarea generație se bazează aproape exclusiv pe surse de știri online, este esențială  etica în jurnalism pentru a promova adevărul, transparența și acuratețea.

Respectarea prezumției nevinovăției este un principiu fundamental, reglementat atât în legea fundamentală cât și în normele etice ale jurnalismului. Jurnaliștii trebuie să acţioneze responsabil şi să se abţină de la acuzaţii la adresa diferitor persoane, pornind de la premisa că oricine este considerat nevinovat până la demonstrarea vinei acestuia în instanţă.

Responsabilitatea tinerilor jurnaliști nu se limitează doar la verificarea faptelor, ci și la înțelegerea contextului mai larg în care informațiile sunt produse și distribuite. În plus, tinerii jurnaliști trebuie să fie conștienți de puterea și impactul rețelelor sociale și să utilizeze aceste platforme cu responsabilitate, respectând totodată drepturile de confidențialitate și de autor.

Standardele etice stabilesc necesitatea de a cita, în mod obligatoriu, sursa și autorul informației, atunci când materialele jurnalistice sunt preluate din alte surse. Plagiatul este inadmisibil.

Este esențial ca limbajul utilizat ar trebui să fie corect, pentru a nu lăsa loc de interpretări și pentru a nu contribui la perpetuarea unor stereotipuri și prejudecăţi. Viitorul jurnalismului etic depinde de capacitatea noastră de a cultiva aceste valori în rândul noii generații, pregătindu-i să devină vocea adevărului și integrității într-o lume în continuă schimbare.

Prin încurajarea unei abordări etice și legale în practica jurnalistică, putem asigura nu doar calitatea informațiilor, dar și integritatea democrației. Educația și formarea continuă a tinerilor jurnaliști în spiritul acestor valori va fi cheia unui viitor în care jurnalismul își menține rolul de pilon al societății.

#LIDFlash | Responsabilitatea Jurnalistică și Standardele Legale: Abordări pentru Tineri

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Corina Zaporojan | expertă asociată LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Într-o societate informațională, analiza responsabilității sociale a presei este un element cheie în contextul evoluției mass-media la nivel mondial, or informarea obiectivă, echidistantă și multiaspectuală asigură o societate bine informată și educată.

Primele reflecții despre responsabilitatea socială apar în lucrarea lui Platon Statul. Potrivit marelui filozof, cine are putere trebuie să fie responsabil de bunăstarea societății afectate de acea putere. În zilele noastre, este dificil de determinat cu certitudine natura și gradul de influență a mass-media asupra societății, deși nimeni nu neagă impactul major. Rolul jurnalistului în cadrul fiecărei societăți este foarte important, or acesta zilnic „jonglează” cu informații importante, realizând un șir de funcții precum transmiterea informației, educație, formarea, influențarea și manipularea opiniei publice.

Paradoxal, jurnaliștii manevrează din ce în mai competitiv pe libertate și ignoră responsabilitatea, urmărind un profit financiar, creșterea circulației, popularitatea și mulți alți factori diametral opuși intereselor societății și scopurilor  mass-media ca mijloc de informare.

După cum constată specialiștii, doctrina responsabilității sociale a comunicării mediatice are la bază accesul neîngrădit al tuturor cetățenilor la informaţia de interes social/ public, idee inspirată din codurile profesionale ale ziariștilor din țările cu democrația consolidată, și care, în esență, semnifică un compromis între punctul de vedere al necesității controlului din partea guvernului, privind mijloacele de comunicare de masă, și a concepției de sprijin deplin acordat libertății presei.[1]Atunci când predomină libertatea, se ignoră responsabilitatea, fapt care aprofundează necesitatea implementării eticii și integrității profesionale.

În Republica Moldova, o realizare esențială în acest sens a fost în 1999 când în cadrul Congresul extraordinar al Uniunii jurnaliștilor a fost aprobat Codului principiilor de Etică Profesională al jurnalistului, care a fost baza  Codul deontologic al jurnalistului adoptat ulterior pe 3 mai 2011. Respectarea acestor norme și obligațiuni morale din Codul deontologic creează un câmp propice dezvoltării unui veritabil jurnalist în raport de misiunea sa față de societate și publicul căruia îi servește. Etica, la rândul ei, se referă la un set de reguli inerente profesiei la care aderă mass-media pentru că au o datorie esențială față de societate, datorită audienței mari. În opinia vicepreședintei Audiovizualului, Aneta Gonța,  Codul deontologic trebuie să rămână important, o biblie, o carte de căpătâi dacă vreți, pentru toți jurnaliștii care pretind că sunt într-adevăr jurnaliști și își fac această meserie din cele mai bune intenții[2].

 În sprijinul responsabilității morale a jurnalistului, este și Consiliul de Presă din Republica Moldova – organ de autoreglementare, lipsit de autoritate juridică și independent de puterea politică. În cazul în care se constată presupuse încălcări ale normelor deontologice în activitatea mass-media, Consiliul de Presă are rolul de mediere și de soluționare a litigiilor. Consiliul examinarea o presupusă încălcare, atunci când parvine o reclamație sau din oficiu se autosesizează, urmând o opinie formală privind constatarea sau neconstatarea acesteia.

Centrul pentru Jurnalism Independent a realizat în ianuarie 2022 un Studiul de necesități ale instituțiilor mass-media din Republica Moldova[3], care relevă problemele ce țin de nerespectarea deontologiei jurnalistice. De exemplu, întrebați care ar fi motivele din care nu se respectă standardele unui jurnalism de calitate, respondenții au invocat cel mai des pregătirea insuficientă a jurnaliștilor, presiunile politice, restricționarea accesului la informație, dorința de a obține cât mai multe vizualizări sau influența proprietarilor mass-media. Nu este un secret că, restricționarea accesului la informație este una din marile revendicări în domeniul mass-media din Republica Moldova, invocându-se sistemele birocratice, comportamentul obstrucționist al autorităților ori legislația în domeniul confidențialității și protecției datelor. Pe de altă parte, un raport anual al index-ul libertății presei din an. 2023 publicat de organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF), Moldova figurează pe locul 28 în lume, între Australia și Austria, înaintea multor țări din Uniunea Europeană, fapt care denotă că lucrurile stau mult mai bine în realitate.

Totuși, dimensiunea responsabilității morale este ineficientă în lipsa unui mecanism de sancționare eficient, precum este responsabilitatea juridică prin prisma normelor de drept care nu doar impun o conduită obligatorie, dar și instituie un set de sancțiuni în acest sens. Importanța reglementării juridice a activității jurnalistice este edictată de numărul imens al știrilor eronate, imorale, senzaționale și chiar malefice transmise de aceștia. În unele cazuri jurnaliștii abordează şi explică publicului și societății în ansamblu de subiecte pe care nici ei înșiși nu le înțeleg. În astfel de situații, știrile sunt neclare, confuze, cu abordări greșite, care produc dezinformare, ceea ce dăunează foarte mult pentru întreaga mass-media. În plus, ne manifestăm convingerea că între mass-media și societate este un raport de interdependență, or societatea care consumă mass-media este însăși responsabilă pentru aceasta.

O presă reglementată juridic, democratică și liberă în Republica Moldova a apărut în 1994 când Parlamentul a adoptat Legea Presei, iar în decembrie 1995 a fost promulgată Legea audiovizualului, urmată în 2018 de Codul serviciilor media audiovizuale,  Legea privind accesul la informație din 2000, Legea cu privire la libertatea de exprimare din 2010, Legea pentru ratificarea Convenţiei europene cu privire la televiziunea transfrontalieră 2002, Legea privind aprobarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova 2018 și altele. Imperfecțiunile cadrului normativ al RM sunt completate prin Legea nr.143/2018 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, care introduce termenul de „dezinformare” și are drept scop asigurarea securității informaționale în spațiul audiovizual, impunând un șir de restricții și sancțiuni în acest sens.

Nerespectarea cadrului juridic legal de către un jurnalist atrage răspunderea juridică, în calitatea sa de cetățean cu drepturi și obligații deopotrivă. În acest sens, distingem între răspunderea civilă delictuală și cea penală. În continuare am analizat atragerea la răspundere juridică a unui jurnalist prin prisma activității jurnalistice.

Răspunderea civilă delictuală își are temelia în prevederile cap.XXXIII ale Codului civil care stabilește că, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.[4]

În goana după popularitate, vizualizări și influență în activitatea jurnalistică deseori sunt afectate drepturile fundamentale ale omului. Convenția europeană a drepturilor omului prevede că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. Această normă este reglementată și de Constituția Republicii Moldova care prevede că „statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privatăˮ.[5]

În continuarea reglementărilor menționate, Codul civil stabilește că în condițiile legii, orice persoană fizică are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la libera exprimare, la nume, la onoare, demnitate și reputație profesională, la propria imagine, la respectarea vieții intime, familiale și private, la protecția datelor cu caracter personal, la respectarea memoriei și corpului său după deces, precum și la alte asemenea drepturi recunoscute de lege (art.43).

Pentru activitatea jurnalistică în limitele legale, considerăm absolut esențiale prevederile atingerile aduse vieții private, reglementate de prevederile art.46 Cod civil:

a) intrarea sau rămînerea fără drept în locuință ori luarea din aceasta a oricărui obiect fără consimțămîntul celui care o ocupă în mod legal;

b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvîrșită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoștință de cauză, a unei asemenea interceptări;

c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără consimțămîntul acesteia;

d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spațiu privat, fără consimțămîntul celui care îl ocupă în mod legal;

e) ținerea vieții private sub observație, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;

f) difuzarea de știri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viața intimă, personală sau de familie, fără consimțămîntul persoanei în cauză;

g) difuzarea de materiale conținînd imagini privind o persoană aflată la tratament în unitățile de asistentă medicală, precum și a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanțe în legătură cu boala și cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără consimțămîntul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără consimțămîntul familiei sau al persoanelor îndreptățite;

h) utilizarea, cu rea-credință, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;

i) difuzarea sau utilizarea corespondenței, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reședința temporară, precum și numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără consimțămîntul persoanei căreia acestea îi aparțin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele.[6]

Conform practicii judiciare dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională deși reglementate atât de normele Constituționale cât și de prevederile Codului Civil (art.43), este cel mai des afectat anume în domeniul mass-media. În acest sens, ne exprimăm convingerea că anume lipsa de responsabilitate jurnalistică și determină multitudinea de litigii, care se finalizează prin dezmințirea informațiilor false în coraport de necesitatea respectării rigorilor Legii cu privire la libertatea de exprimare.

Răspunderea penală este realizată prin prisma prevederilor Codului penal, care reglementează în cap.II conceptul de infracţiune drept o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală. În acest sens, apreciem drept infracțiuni care pot fi comise în cadrul activității jurnalistice precum șantajul (art.189); Violarea dreptului la secretul corespondenței (art.178).[7] Fapta ilegala de calomnie a fost înainte prevăzută de Codul penal al Republicii Moldova, însă legiuitorul a decis ca această normă sa fie abrogată. În prezent, răspândirea cu bună ştiinţă a unor informaţii mincinoase ce defăimează o altă persoană, constituie contraventia de calomnie și se pedepsește de Codul Contravențional (art.70).[8]

Așadar, evoluția societății în zilele noastre impune satisfacerea nevoilor sociale obiective care se realizează prin asumarea responsabilităţii, precum şi prin transformarea acesteia în răspundere concretă civilă or penală, a cărei realizare se face şi prin forţa de constrângere a statului ca finalitate.

Nereglementarea responsabilităţii jurnalistice ar atrage, multiple consecinţe negative. Astfel, în lipsa responsabilităţii declarate şi delimitate de legiuitor, aceasta și-ar pierde din valoare și impactul social. Presa poartă răspundere în fața societății și este responsabilă promovând deopotrivă prezentarea unor informaţii de interes public, care să aibă ca scop realizarea binelui social, care să fie veridice și pe baza cărora tot mai mulţi cetăţeni să aibă încredere și să fie convinşi că adoptă decizii corecte.

[1]https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Responsabilitatea%20sociala%20a%20comunicarii%20mediatice.pdf, pag.167

[2] https://mediacritica.md/ce-sunt-normele-deontologice-si-de-ce-jurnalistii-trebuie-sa-le-respecte-2/

[3] https://cji.md/studiul-necesitati-mass-media-2022/

[4] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=139905&lang=ro#

[5] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136130&lang=ro#

[6] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=139905&lang=ro#

[7] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=109495&lang=ro

[8] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=139460&lang=ro#

LIDFLASH – analiza narațiunilor dezinformatoare bazate pe știri false

/0 Comments/in /by

LIDFLASH | Dan NICU | expert asociat LID Moldova [2.02.2024]

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Material analizat: „Moldova nu dorește să revină asupra relațiilor în deteriorare cu Transnistria”. Articolul a apărut pe data de 15 decembrie pe canalul de Telegram „Cutia Pandorei” (Ящик Пандоры).[1]

Traducerea în română a textului:

„Moldova nu-și va reconsidera abordarea față de reglementarea problemei transnistrene, în ciuda înrăutățirii relațiilor cu Tiraspolul. Despre asta a declarat șeful MAEIE Nicolae Popescu.

„Poziția noastră e cunoscută. Este legea anului 2005, care presupune reintegrarea țării pe baza condițiilor care oferă cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului drepturile democratice necesare. Evident, ne este necesar un progres în chestiunea evacuării trupelor ruse care se află ilegal pe teritoriul nostru. Scopurile sunt clare, realizarea lor va depinde de circumstanțe.”, – a spus Popescu.”

Conținut informativ:

Știrea analizată preia o declarație a ministrului afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, și o comentează în mod tendențios, încercând să acrediteze ideea existenței unor așa-zise „relații bilaterale” între Republica Moldova și „republica moldovenească nistreană”. Crearea unei aparențe a acestor „raporturi interstatale” este una din direcțiile principale de acțiune atât în discursul public al așa-zișilor „lideri” ai grupului infracțional organizat cu pretenții de conducători de stat de la Tiraspol, cât și în propaganda desfășurată de aceștia.

Tehnica de dezinformare este ruperea din context a unei declarații oficiale și prezentarea ei în manieră tendențioasă.

De ce este falsă/tendențioasă narațiunea?

Titlul și prima propoziție a materialului învinovățesc Chișinăul oficial de nedorință de a-i acomoda pe exponenții structurilor anticonstituționale de la Tiraspol și de a depune eforturi pentru „refacerea relației” cu aceștia. În realitate, nu există nicio obligație a Chișinăului de a construi o „relație bilaterală” cu Tiraspolul, deoarece în accepțiunea propagandei exponenților anticonstituționali, aceștia tratează problema din perspectiva așa-zisei „statalități transnistrene” și pretinse independențe a „r.m.n.”. Această perspectivă  este inacceptabilă pentru autoritățile constituționale de la Chișinău, întrucât Chișinăul nu poate construi relații „bilaterale” pe propriul teritoriu recunoscut internațional. Din perspectiva Republicii Moldova, negocierile care au loc în procesul de reglementare a problemei transnistrene au loc pentru că există mai multe obligații interne și internaționale ale autorităților naționale, printre care restabilirea integrității teritoriale dar și obligația pozitivă față de cetățenii de pe malul stâng al Nistrului, întrucât peste 90% din populația regiunii deține cetățenia țării noastre. Astfel, o bună parte din contactele care există în formatele de negocieri între reprezentanții autorităților naționale și cei ai structurilor de la Tiraspol sunt axate pe rezolvarea anumitor probleme concrete cu care se confruntă populația de pe malul stâng. Multe din aceste probleme sunt cauzate chiar de către exponenții entității separatiste, cu scopul de a influența agenda negocierilor și a evita discutarea subiectelor cu adevărat importante. Cursul adoptat de autoritățile Republicii Moldova față de problematica transnistreană în ultima perioadă vizează impulsionarea procesului de extindere și fortificare a spațiilor unice în materie de circulație liberă a persoanelor, afaceri, domeniul fiscal, aplicarea legilor și drepturile omului. Autoritățile naționale nu au de ce să construiască „relații bilaterale” cu o entitate definită ca anticonstituțională în legislația națională[2]. Ele se conduc de legislația în vigoare, iar legea organică 173/2005 conține viziunea oficială asupra reglementării transnistrene și statutului regiunii în cadrul statului unitar și indivizibil. Astfel, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu nu putea declara altceva decât ceea ce a declarat.

[1] https://t.me/pandorapmr/6544

[2] Codul Penal, articolul 13423, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136064&lang=ro

LIDFLASH|Catalogul semantic – instrument pentru stabilirea seturilor de date pentru jurnaliști

/0 Comments/in , /by

LIDFLASH | Igor Aramă | expert asociat LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Catalogul semantic este un instrument digital de lucru care asigură unificarea și uniformizarea definițiilor și clasificatoarelor, descriere univocă a structurilor de date, reutilizarea acestor date și facilitarea interacțiunii pe platforma de interoperabilitate (MConnect).

Sistemul informațional Catalogul Semantic a fost elaborat ca urmare a analizei practicilor actuale de gestionare a datelor cu scopul de a îmbunătăți calitatea generală a datelor, utilizarea și coordonarea acestora, respectiv alinierea lor la practicile internaționale. Pentru sporirea calității datelor și informațiilor despre acestea, precum și implementarea bunelor practici internaționale a fost nevoie de a identifica un mod cât mai eficient și centralizat de sistematizare și gestionare a informațiilor despre date.

Conceptul Sistemului informațional „Catalogul semantic” și Regulamentul privind modul de ținere a Registrului format de Sistemul informațional „Catalogul semantic” au fost aprobate prin HG323/2021.

I.P. Agenția de Guvernare Electronică (AGE) este desemnată drept autoritate competentă pentru asigurarea schimbului de date și interoperabilității prin intermediul platformei de interoperabilitate și se efectuează în baza activelor semantice înregistrate în Catalogul Semantic instituit de către Guvern. În acest sens, AGE administrează Catalogul Semantic prin identificarea, înregistrarea, publicarea, actualizarea și eliminarea activelor semantice (datelor).

La modul practic, pentru utilizarea eficientă a Catalogului Semantic și pentru a înțelege ce date există în Registrele Informaționale din stat, jurnaliștii au disponibilă o interfață intuitivă, care permite, în calitate de potențiali participanți la schimbul de date să exploreze și să acceseze informații privind datele publicate, direct de pe pagina principală a Catalogului Semantic structurat în felul următor:

  • Categorie – reprezintă gruparea activelor semantice în baza proprietăților și relațiilor dintre acestea (ex. sănătate, afaceri externe, transport, etc.);
  • Entitate – activ semantic ce descrie o structură de date despre un obiect, într-un anumit context. Exemple de entități: persoană fizică, persoană juridică, vehicul, document;
  • Clasificator – totalitatea semnificațiilor unor sau altor caracteristici ale obiectului şi codurilor digitale sau literale ce corespund acestora. Exemple de clasificatoare: clasificatorul tipurilor de documente, clasificatorul tipurilor de vehicule, etc.;
  • Interpelare – descrie parametrii în baza cărora pot fi consumate și/sau furnizate date (parametri de intrare), caracteristicile de disponibilitate ale activelor semantice în procesul schimbului de date. Exemple de interpelări: GetVehicleByIDNO, GetPerson, GetRealEstateByIDNP, etc.;
  • Eveniment – o combinație de active semantice interconectate care descriu și definesc procese, stări supuse schimbării în raport cu obiectul/subiectul evenimentului.

Deci, jurnaliștii pot naviga prin Catalogul Semantic și consulta conținutul acestuia pentru a înțelege ce date pot fi consumate de către ei în procesul de prestare a serviciilor jurnalistice. Informația din Catalogul Semantic este publică și poate fi consultată fără autentificare cu o semnătură electronică.

Totuși, autentificarea cu semnătura electronică este necesară dacă urmare a consultării datelor, jurnalistul intenționează să depună o cerere de conectare la Platforma de interoperabilitate (MConnect).

Beneficiile Catalogului Semantic

  1. accesul facil la inventarul activelor semantice al Republicii Moldova în vederea identificării furnizorului primar de date de care sunt interesați jurnaliștii;
  2. punct unic central de referință pentru înregistrarea, evidența, consultarea de către jurnaliști a activelor semantice;
  3. sunt puse bazele pentru asigurarea interoperabilității semantice, iar drept urmare pentru asigurarea unei înțelegeri și interpretări uniforme a semnificației datelor;
  4. sunt create funcționalități avansate pentru toți actorii implicați în vederea gestionării eficiente, optime și facile a activelor semantice pe durata întregului ciclu de viață a acestora și a proceselor de lucru aferente;
  5. alinierea la standardele europene și internaționale în materie de interoperabilitate semantică.

Drept concluzie menționăm că Catalogul Semantic este o resursă informațională valoroasă și cuprinzătoare (complexă) prin care se poate solicita acces la date publice și cu caracter personal, dar și se oferă o viziune de ansamblu asupra datelor existente în Sistemele Informaționale de stat, care pot fi folosite de către entitățile mass-media interesate și specializate în elaborarea materialelor de investigație, studiilor, cercetărilor, analizelor, dar și redactării materialelor informative la nivel național și global.

LID FLASH | ACCESUL LA DATE DE INTERES PUBLIC VS. PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

/0 Comments/in /by

LIDFLASH | Mihai Furnica | expert asociat LID Moldova [22.01.2024]

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În esență, statul trebuie să asigure un echilibru just între dreptul subiecților de acces la datele de interes public și respectarea regimului juridic al datelor cu caracter personal. Prin urmare, în contextul procesării cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, furnizorii de informații/date sunt obligați să asigure respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Totodată, dacă operatorul va stabili că informația solicitată reprezintă un interes sporit sau chiar există un interes public ca informația să fie cunoscută, în acest caz va interveni aplicabilitatea prevederilor art.10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Prevederea din art.10 aferent Legii nr.133/2011, statuează că prevederile art.5, 6 şi 8 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.                       

Complementar, informațiile/datele cu caracter personal solicitate de reprezentanții mass-media trebuie să corespundă scopului declarat, precum și ca acestea să fie adecvate, pertinente și neexcesive în raport cu acest scop, cu asigurarea confidențialității și securității datelor care le-au devenit cunoscute. Totodată, limitarea accesului la datele cu caracter personal urmează a fi realizată prin respectarea criteriului proporționalității prevăzut la art.8, alin.(1) din Legea nr.148/2023. Așadar, datele cu caracter personal urmează a fi dezvăluite dacă există un interes public superior în accesarea informațiilor. Conex acestui aspect s-a expus Curtea Constituțională prin Hotărârea nr.3/2021, care statuează că autoritățile și instituțiile publice care furnizează informații atribuite datelor cu caracter personal sunt obligate să creeze condiții care ar asigura protecția acestor date, cu respectarea principiilor și a criteriilor de punere  în balanță stabilite de Curte prin Hotărârea nr.29/2019. În speță, Hotărârea Curții Constituționale nr.29/2019 enunță un set de criterii care pot fi utilizate în balanță a dreptului de acces la informații de interes public în raport cu dreptul la respectarea vieții private: 

  • Contribuția la o dezbatere de interes public: interesul public este legat, de obicei de chestiuni care afectează publicul într-o asemenea măsură încât ar putea fi interesat în mod legitim de acestea, care îi atrag atenția sau care îl vizează într-un grad semnificativ, în special dacă afectează bunăstarea cetățenilor sau viața comunității. Este, de asemenea, cazul chestiunilor apte să dea naștere unor controverse considerabile, care vizează o problemă socială importantă sau care implică o problemă cu privire la care publicul va avea un interes de a fi informat. Interesul public nu poate fi redus la setea publicului de informație despre viața privată a altora sau la dorința auditoriului de informații ,,picante” sau de știri de senzație. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că dreptul de acces la informații este un instrument important pentru cuantificarea abuzurilor, greșelilor de administrare, corupției și pentru punerea în aplicare a drepturilor fundamentale ale omului.
  • Gradul de notorietate a persoanei și subiectul informației solicitate: în această privință trebuie făcută diferența între persoanele private și persoanele care acționează într-un context public, așa cum sunt figurile politice și cele publice. În consecință, dacă  o persoană privată necunoscută publicului poate pretinde la o protecție deosebită pentru dreptul ei la viața privată, această concluzie nu este valabilă și pentru figurile publice. În acest sens pot fi prezentate unele fapte menite să contribuie la o dezbatere în societate referitor la persoanele publice, în exercițiul funcției lor, și nicidecum prezentarea  detaliilor vieții private ale acestor persoane, în scopul satisfacerii curiozității publice în acest sens. 
  • Conținutul, forma și consecințele publicării: corespunzător aceleiași Hotărâri, Curtea Constituțională relevă că decizia unui jurnalist de a trata un anumit subiect reprezintă o libertate a exprimării. Prin urmare, libertatea de exprimare lasă la discreția organizațiilor sau a jurnaliștilor să decidă detaliile care trebuie publicate pentru a asigura credibilitatea unui articol sau studiu. Mai mult, instituțiile mass-media și în special jurnaliștii se bucură de libertatea de a alege știrile care le captează atenția și pe care le vor trata și modul în care le vor trata. Totuși această libertate nu este scutită de responsabilități. Astfel, jurnaliștii trebuie să asigure acest echilibru fragil între libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private sub aspectul protecției datelor cu caracter personal, în exercitarea activităților/investigațiilor jurnalistice.

#LIDFlash | Impactul Fake News asupra Gândirii Critice și Necesitatea Educației Media

/0 Comments/in /by

LIDFlash| Corina Zaporojan | expertă asociată LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Educația mass-media și dezvoltarea gândirii critice sunt cruciale pentru navigarea eficientă în toate platformele online, atât de diversificate în zilele noastre. Aceasta se referă la procesul de învățare, cum să analizăm și să interpretăm diversele forme de comunicare în masă.

Educația mass-media îi învață pe cetățeni să recunoască adevărul de minciună și manipularea în conținuturile media. Aceasta include înțelegerea modului în care alegerea cuvintelor, imaginilor și a unghiurilor de abordare influențează percepția noastră. De exemplu, comparând modul în care diferite surse de știri raportează același eveniment, putem învăța să identificăm cât de obiective sau părtinitoare sunt acestea.

Scopul de bază este formarea opiniei publice și a normelor sociale. De exemplu, campaniile publicitare și programele de radio sau televiziune pot influența atitudinile și comportamentele. Înțelegând aceste influențe, oamenii pot dezvolta o perspectivă mai critică asupra mesajelor primite. Oamenii pot înțelege cum sunt promovate anumite comportamente și atitudini și pot recunoaște influența subtilă a mass-media asupra propriilor valori și decizii.

Un aspect crucial al educației mass-media este alfabetizarea media. Aceasta nu se referă doar la capacitatea de a citi și de a scrie, ci și la abilitatea de a interpreta și de a înțelege diversele forme de comunicare în mass-media. Prin învățarea limbajului media, oamenii devin mai echipați să recunoască modul în care sunt prezentate știrile, să înțeleagă tehnicile de editare și să aprecieze complexitatea procesului de creație media. Acest nivel de înțelegere permite o analiză mai profundă și mai critică a conținutului media.

Aceasta implică învățarea cum să citim și să interpretăm diferitele moduri de prezentare a informațiilor în mass-media, de la știri la reclame și filme. Înțelegând tehnicile folosite pentru a transmite mesaje, cum ar fi unghiurile camerei, montajul sau retorica, putem deveni mai critici și mai puțin susceptibili de manipulare.

Acest proces stimulează întrebările, analiza și evaluarea credibilității sursei și a conținutului informațiilor. Învățăm să căutăm dovezi, să comparăm surse și să recunoaștem posibilele erori sau omisiuni.

Luând în considerare impactul campaniilor de comunicare și conștientizare asupra cetățenilor sau al publicității pe comportamentul consumatorilor, vedem clar cum media poate influența percepțiile și acțiunile. Studiile arată că atunci când oamenii sunt educați despre tehnicile și intențiile din spatele acestor campanii, ei devin mai critici și mai puțin susceptibili de a fi influențați negativ. De asemenea, programele educaționale care se concentrează pe alfabetizarea media în școli au demonstrat o îmbunătățire semnificativă a abilităților de gândire critică ale elevilor.

O societate care valorizează și promovează gândirea critică va fi mai rezistentă la dezinformare și manipulare. Pe măsură ce tehnologia și media evoluează, importanța unei astfel de educații va crește, pregătindu-ne să facem față provocărilor viitoare.Educația mass-media nu este doar o componentă esențială a educației formale, ci și un element vital în dezvoltarea personală continuă. Ea echipează indivizii cu abilitățile necesare pentru a evalua critic informațiile, promovează o gândire independentă și încurajează responsabilitatea în consumul de media. Într-o lume în care suntem bombardați zilnic cu informații de toate felurile, abilitatea de a gândi critic nu este doar utilă, ci absolut necesară pentru a ne păstra integritatea intelectuală și pentru a contribui la o societate mai informată și mai conștientă.

Sursa foto: unsplash.com

LID Flash analiza narațiunilor dezinformatoare bazate pe știri false

/0 Comments/in , /by

LIDFLASH | Dan NICU | expert asociat LID Moldova [22.12.2023]

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Narațiune falsă: PAS a pierdut alegerile locale din 2023

După publicarea rezultatelor preliminare ale alegerilor locale din 5 și 19 noiembrie 2023, care au avut loc pe 5 noiembrie (cu un al doilea tur pe 19 noiembrie), anumite canale de Telegram și site-uri au publicat știri care transmiteau mesajul că PAS a pierdut alegerile, încercând să creeze astfel, o narațiune falsă în scop dezinformator. 

Material analizat: „Moldova se teme de război – partidul pro-european al Maiei Sandu a pierdut lamentabil alegerile locale.” Articolul a apărut pe 20 noiembrie pe canalul de telegram atribuit unui cunoscut analist militar și propagandist rus de origine ucraineană Yuri Podolyaka și a fost republicat de mai multe canale de Telegram din Republica Moldova, printre care cel al deputatului PSRM Bogdan Țîrdea.

Conținut informativ: 

Știrea analizată face câteva afirmații principale:

  • PAS a pierdut categoric alegerile locale.
  • PSRM a luat sub control exclusiv 17 din 32 de „organe locale ale puterii” și 11 din 18 orașe.
  • PAS nu poate crea majorități pe cont propriu în niciun consiliu local.

Tehnica de dezinformare este utilizarea știrilor false cu mesaj similar/identic, componente ale unei narațiuni. 

De ce este falsă narațiunea? Vom analiza afirmațiile materialului în cauză, luându-le rând pe rând pentru a le stabili veridicitatea și a verifica în ce măsură putem vorbi despre o știre falsă.

În primul rând, dacă ne referim la alegația că PAS ar fi pierdut „categoric” sau „lamentabil” alegerile locale, e necesar să examinăm faptele. Iar faptele arată că PAS a obținut cel mai mare număr de voturi acordate în cadrul acestor alegeri. Rezultatele alegerilor demonstrează că partidul de guvernare a obținut 3189 sau 31,91% din mandatele de consilieri de nivel I (comune, orașe, municipii cu excepția Chișinăului și Bălțiului), 357 sau 32,87% din mandatele de consilieri de nivel II (raioane + municipiile Chișinău și Bălți) și 291 sau 32,51% din mandatele de primari (sau 310, adică 34,63% dacă luăm în calcul cei 19 primari aleși independenți dar membri ai echipei PAS). Niciun alt partid/candidat nu a obținut mai multe mandate de primari și consilieri la nivel național. Pe locul doi se plasează PSRM, acest partid obținând 22,84% din mandatele de consilieri de nivel I, 23,57% din mandatele de consilieri de nivel II, și 16,09% din mandatele de primari.

În cifre absolute, din cele 11974 de funcții publice supuse scrutinului, PAS și-a propulsat în funcții 3837 candidați (32,04%), sau 3856 (32,2%) cu primarii aleși ca independenți dar membri ai echipei partidului. În cazul partidului plasat pe locul 2, PSRM, cifrele arată astfel: 2682 de reprezentanți în funcțiile de primari și consilieri de ambele nivele (22,39%). Mai trebuie spus și că în 19 din cele 32 de raioane ale Republicii Moldova, PAS a luat locul întâi după numărul de voturi acordate listei partidului la consiliile raionale.

Datele expuse demonstrează că PAS, partidul plasat pe locul unu ca reprezentare, l-a devansat pe cel aflat pe poziția secundă, PSRM, cu 1174 de mandate obținute, sau cu 9,81%. Or, în orice scrutin, fie parlamentar sau local, partidul care obține cele mai multe voturi și cea mai extinsă reprezentare în situația post electorală este considerat câștigător al alegerilor. Prin urmare, PAS este câștigător al alegerilor locale. Cifrele arată asta. 

Desigur, există nuanțe importante care trebuie luate în calcul. Este adevărat că PAS nu a acumulat majorități absolute (peste 50%) în niciunul dintre raioane, și este la fel de adevărat că nu a reușit să-și impună candidatul la funcția de primar în niciunul din cele 11 orașe cu statut de municipiu, inclusiv în municipiul Chișinău. Prin urmare nu putem discuta despre o victorie covârșitoare a partidului de guvernământ. Însă analiștii care, comparând rezultatele PAS la alegerile parlamentare din 2021 cu cele din prezent, trag concluzia că acest partid a pierdut alegerile, preferă să evite realizarea unei comparații cu alegerile locale din 2019, când Blocul ACUM, din care făcea parte și PAS, a luat puțin peste 20% din mandatele de toate nivelurile. Dacă scoatem din calcul reprezentanții din 2019 ai Partidului Demnitate și Adevăr, putem spune că în comparație cu precedentele rezultate de la alegerile locale, PAS aproape că și-a dublat cota de control a mandatelor de aleși locali. Și cu toate că nu a reușit să obțină majorități de peste 50% în vreun consiliu raional, se pot realiza coaliții cu reprezentanții altor forțe politice pro-europene, ceea ce deja se și întâmplă. În cel puțin 16 raioane, adică jumătate, PAS are șanse însemnate să participe la exercitarea puterii locale de nivel raional în calitate de vioară întâi, ca forță politică deținătoare a majorității relative în consiliile raionale. 

Ierarhizarea mandatelor de primari în funcție de mărimea și importanța localității are sens, și emiterea judecăților legate de victoria sau eșecul unei forțe politice la nivel național în funcție de controlarea acestor localități este justificată, însă doar până la un punct. Or, când ai, pe de o parte, un anumit număr de orașe cu primării controlate de reprezentanții opoziției (peste 20 din 35), iar pe de altă parte peste 300 de localități, fie și rurale, din peste 800, controlate de reprezentanți ai partidului puterii/afiliați acestuia, nu poți vorbi despre un „eșec total și lamentabil” al partidului puterii. Coroborând aceste rezultate cu cele din consiliile raionale, obținem un tablou în care PAS nu deține o majoritate covârșitoare a reprezentanților administrațiilor publice locale în funcție de afilierea lor politică, însă este oricum partidul cel mai bine reprezentat la nivel național.

Cazul municipiului Chișinău este diferit, candidatul PAS Lilian Carp a pierdut la diferență mare de scor în fața lui Ion Ceban, însă la votul politic pentru consiliul municipal, partidul lui Ceban, Mișcarea Alternativa Națională a devansat PAS cu doar 0.22% (33,10% pentru MAN versus 32,88% pentru PAS, sau 85162 vs 84614 voturi, diferență de 548), ambele forțe obținând câte 20 de mandate de consilieri din 51, adică 39,21%. Prin urmare, cu toate că tehnic vorbind MAN a învins PAS în municipiul Chișinău, diferența minimă de scor a adus cele două partide la egalitate în consiliul municipal, astfel putem spune că acestea, de fapt, mai curând și-au împărțit victoria la votul politic. 

Examinând în ansamblul său materialul analizat, este important să observăm că acesta îmbină falsuri depline (PSRM nu controlează 17 din 32 de raioane în urma acestor alegeri), inexactități (consiliile raionale sunt numite „consilii locale”), și informații reale (rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020 și parlamentare din 2021) pentru a face materialul credibil și a transmite mesajul subliminal – populația Republicii Moldova respinge guvernarea PAS și își dorește să fie alături de Rusia, care servește interesele Moscovei. Or, în condițiile unui vot cumulat în favoarea partidelor pro-ruse de 30-35% la ultimele scrutine electorale, inclusiv la cel local din 2023, această aserțiune este falsă. Astfel, putem concluziona că materialul analizat poartă semnele distinctive ale prezenței unui mesaj dezinformator, care ia forma unei știri false cu conținut pretins analitic.  

Creșterea autonomiei energetice a Republicii Moldova – implicații politice

/0 Comments/in /by

[…] Din punct de vedere politic, este nevoie ca autoritățile să convingă populația că Republica Moldova își poate asigura, într-un orizont de timp mediu (de exemplu până în 2030) autonomia energetică (adică semnificativ peste 50% din consumul de energie să fie asigurat din surse locale, inclusiv regenerabile) și că se se iau măsuri eficiente în acest sens. Doar astfel Chișinăul poate deveni cu adevărat liber în propriile opțiuni politice și geopolitice pe arena internațională. […]

Read more