Dionis Cenușă Integrarea semi-europeană a RM

Integrarea semi-europeană a Republicii Moldova: între agenda reformistă și guvernanța cleptocratică

/0 Comments/in /by

[ANALIZĂ Buletin Nr. 2] Dionis Cenușă | Europa capătă greutate politică și substanță economică în parametrii de percepție a realităților moldovenești, chiar dacă calea este complicată, iar mișcarea, de regulă – lentă. Ancorarea normelor Uniunii Europene (UE) în legislația națională sau conectarea la lanțul de producție și consum european conturează semnele unui modus operandi, în linii generale, reciproc avantajos. Astfel, procesul legislativ are acces la o sursă de inspirație pentru modernizare, iar entitățile economice pot pătrunde în “cercurile virtuoase” ale economiei UE, supusă unor măsuri de ecologizare. Pe lângă aspectele politice și economice, densitatea și intensitatea contactelor bilaterale proliferează tot mai multe intersecții de compatibilitate. Totuși, persistă o rezistență constantă a sistemului post-sovietic de valori și deprinderi împotriva înrădăcinării bunelor practici europene. Cu alte cuvinte, integrarea europeană are loc cu jumătăți de unitate și pași.

Caracterul parțial al aproprierii de UE nu este cauzat doar de problematizarea contextului intern moldovenesc, dar și de reacția “eurocraților” de la Bruxelles la semnalele de involuție democratică, percepute din Moldova. De altfel, maturizarea dialogului moldo-comunitar se caracterizează prin reliefarea unor contradicții interpretative grave despre ce trebuie să prevaleze: statul de drept, ca și un bun colectiv vital, sau calculele politice egocentrice, manevrate în stil ad-hoc? Din acest considerent, prescripția angajamentelor rezultate din parteneriatul cu UE se ciocnește, deocamdată, de înclinația guvernanților de la Chișinău spre negocierea sau forțarea unor concesii și/sau excepții. Astfel, în mod paradoxal, pare să coexiste două tendințe majore: interesul actorilor externi pentru fluidizarea procesului de guvernanță moldovenească și rezistența factorilor interni împotriva transformărilor democratice.

Trei bariere în calea reformelor

În termeni practici, agenda reformistă propusă de UE, prin intermediul Acordului de Asociere, întâmpină trei tipuri de obstacole. În primul rând, reformele inspirate din guvernanța europeană sunt scanate de posesorii voinței politice, concrescuți cu interese oligarhice. După ce este depășit filtrul oligarhic, acțiunile transformative trebuie să treacă de a doua categorie de bariere, care se regăsesc în interiorul instituțiilor de stat. Mediocritatea, politizarea sau absenteismul sunt doar câteva din trăsăturile preponderente ale administrației publice ce pot îngreuna sau atrofia orice reformă. Concomitent, profesionalismul și integritatea se află în retragere și tot mai rar pot servi ca aliați în producerea unor schimbări calitative. A treia categorie de obstacole constituie răspândirea, în mod (in)voluntar, a ignoranței sau indiferenței în interiorul societății. Prin urmare, este afectată exercitarea presiunii civice, care, odată funcțională poate supune efectiv voința politică și instituțiile statului interesului public. Toate aceste impedimente fac ca integrarea cu UE să fie mai degrabă “semi-europeană”, deoarece presupune hibriditate, cauzată de influența patologiilor atribuibile factorilor politici moldovenești, printre care cleptocrația.

Beneficiile și neajunsurile integrării europene

Paraliziile parcurse de relația moldo-comunitară, încă prezente sub varii aspecte, nu anulează nicidecum aspectele pozitive, materializate până acum, sub incidența circumstanțelor locale și a constrângerilor externe. În asemenea împrejurări, pot fi delimitate patru arii semnificative – politică, comercială, umană și simbolică, unde pot fi identificate îmbunătățiri în parcursul european al Republicii Moldova.

Din punct de vedere politic, dialogul cu instituțiile europene a atins o dinamică înaltă. Chiar și în condițiile stării înghețate a contactelor politice la nivel înalt, oficialii europeni comunică cu partea moldovenească, monitorizează situația din țară și promovează mesaje politice pro-reformă și pro-democrație. Datorită unei doze ridicate de automatism, asigurat de infrastructura instituțională a Acordului de Asociere, deplin în vigoare din vara anului 2016, relația bilaterală se reînnoiește, inclusiv pe timp de intemperii politice. Iar evenimentele din 2018, atât cele două rezoluții hiper-critice ale Parlamentului European din 2018, cât și decizia de a sista asistența financiară, doar demonstrează că UE interacționează cu politica moldovenească și intenționează să o îmbunătățească folosind condiționalitatea externă. 

Intensificarea legăturilor comerciale exemplifică capacitatea economiei moldovenești de a beneficia de pe urma proximității de spațiul economic european. Gradul de sofisticare al bunurilor sporește, la fel și corespunderea lor la standardele tehnice și de calitate de tip european. În mod definitiv, cota bunurilor moldovenești livrate în UE, care a atins 70% din totalul exporturilor, trebuie privită împreună cu deficitul comercial, care favorizează partea europeană. Liberalizarea comerțului cu UE nu reprezintă un produs static, ci necesită intervenții permanente de echilibrare pentru a proporționaliza beneficiile și costurile relaționării cu o super-putere economică.

Latura umană a relațiilor bilaterale se măsoară în multitudinea contactelor inter-umane, a căror fluidizare se datorează înlăturării regimului de vize cu UE în 2014. Până în martie 2019, circa 75% dintre cetățenii moldoveni au traversat frontiera europeană de peste 6 milioane de ori. Pe lângă aspectele economice, precum dezvoltarea serviciilor de transportare, diversificarea industriei turismului sau expansiunea mediului de afaceri moldovenesc, liberalizarea vizelor a facilitat o anumită trăinicie a legăturilor intra-familiale la nivelul emigranților moldoveni. Datele statistice raportate de UE evidențiază nu doar iregularități în comportamentul câtorva mii de moldoveni (șederi ilegale, solicitări de azil, etc.), care abuzează de laxitatea frontierelor europene. Practicarea neîntreruptă a abuzurilor, chiar și la o scară minoră, semnalează la fel o capacitate redusă a autorităților de a încuraja conformitatea prin politici preventive convingătoare.

Pe plan simbolic, relația UE-Republica Moldova revine în făgașul normalității. Ziua Europei nu mai este contrapusă tradiției (post)sovietice de celebrare a Zilei Victoriei, ci obține un caracter complementar. Deși a fost eliminată divergența geopolitică legată de atașamentul civilizațional al țării de Vest sau Est, combinarea acestor zile setează o deprindere față de ideea politicii externe multi-vectoriale. Potrivit acesteia, interesele strategice ale Rusiei riscă să prevaleze cu ușurință față de interesele naționale moldovenești.

În loc de concluzii…

Relațiile moldo-comunitare sunt condamnate la o integrare semi-europeană, atât timp cât procesul de guvernanță a Republicii Moldova nu se va elibera din capcana intereselor cleptocratice. Până atunci, agenda reformistă înaintată de UE trebuie să servească ca o asigurare minimă împotriva degradării definitive a standardelor democratice, niciodată până acum definitiv statornicite.

Dionis Cenușă este cercetător asistent în cadrul Institutului de Științe Politice de la Universitatea din Giessen (Germania), unde își face studiile de doctorat. Din 2013, el face parte din echipa Centrului Analitic Independent Expert-Grup, unde se specializează pe economia politică și integrarea europeană, și politici de securitate energetică. Din 2015, este contribuitor permanent pentru Agenția de Știri IPN. Principalele arii de cercetare cuprind: integrarea europeană în Europa de Est, relația UE-Rusia, regimuri oligarhice și reziliența de stat. 

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova

Elena Rațoi

Publicitatea sexistă, un mod (ne)reușit de a capta atenția

/0 Comments/in /by

[ANALIZĂ Buletin Nr. 2] Elena Rațoi | Publicitatea sexistă este o noțiune relativ nouă pentru Republica Moldova. Definită de Legea cu privire la publicitate (1) în art. 11 (2), în urma unui amendament adoptat în aprilie 2016. Publicitatea sexistă:

„Covoarele nu sunt ca soția, ele pot fi schimbate”. Caracterul sexist al publicității a fost constatat de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității prin Actul de constatare nr. 2 din 7 iulie 2017.
  1. prezintă femeia sau bărbatul drept obiect sexual, în situații umilitoare sau degradante, violente și care ofensează demnitatea umană;
  2. promovează stereotipuri sexiste în scop discriminatoriu, cu menținerea percepției tradiționale asupra femeii drept o ființă slabă, vulnerabilă și dependentă, având o poziție socială inferioară.

Pentru nerespectarea acestor prevederi, Codul Contravențional al Republicii Moldova, la art. 364, prevede aplicarea unei amenzi de până la 90 u.c. (3), pentru persoane fizice, de până la 240 u.c. pentru persoane cu funcție de răspundere și de până la 300 u.c. pentru persoanele juridice. De asemenea, agentul economic este obligat să înceteze difuzarea spotului publicitar sau să elimine materialul publicitar în cauză, așa încât acesta să nu mai fie disponibil publicului.

Ce înseamnă, de fapt, publicitatea sexistă și cum o putem identifica?

Unii ar putea spune că definiția dată de legislația actuală e prea vagă și poate fi interpretată în mod fraudulos. Însă realitatea e alta. Publicitatea sexistă poate fi identificată răspunzând la câteva întrebări:

  • Care este scopul de a plasa persoana în publicitate? Pentru a demonstra cum se utilizează produsul sau serviciul reclamat sau pur și simplu pentru a capta atenția?
  • În cazul în care am inversa rolurile (am înlocui bărbații cu femeile sau viceversa, fiind arătați în exact aceeași ipostază), ar părea ieșit din comun?
  • Promovează vreun stereotip prin care femeile se poartă într-un anumit mod, iar bărbații în altul?
Caracterul sexist al publicitatii a fost constatat in iulie 2017

Deși sexismul în publicitate poate să se refere la toate genurile, de cele mai multe ori femeile sunt cele afectate.

Unul din mijloacele cele mai des întâlnite în publicitatea sexistă este obiectificarea- atunci când o persoană este redusă la nivel de obiect, adică este tratată drept decor, pentru a atrage atenția. Observăm acest lucru mai cu seamă în cazul femeilor care apar în reclame. Respectiv, dacă cineva vrea să reclameze o ușă, lângă aceasta neapărat va apărea o femeie într-o poziție lascivă; sau dacă avem publicitate pentru paste, acestea neapărat vor fi puse pe corpul unei femei, etc.

În ceea ce privește nuditatea în publicitate, legislația Moldovei nu o interzice expres. Respectiv, nudurile pot fi folosite în cazul în care acest lucru este relevant pentru a prezenta serviciul sau produsul. De exemplu, pozarea unei persoane în lenjerie intimă pentru a reclama produsul nu se consideră sexism, deoarece corpul persoanei are atribuție directă cu aceasta, care, în mare parte, nu poate fi reclamată ca fiind utilizată în alt mod. Pe de altă parte, în cazul în care persoana care reclamează lenjeria este în poziții provocatoare, cu tentă sexuală (o femeie în lenjerie afișându-și sânii sau culcată în pat/pe podea, cu picioarele în sus, etc.), deja se consideră că suntem în prezența unui fapt de obiectificare a persoanei, prin care aceasta este utilizată drept unealtă sexuală, cu scopul de a atrage o atenție mai mare asupra produsului.

Natan

Suntem în prezența aceluiași exemplu când vorbim despre publicitatea unor produse de curățare a corpului (gel de duș). Nu e considerat sexism situația în care o persoană goală face duș pentru a reclama un produs. Însă atunci când același/aceeași producător/toare, în cadrul unor publicități în serie arată femeia dezbrăcată în duș, iar bărbatul în halat de baie, suntem în prezența unei publicități sexiste. În această situație femeia este tratată diferit decât bărbatul, ca fiind o ființă inferioară ce se poate dezbrăca fără scrupule, iar corpul ei e utilizat nu doar pentru a reclama, ci și pentru a atrage atenția potențialilor/lelor cumpărători/oare. La fel sexistă va fi considerată publicitatea în care femeia apare întinsă jos în camera de duș.

O altă trăsătură a publicității sexiste este tratarea persoanei într-un mod umilitor sau degradant din cauza genului acesteia. Persoana e prezentată drept lipsită de posibilitatea de a gândi sau de a acționa. De exemplu, în această categorie pot intra publicitățile prin care sunt luate în derâdere blondele („încât și o blondă ar face față”) sau acele genuri de publicitate ce reclamează medicamentele, în care bărbații sunt prezentați drept niște ființe care nu pot avea grijă de ei și de copii, iar soția vine în calitate de salvatoare și le administrează medicamentele.

Publicitatea sexistă afectează demnitatea umană și, de cele mai multe ori, anume demnitatea femeilor este denigrată. Aceste situații se întâmplă când femeile apar în calitate de persoane care se vând ușor pentru bani sau pentru anumite bunuri materiale, pe care (doar) bărbatul le deține. Sau atunci când sunt prezentate drept niște ființe amorale, ușuratice, care își petrec timpul servind alcool și distrându-se.

Una din cele mai grave forme ale publicității sexiste e cea prin care este promovată violența. În reclama ce conține elemente de violență în bază de gen, bărbații sunt pe larg reprezentați ca utilizându-și corpurile pentru a fi agresori, iar femeile sunt prezentate cu o poziție corporală de supunere (4). Uneori, femeile sunt arătate zâmbind, în timp ce se face aluzie la atac, în altele ele pur și simplu cedează atacului. Aceste abordări corelează violența cu senzualitatea.

În publicitate, femeile sunt cele care apar mereu la bucătărie, spălând vasele, gătind pentru familie, fiind responsabile de curățenia în casă. La prima vedere, se pare că acest lucru nu ar fi unul prin care femeia este reprezentată drept inferioară bărbatului, însă dacă analizăm la o scară mai largă situațiile în care sunt prezentați bărbații (în costum, lucrând pentru companii mari, fiind responsabili de luarea deciziilor) și femeile (la bucătărie, îngrijind de copii și de casă), modelul demonstrat se transpune în viața reală și se va aștepta ca femeile să fie cele care stau acasă, iar bărbații sunt cei care aduc bani și iau decizii.

Ce facem dacă am identificat o publicitate care ni se pare sexistă?

Fiecare persoană care se simte lezată de o publicitate pe care o consideră sexistă poate scrie o plângere prin care să o denunțe. Organul împuternicit să exercite controlul de stat și autoreglementarea în domeniul publicității este Consiliul Concurenței.

De asemenea, cei care se simt lezați pot depune o plângere și la Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Acesta examinează plângerea și se expune cu privire la caracterul sexist al publicității. Dacă se constată că publicitatea este sexistă, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității remite cazul spre examinare Consiliului Concurenței, conform procedurii legale.

Obiectifificarea corpului femeii

Începând cu 2017, adică după modificările operate în legislație privind introducerea noțiunii de publicitate sexistă și stabilirea sancțiunilor, la adresa Consiliului au început a parveni mai multe plângeri. Astfel, până în 2017, Consiliul a examinat 5 plângeri cu privire la caracterul sexist al publicităților, pe când în 2017 numărul acestora s-a ridicat la 32.

La fel, membrii Consiliului se pot autosesiza pe marginea unor publicități, așa cum au făcut-o în legătură cu mesajul folosit de o școală auto într-un spot publicitar (5), care conținea următorul mesaj: „…singura Școală Auto de stat din Chișinău, îți oferă cea mai bună instruire pentru toate categoriile posibile: autoturisme, camioane, motociclete, microbuze. Ieftin și eficient. (…)Teoria, plus practică, plus certificatul de finalizare a cursurilor. Ușor, chiar și pentru blonde”. Consiliul a constatat discriminarea pe bază de gen și a sancționat atât agentul economic, cât și postul de radio care a plasat spotul, stabilind că ei poartă răspundere pentru replicarea sistematică a stereotipurilor legate de femei, printr-un mijloc de informare în masă, cum este radioul.

În ceea ce privește Consiliul Concurenței, începând cu aprilie 2016 (de la data adoptării modificărilor legislative) și până în iulie 2018, acesta a întocmit 16 procese verbale cu privire la contravenție ca urmare a constatării publicității sexiste.

Persoana trasă la răspundere poate contesta decizia privind sancționarea. Totuși, acest fapt nu o scuteşte de obligația sa referitoare la eliminarea materialului. Sesizarea instanţei judecătoreşti nu sistează executarea dispoziţiei sau a deciziei Consiliul Concurenţei, cu excepţia cazului în care instanţa judecătorească va emite o decizie cu privire la sistarea executării actelor nominalizate.

Elena Rațoi este activistă în domeniul promovării egalității de gen de aproape 5 ani, fiind angajată în calitate de Ofițeră de Programe la Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) din 2014. Anterior, Elena a lucrat în calitate de Manageră PR și Asistentă de Proiect în cadrul Asociației „MOTIVAȚIE” din Moldova. De asemenea, a coordonat implementarea a două proiecte care au avut drept scop implicarea civică a tinerilor și a participat în mai multe activități de voluntariat. Ea este autoarea Ghidului „Sexismul în Publicitate: Concepte, definiții, exemple”. Elena a absolvit Facultatea de Drept și masteratul în Drept Civil a Universității de Stat din Moldova.

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova

Referințe:

1 Legea nr. 1227 din 27.06.1997, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 67-68 din 16.10.1997

2 Public Interest Research Centre and WWF-UK, „Think of me as evil? Opening the ethical debates in advertising”, (2010) p. 41.

3 Unitate convențională- 50.00 MDL sau circa 2.48 EUR

4 (Malamuth și Briere, 1986)

5 http://www.bizlaw.md/2016/09/07/sexismul-in-publicitate-care-sunt-regulile-si-ce-sanctiuni-se-aplica-pentru-nerespectarea-lor/

Igor Ciurea Impactul și nivelul de implementare al Legii cu privire la tineret în Republica Moldova

Impactul și nivelul de implementare al Legii cu privire la tineret în Republica Moldova

/0 Comments/in /by

[ANALIZĂ Buletin Nr. 2] Igor Ciurea | În această analiză sunt stabilite principalele modificări introduse în anul 2016 odată cu adoptarea noii Legi cu privire la tineret și impactul acesteia asupra dezvoltării sectorului de tineret în Republica Moldova. În document sunt prezentate transformările din sectorul de tineret și provocările întâlnite în procesul de implementare. Analiza ia în considerare aspectul intersectorial al sectorului de tineret și se axează, în principal, pe prevederile Legii cu privire la tineret. Scopul acestui document este de a evidenția cele mai importante măsuri care trebuie luate pentru a asigura un impact pozitiv al Legii cu privire la tineret și realizarea scopului său.

Politicile de tineret pot fi definite într-un singur act legislativ specific sau sub forma unui set de documente interconectate în cadrul aceluiași cadru legal (lege, pact, rezoluție, concept de stat etc.). Politicile pot avea forme diferite și foarte specifice țării, însă dacă am lua în vedere structura transversală și extinsă a sectorului de tineret, atunci cu siguranță ar fi aproape imposibil de descris politicile de tineret ca un act unic. Cu toate acestea, politicile de tineret trebuie să reflecte provocările și obstacolele cu care se confruntă tinerii la momentul de față. La baza lor trebuie să stea necesitățile și aspirațiile tinerilor, precum și obiectivele și prioritățile politice definite și convenite. Întrucât problemele cu care se confruntă tinerii afectează diferite aspecte din viața lor, este necesar ca în centrul politicilor să stea colaborarea/coordonarea intersectorială cu toate celelalte sectoare relevante, precum și o abordare integrată pentru a putea rezolva problemele în totalitate și pentru a găsi răspunsuri relevante și potrivite.

Adoptarea în anul 2016 a Legii cu privire la tineret a introdus câteva schimbări importante în cadrul și structura sectorului de tineret din Republica Moldova. Potrivit legii, sectorul de tineret este definit ca toate domeniile în care are loc elaborarea și implementarea politicilor de tineret și activitățile de tineret.

Tags

În lege au fost clarificate mai multe definiții și termeni, cea mai importantă fiind schimbarea definiției pentru tânăr/ă. Conform Legii cu privire la tineret adoptată în anul 2016, tânăr/ă este persoana cu vârstă cuprinsă între 14 și 35 de ani. Aceasta nu este o simplă schimbare a definiției, modul de definire a acestui cuvânt având impact asupra accesibilității la anumite servicii și programe de stat.

Principalul motiv și argument pentru extinderea vârstei de la 16 la 30 de ani (definiția anterioară) până la 14 la 35 de ani a fost de a avea o abordare și o definiție unică în diferite politici sectoriale pentru tineri.

Pe atunci, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și alte instituții foloseau acest interval în programele lor de tineret. Acest argument nu mai este valabil, deoarece în 2018 Guvernul a aprobat programul „Prima Casă”, un program național care abordează problemele tinerilor referitoare la locuințe, cu un interval de vârstă complet nou de la 18 la 45 de ani, excluzând definiția utilizată în Legea cu privire la tineret. Am califica extinderea grupei de vârstă a tinerilor ca fiind o schimbare neinspirată. Necesitățile tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani sunt prea aspre, iar resursele alocate sunt foarte limitate și insuficiente pentru a satisface necesitățile pentru mai mult de o treime din populația țării.

Youngsters

Legea cu privire la tineret redefinește rolurile diferitor părți interesate guvernamentale și neguvernamentale, oferind o înțelegere mai clară a contribuției scontate din partea acestor părți. Pentru prima dată în istoria acestui tânăr stat, a fost constituită o instituție națională de implementare a politicilor de tineret – Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret. Potrivit legii, Agenția este o autoritate administrativă în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, constituită în scopul formării și perfecționării continue a cadrelor, programelor, activităților și serviciilor din domeniul tineretului, precum și în vederea implementării, acreditării, monitorizării și evaluării acestora. Deși urma să-și înceapă activitatea conform prevederilor legii în termen de 12 luni de la adoptarea acesteia, Agenția, din păcate, încă nu funcționează. Această întârziere are un efect enorm asupra impactului general al Legii cu privire la tineret, fiind un factor important care împiedică realizarea obiectivelor documentului.

În anul 2018, un grup de ONG-uri pentru tineri a inițiat o campanie națională pentru a presa Guvernul să constituie Agenția. Campania #UndeiAgentia a mobilizat tineri, ONG-uri și lucrători de tineret, însă acest lucru nu a fost suficient pentru a iniția procesul de constituire a structurii. Campania a mobilizat peste 1000 de tineri care să depună petiții la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Cancelaria de Stat și Parlamentul Republicii Moldova. 11 organizații, membre ale Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, au semnat și depus un document de poziție comună privind întârzierea procesului de constituire a Agenției.    

Legea stabilește cadrul juridic pentru dezvoltarea serviciilor și activităților de tineret, definind și propunând cadrul legal pentru aceste instituții. Pentru prima dată, într-o lege ar fi definit în mod clar consiliul local al tinerilor, liderul de tineret, lucrătorul de tineret și alți specialiști importanți din sectorul de tineret și ar crea premisele necesare pentru recunoașterea și dezvoltarea acestor structuri. Legea în sine este un document foarte progresiv, bazat pe cele mai bune practici ale Consiliului Europei (co-managementul structurilor de tineret), principiile și valorile organizațiilor de tineret (consiliul local al tinerilor, participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor). Documentul a fost elaborat în mod participativ și reflectă necesitățile și poziția societății civile. 

Legea cu privire la tineret reflectă prioritățile sectorului de tineret și necesitățile tinerilor, oferind instrumentele necesare pentru elaborarea inițiativelor intersectoriale pentru tinerii cetățeni ai Republicii Moldova și asigurând realizarea potențialului maxim al fiecărui tânăr. În document sunt evidențiate domeniile importante pentru dezvoltarea tinerilor, cum ar fi oportunitățile economice, participarea tinerilor și dezvoltarea multilaterală, sănătatea, serviciile pentru tineri, activitățile de tineret și programele de tineret.      

Întrucât conținutul ne oferă numeroase motive pentru a aprecia foarte mult calitatea documentului, implementarea acestuia demonstrează mai multe programe structurale în procesul de implementare a politicilor în general și în procesul de elaborare a politicilor de tineret în special. Principala parte interesată de implementare, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, nu a fost constituită și nu a furnizat resursele necesare pentru lucru. Unor părți interesate le-au fost atribuite competențe în sectorul de tineret fără sprijin metodologic, financiar sau de altă natură necesar pentru a exercita aceste competențe. Rolul administrațiilor publice locale (APL) în dezvoltarea sectorului de tineret este crucial și bine definit în Legea cu privire la tineret, însă în lipsa reformei administrației publice locale, care ar oferi resursele și capacitățile necesare, nu se va ajunge la rezultatele scontate. Legea cu privire la tineret prevede de asemenea că Guvernul va veni, în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu asistență metodologică și tehnică clară pentru APL-uri în vederea elaborării politicilor locale de tineret și implementării la nivel local a competențelor lor în conformitate cu prevederile documentului. Din cauza mai multor factori politici aceste prevederi nu au fost niciodată aplicate. Unele APL-uri elaborează, în mod individual, programe și proiecte menite să sprijine dezvoltarea sectorului local de tineret: granturi locale pentru ONG-urile de tineret, inițiative comunitare de asistență financiară conduse de către tineri, crearea serviciilor locale și a centrelor prietenoase tinerilor.      

După adoptarea legii nu au urmat măsuri concrete de susținere și implementare. Stabilirea și dezvoltarea unui sistem robust de servicii și programe de tineret, recunoașterea lucrătorului de tineret, elaborarea standardelor de calitate în domeniul serviciilor de tineret, sunt doar câteva dintre obiectivele legii care nu au fost realizate niciodată din cauza unor factori, precum:

  • Lipsa înțelegerii și dorinței politice de a dezvolta un sector de tineret puternic;
  • Amânarea procesului de constituire a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret;
  • Resursele limitate (financiare și umane) pentru dezvoltarea sectorului de tineret;
  • Înțelegerea insuficientă a activităților de tineret, a rolului tinerilor în procesul de luare a deciziilor, a structurilor locale de tineret;
  • Lipsa inițiativelor de coordonare și cooperare în diferite domenii de politici în ceea ce privește tinerii ca beneficiari și participanți activi;
  • Participarea și implicarea insuficientă a tinerilor și a organizațiilor de tineret în procesul de elaborare și implementare a politicilor.

Legea cu privire la tineret este un document important într-o societate în care provocările demografice reprezintă una dintre marile probleme cu care se confruntă Republica Moldova și care va rămâne pentru mult timp pe ordinea de zi a Guvernului. Legea este o oportunitate foarte bună de a investi și de a studia potențialul tinerilor într-un mediu foarte dinamic și provocator. Documentul stabilește un cadru legal solid care trebuie să fie susținut de măsuri și programe guvernamentale concrete. Parlamentul trebuie să preseze mai mult Guvernul pentru a relansa inițiativele bune și instituțiile constituite prin adoptarea legii. O monitorizare parlamentară puternică și continuă poate oferi sprijinul politic necesar pentru dezvoltarea sectorului de tineret.                

Igor Ciurea este responsabil de fundraising la Fundația Youth Development for Innovation. El este un tânăr jurist, activist și consultant în domeniul politicilor de tineret, dezvoltării organizaționale, ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și a antreprenoriatului. A acumulat experiență în calitate de lider al celor mai mari organizații pentru tineret și studenți din Republica Moldova și de peste hotare (Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Alianța Studenților din Moldova, Forumul European al Tineretului, Uniunea Studenților din Europa). Igor Ciurea este membru al mai multor grupuri de experți internaționali care pledează și susțin promovarea drepturilor tineretului la nivelul UE și ONU, cum ar fi Grupul de experți pentru drepturile tinerilor al Forumului European al Tineretului. 

Acest material a fost elaborat de către experții LID Moldova în cadrul proiectului The Best Way: Periodic Bulletin finanțat de către Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate (FNF). Opiniile și concluziile exprimate în prezentul material le aparțin autorilor și experților și nu reflextă în mod necesar poziția finanțatorului.

Preluarea elementelor de text, imagine, tabele sau grafice se va face cu citarea sursei, respectiv LID Moldova, încorporând hyperlink-ul aferent.

Copyright © LID Moldova

Rusia și Ucraina concesii reciproce, tatonări diplomatice și speranța încheierii războiului

Rusia și Ucraina: concesii reciproce, tatonări diplomatice și speranța încheierii războiului

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Dan Nicu | La aproape un an după ce elemente ale pazei de coastă ruse din Crimeea ocupată au atacat și au răpit trei vase militare ucrainene, deschizând un nou dosar în conflictul ruso-ucrainean care se desfășoară din 2014. Totodată, sechestrarea, arestarea și judecarea a 24 de militari ucraineni aflați pe cele trei nave a fost considerată de Ucraina drept un act de agresiune împotriva ei, suficient pentru declararea stării de război în toate regiunile care dețin frontieră cu Rusia.
După venirea la putere a lui Vladimir Zelenski, s-a reușit realizarea unui schimb de prizonieri, în cadrul căruia toți cei 24 de marinari ucraineni arestați au fost întorși la Kiev. Însă cele trei nave militare, ”Berdiansk, ”Nikopol” și ”Ianî Kapu”, au rămas în posesia autorităților ruse, în condițiile în care Kievul a cerut în repetate rânduri returnarea lor.

După șirul de măsuri adoptate de administrația Zelenski și guvernul rus în vederea creșterii încrederii între cele două părți – în special semnarea ”formulei Steinmeier” de reglementare a conflictului din Donbas – zilele trecute a devenit cunoscută data la care se va desfășura următoarea întâlnire a președinților Zelenski și Putin, cu participarea liderilor Germaniei și Franței ca mediatori, în cadrul ”formatului Normandia” – 9 decembrie.

În anticiparea acestei întrevederi, de la care se așteaptă demararea efectivă a procesului de reglementare a conflictului din Donbas, partea rusă s-ar fi angajat, potrivit unor informații difuzate pe 15 noiembrie de publicația rusă Kommersant, să întoarcă Ucrainei cele 3 nave militare, îndeplinind astfel în măsură deplină decizia din mai a tribunalului ONU privind dreptul maritim, care prevedea eliberarea marinarilor și navelor reținute în noiembrie 2018. Potrivit surselor invocate de Kommersant, autoritățile ruse și ucrainene s-ar afla la ultimele etape ale negocierilor, convenindu-se deja locul și modalitatea de predare și primire a ambarcațiunilor, iar operațiunea ar trebui să se desfășoare până la sfârșitul lunii noiembrie. Respectivele informații au fost preluate, pe 16 noiembrie, de către presa ucraineană. Consilierul președintelui Ucrainei, Andrei Ermak, a confirmat existența acestor negocieri și caracterul lor avansat.

Pe 17 noiembrie, a fost observată scoaterea celor trei nave ucrainene din raza portului Kerci, din Crimeea ocupată. Acestea ar urma să fie transportate până la câteva zeci de kilometri de Odesa, unde vor fi preluate de nave ale forțelor maritime ucrainene. Navele vor fi întoarse cu tot armamentul de la bord, dar fără muniții și stațiile de comunicații radio.
Deocamdată, președintelui Zelenski și administrației sale îi reușește să obțină de la partea rusă satisfacerea unor cereri ale Ucrainei care datează încă din perioada mandatului lui Petro Poroșenko – cazul celor trei nave militare este un exemplu în acest sens. Însă cunoscând metodele de negociere ale părții ruse, nu putem să nu ne întrebăm: ce preț vor avea pentru Ucraina aceste cedări ale Rusiei? Data trecută când Rusia i-a promis Ucrainei miliarde de euro, i-a cerut și să renunțe la acordul de asociere cu Uniunea Europeană, ceea ce a provocat manifestațiile Euromaidan și schimbarea de putere, urmată de agresiunea rusă din Crimeea și Donbas. Acum, Rusia arde de dorință să reintegreze Donbasul în Ucraina, impunând un sistem de checks-and-ballances, care să facă imposibilă aderarea Ucrainei la UE și la NATO și, cel puțin în anumite momente-cheie, să asigure subordonarea Kievului față de Moscova în materie de politică externă.

Pe 9 decembrie și în zilele următoare va deveni clar dacă eforturile Rusiei de a-și atașa o ”față umană” privind Ucraina dau roade și în ce mod. Fără îndoială, Vladimir Zelenski își dă seama că pe măsură ce îi scade popularitatea în rândurile ucrainenilor, i se îngustează și plaja de manevră privind normalizarea relațiilor cu Rusia. De aceea, ambele părți se grăbesc.

Sursă imagine: startribune.com

Manifestul matinal de autosugestie al funcționarului public

Manifestul matinal de autosugestie al funcționarului public

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Victor Guzun| Ca și ieri și în perioada premergătoare demisiei Guvernului, astăzi și în perioada următoare, toți angajații tuturor instituțiilor de stat și nu doar, vor face abstracție de situația politică din țară și a metamorfozelor interminabile.

Aceste perturbări politice nu sunt altceva decât simple elemente ale procesului democratic, inevitabile într-o societate deschisă, transparentă și eminamente democratică.

Ei se vor concentra exclusiv pe randamentul maxim al activității instituțiilor lor și a lor personală, întru binele societății, fiind siguri că oricare schimbare politică nu va schimba nici o regulă de joc.

Ei știu că nu are sens să pună la dubii oricare nouă coaliție sau intențiile oricărui nou șef. Pentru că până acum nu au existat excepții de la regula sacră a politicienilor: munca neostenită pentru binele țării, a societății, bunăstarea oricărui cetățean, omenia și cumsecădenia.

Ei au în vedere că nicio coaliție, ministru sau șef nou nu vor schimba nicio regulă internă (scrisă sau nescrisă), nu vor favoriza un anumit tip de comportament instituțional, nu vor pedepsi inițiativa și vor susține exclusiv meritocrația și dăruirea de sine, întru propășirea națiunii.

Ei fac asta de 30 ani, non stop. În vis.

p.s.1 Funcționarii publici care nu vor urma acest manifest vor fi chemați la șef, cu ei se va purta o discuție explicativă, iar dacă nu vor înțelege din cuvânt, li se va deschide o anchetă de serviciu care se va încheia cu o mustrare și lipsirea de premiu pentru 1 an. Nu vă deranjați, se vor găsi suficienți colegi harnici care vor raporta noului șef comportamentul vostru deviant îndreptat împotriva interesului țării și lipsit de loialitate față de institutie.

p.s.2 Orice funcționar public care va pune like sau comenta la acest manifest va fi supus procedurilor disciplinare conform p.s.1.

Bună dimineața, Moldova!

#SquatForChange, o campanie pentru mai mulți tați responsabili

#SquatForChange, o campanie pentru mai mulți tați responsabili

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Anul trecut, pe rețelele de socializare a fost lansată o campanie prin care tații din mai multe țări îndeamnă să fie instalate mese pentru a schimba scutecele bebelușilor și în toaletele pentru bărbați. Respectiv, tații pun fotografii în care schimbă scutecele copiilor și utilizează hashtagul #SquatForChange. În prezent, asemenea mese există fie în toaletele pentru femei, fie în camere specializate pentru acest scop, care au pe ușă un semn ce reprezintă anume o femeie și un copil.

Republica Moldova încă nu a ajuns la o asemenea etapă, iar mesele pentru schimbarea scutecelor sau camerele pentru alăptatul copilului în genere lipsesc din majoritatea localurilor, de parcă în acestea nu ar fi încurajată intrarea cu copiii. Și chiar dacă asemenea spații există, de cele mai multe ori ele sunt amenajate cu suportul partenerilor de dezvoltare externi, și nu din deschiderea sau propria inițiativă a agentului economic.

Care ar fi soarta unei asemenea campanii în Moldova? La sigur una pozitivă. Și ar ajuta la distrugerea mai multor stereotipuri.

În primul rând, bărbații și femeile ar avea o voce unică în a cere în special localurilor și altor locuri de agrement să amenajeze mai multe spații pentru a schimba sau a alăpta copii.

În al doilea rând, ar ajuta la distrugerea unui stereotip adânc înrădăcinat în societatea noastră precum că „mamele sunt cele responsabile cu îngrijirea copiilor”. În prezent, conform Barometrului de Gen, 52% dintre respondenți consideră că nu este bine dacă bărbatul stă acasă și are grijă de copii, iar femeia lucrează. Mulți bărbați sunt taxați de vecini, rude și societate în general dacă își asumă îngrijirea copiilor.

Cine dă start campaniei în R. Moldova?

Polonii vor putea călători în SUA fără vize

Polonii vor putea călători în SUA fără vize. Cum rămâne cu noi?

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Dan Nicu | Pe 6 noiembrie, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat că, în urma muncii depuse de diplomația poloneză în interacțiune cu autoritățile Statelor Unite ale Americii, începând cu ziua de 11 noiembrie țara sa va face parte din programul Visa Waiver. Toți polonii care dețin un pașaport valabil vor putea călători în SUA fără viză, doar pe baza unei înregistrări prealabile, valabilă 2 ani. Întrucât permisiunea de a călători fără viză este oferită de autoritățile de la Washington cetățenilor statelor aliate, Polonia fiind una dintre puținele state membre ale Uniunii Europene și NATO care nu beneficia de acest privilegiu, anunțul președintelui polonez vine să marcheze depășirea a ceea ce autoritățile de la Varșovia au considerat de mult timp drept un handicap al relațiilor bilaterale. Un cadou simbolic suplimentar pentru polonezi este că noul regim al călătoriilor în SUA va fi pus în aplicare începând cu 11 noiembrie, ziua națională a Poloniei (Ziua independenței).
Elementul de surpriză ține de devansarea termenului în care se prevedea inițial suspendarea regimului de vize. Pe 4 octombrie, președintele Donald Trump a anunțat că Departamentul de Stat a nominalizat Polonia pentru intrarea în programul Visa Waiver, liderul american semnând documentul corespunzător.

Însă implementarea acestuia trebuia să aibă loc într-un termen de 3 până la 5 luni, după cum informa un comunicat postat pe pagina web a Ambasadei SUA la Varșovia pe 8 octombrie. Cu toate acestea, s-au găsit posibilități pentru reducerea acestui termen la puțin peste o lună.

O altă țară care așteaptă de mult timp accederea în programul Visa Waiver cu SUA este România, un alt aliat important al SUA, atât bilateral, în cadrul parteneriatului strategic româno-american, cât și în NATO. Momentan, ceea ce partea română a reușit să obțină de la autoritățile americane este un încurajator dar incert ”It’s something we’re thinking about” rostit de către președintele Trump în cadrul vizitei omologului său român Klaus Iohannis la Washington.

România, Bulgaria, Croația și Cipru rămân astăzi ultimele patru țări membre ale Uniunii Europene care nu au obținut ridicarea vizelor cu SUA. Asta chiar dacă Uniunea Europeană a făcut presiuni asupra autorităților americane, în limitele înțelegerilor existente, ca acestea din urmă să extindă aplicarea programului Visa Waiver asupra tuturor statelor membre ale Uniunii. România are un ascendent în fața celorlalte trei țări menționate deoarece a fost menționată încă în 2006 ca fiind, alături de Polonia, singura țară membră a UE din Europa Centrală și de Est care îndeplinea condiția ”asistenței materiale” acordate forțelor armate ale SUA care efectuau operațiuni în Orientul Mijlociu – unul dintre criteriile politice care pot facilita intrarea în program, introduse la începutul anilor 2000 odată cu începutul războiului împotriva terorismului. Însă, formal, statutul actual al României privind programul Visa Waiver este ”road map country”, alături de alte opt țări – Argentina, Brazilia, Bulgaria, Cipru, Israel, Turcia și Uruguay. Această situație durează, în cazul României, din 2005.
Partea americană a admis încă în 2015, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe de la București, că România îndeplineşte criteriile tehnice şi de securitate necesare pentru admiterea în Programul Visa Waiver. Cel mai mare impediment, care rămâne actual și în momentul de față, este proporția de cereri de viză înaintate de cetățenii români și respinse de către autoritățile competente ale SUA. Numărul de cereri respinse nu trebuie să depășească 3% din numărul de cereri înaintate, pe durata unui an fiscal american. În cazul Poloniei, anunțul privind ridicarea vizelor s-a putut face numai după ce s-a constatat, la începutul lunii octombrie, că pentru perioada 1 octombrie 2018-30 septembrie 2019, proporția cererilor de viză respinse s-a situat sub 3%, fapt menționat expres în comunicatul din 8 octombrie publicat pe pagina web a Ambasadei SUA la Varșovia.
Astfel, România mai are de lucrat asupra scăderii numărului de aplicații pentru viză respinse, dacă vrea să repete în cel mai scurt timp parcursul Poloniei privind Programul Visa Waiver. În acest sens, autoritățile române ar trebui să investească mai mult în colaborarea cu ambasada SUA la București privind informarea minuțioasă a cetățenilor români interesați să călătorească în SUA privind procedurile de depunere a cererii pentru viză și riscurile aferente. Mingea este în terenul Bucureștiului, în special a noului guvern național-liberal susținut de președintele Klaus Iohannis.

Sursă imagine: www.travelandleisure.com

Liviu IancuLiviu Iancu Cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru cel de-al nouălea Parlament European 1

Germania vede partea plină a paharului în oferirea portofoliului extinderii către un comisar european desemnat de Ungaria

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Acordarea portofoliului de comisar european pentru extindere Ungariei conduse de Viktor Orbán a ridicat îngrijorare în rândul mai multor politicieni şi comentatori europeni, dată fiind politica externă promovată de Budapesta, de multe ori în dezacord faţă de cea promovată de Bruxelles. Cele mai flagrante exemple în acest sens sunt apropierea dintre Ungaria şi Rusia, materializată printre altele prin numeroase acorduri economice şi nucleare încheiate în cadrul întrevederilor Orbán-Putin, dar şi susţinerea recent acordată Turciei de guvernul Orbán pentru operaţiunile militare derulate în nordul Siriei împotriva miliţiilor kurde.

Acestei nedumeriri i-a dat glas şi publicaţia maghiară de orientare liberală hvg.hu în discuţia pe care a avut-o cu ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, înainte de întâlnirea pe care şeful diplomaţiei germane a avut-o în această săptămână cu omologul său ungar, Péter Szijjártó. Reporterul hvg.hu a subliniat că existau aşteptări, în urma ultimelor acţiuni de politică externă ale cabinetului Orbán şi a respingerii primei propuneri de comisar făcute de Budapesta, ca acest portofoliu să nu mai fie atribuit Germaniei.

În răspunsul său, Maas a subliniat cu destul de multă rezervă că alegerile privind distribuţia portofoliilor s-au făcut în septembrie de către Ursula von der Leyen şi că acum ele sunt ireversibile. De asemenea, Maas a ales să sublinieze că atât Uniunea Europeană, cât şi guvernul maghiar au drept obiectiv strategic extinderea cât mai rapidă în Balcanii de Vest, prin începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania.

Răspunsul diplomatic al lui Maas relevă un aspect crucial privind politica de extindere a UE în următorul mandat al Comisiei Europene, sub coordonarea unui comisar maghiar: eforturile şi atenţia Europei vor fi concentrate spre Balcanii de Vest, acolo unde interesele UE, ale Germaniei şi Ungariei – ultima fiind o ţară care vrea să joace rolul de lider regional – converg. Planează însă în continuare dubiile privind vecinătatea estică a UE, acolo unde orice demers serios de extindere se loveşte de opoziţia Rusiei, bunul partener al Ungariei, şi acolo unde şi Germania se dovedeşte a fi mult mai conciliantă faţă de Moscova, în contextul în care, odată cu continuarea proiectului gazoductului Nord Stream 2, Berlinul pare a privilegia relaţiile economice germano-ruse chiar şi în detrimentul statelor asociate UE.

Dan Nicu

Autoritățile Ungariei au blocat prin veto o declarație comună a NATO pe marginea Ucrainei

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Dan Nicu | Autoritățile Ungariei au blocat prin veto o declarație comună a NATO pe marginea Ucrainei, care conținea angajamentul Alianței Nord-Atlantice pentru acordarea de asistență și susținere internațională Kievului, care se confruntă în continuare cu agresiunea Rusiei în regiunea Donbas.

Motivul invocat de diplomații maghiari ține de ceea ce Ungaria percepe drept încălcări ale drepturilor celor 150.000 de etnici maghiari care locuiesc în vestul Ucrainei. În special, aceste încălcări se referă la dreptul de a utiliza limba maghiară în educație, după adoptarea în 2017 a unei legi a educației care prevede trecerea la limba ucraineană ca limbă unică de instrucție în toate școlile din Ucraina, inclusiv cele frecventate de reprezentanții minorităților naționale.

În urma tensiunii între Budapesta și Kiev și a evoluțiilor privind declarația NATO, previzibilă de multe luni încoace, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a vizitat capitala ucraineană. Rezultatul acestei vizite a fost o declarație comună Ucraina-NATO, prin care statul ucrainean își asumă obligația de a respecta drepturile lingvistice ale reprezentanților minorităților naționale. Acest eveniment a fost salutat de autoritățile maghiare, care și-au afirmat disponibilitatea de a discuta în continuare cu cele ucrainene.

În condițiile crizei guvernamentale de la București, depășită abia astăzi, România a fost absentă din aceste evoluții, cu toate că minoritatea română din Ucraina este a doua ca mărime, după cea rusă, românii fiind a treia etnie ca număr a Ucrainei și numărând peste 400.000 de persoane.

Se poate spune că Ungaria a fost cea care a apărat și drepturile românilor din Ucraina de a studia în propria limbă, deoarece obligațiile pe care Ucraina și le-a asumat în fața NATO privesc toate minoritățile. Legea ucraineană a educației prevede că, în raport cu minoritățile care vorbesc în limbi oficiale ale Uniunii Europene – româna, maghiara, polona, slovaca – măsura privind trecerea școlilor acestor minorități la limba ucraineană se aplică începând cu anul 2021.

M-am referit mai sus la criza guvernamentală de la București ca motiv al absenței publice a României din aceste discuții, însă adevărul este că și atunci când exista un guvern stabil la Palatul Victoria, autoritățile române au preferat să treacă sub tăcere apelurile repetate ale reprezentanților românilor din Ucraina. În registrul inacțiunilor taxabile electoral de electoratul românesc, absența asertivității cu privire la drepturile românilor trăitori în statele vecine se află pe ultimele locuri. Iar politicienii români, interesați mai mult de voturi decât de apărarea drepturilor românilor – oriunde s-ar afla aceștia – se prevalează de absența acestei teme din discuția publică românească și preferă să fie comozi, să nu-și facă probleme în plus.

Noul guvern al României are șansa ca, până în anul școlar 2021-2022, să ajungă la o înțelegere cu guvernul de la Kiev privind păstrarea românei ca limbă de instrucție în școlile românești din Ucraina. Și nu e ca și cum autoritățile de la București nu ar avea pârghii – chiar mai mari decât în cazul Ungariei – să-i convingă pe conducătorii statului ucrainean, la nevoie prin presiuni, să se așeze la masa de negocieri. Guvernul României poate obține, de la partea ucraineană, respectarea drepturilor românilor din Ucraina. Însă sunt pesimist privind dorința acestuia de a-și asuma această agendă. Și îmi amintesc de cuvintele fostului președinte de la Chișinău, Nicolae Timofti: ”Ceva nu ne ajunge, nu știu ce, dar ar fi fost bine să fie”. În acest caz, guvernelor de până acum ale României nu le-a ajuns dorință, curaj și patriotism.

Liviu IancuLiviu Iancu Cele mai importante aspecte ale alegerilor pentru cel de-al nouălea Parlament European 1

Învestirea noului guvern PNL la Bucureşti, o modestă consolare pentru Blocul ACUM după alegerile locale

/0 Comments/in /by

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Guvernul premierului desemnat Ludovic Orban a trecut luni la votul de învestitură din Parlamentul României cu o majoritate fragilă de 240 de voturi pentru, faţă de 233 necesare. Partidul Naţional Liberal (PNL) din România, aflat în aceeaşi familie politică a popularilor europeni (PPE) ca şi cele două formaţiuni membre ale Blocului ACUM de la Chişinău, ajunge astfel la putere la Bucureşti.
Cu imaginea ştirbită după eşecul înregistrat la alegerile locale recent încheiate în Republica Moldova, Blocul ACUM beneficiază prin reuşita colegilor de la Bucureşti de o consolare şi un ajutor venit la timp pentru depăşirea acestui moment mai puţin prielnic. Cel puţin teoretic, noul guvern PNL va avea o apetenţă mai crescută decât fostul executiv social-democrat pentru sprijinirea politicilor cabinetului condus de Maia Sandu în Republica Moldova. În plus, Siegfried Mureşan, cea mai probabilă propunere pentru funcţia de comisar european din partea guvernului PNL, ar putea acţiona la Bruxelles drept un important şi bine informat sprijinitor al intereselor Republicii Moldova şi al guvernului Sandu. Accederea PNL la putere în România va conduce la creşterea relevanţei sale în interiorul PPE şi, în principiu, liberalii români vor putea stimula astfel creşterea în intensitate a sprijinului pe care cel mai important grup politic european îl acordă Blocului ACUM.
Cu toate acestea, beneficiile la care se pot aştepta guvernul Maia Sandu şi Blocul ACUM sunt limitate, deoarece cabinetul Orban se va confrunta în perioada imediat următoare cu probleme dintre cele mai dificile.Pentru a acţiona eficient, el trebuie să se bazeze pe voturile unor deputaţi şi senatori din nu mai puţin de 5 formaţiuni politice în afară de PNL, ale căror solicitări faţă de noul premier în schimbul sprijinului parlamentar sunt adeseori contradictorii.

De asemenea, se profilează sarcini foarte presante şi spinoase, precum realizarea unei rectificări bugetare pe anul în curs şi stabilirea bugetului pentru 2020, care ar trebui să respecte ţinta de deficit de 3%. Nu în ultimul rând, în acest an şi la anul, România va trece prin trei rânduri de alegeri (prezidenţiale, locale şi parlamentare).
Prin urmare, nu doar că noul guvern Orban are un mandat şi o forţă reduse, dar nu este exclus ca deja în luna februarie a anului viitor, ca urmare a evoluţiilor politice de la Bucureşti, chiar el şi PNL să fie dispuşi să înceapă procedurile pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, aşa cum s-a pus problema şi înaintea votului de învestitură din Parlament. Până la a aştepta sprijin de la Bucureşti, Blocul ACUM trebuie să găsească resorturile interne pentru a depăşi insuccesul de etapă de la alegerile locale.