Archive for category: Frontpage Article

text de Mihai Furnica

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

De curând a fost adoptată o nouă Lege care vizează accesul la informațiile de interes public, în vederea asigurării unor reglementări exhaustive cu privire la transparența proactivă. Legea în cauză a fost inițiată și adoptată în contextul intrării în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromso la 18 iunie 2009 (în continuare – Convenția de la Tromso), care a fost ratificată de Parlamentului Republicii Moldova prin Legea nr.217/2013. În speță, Legea prenotată vine să reglementeze următoarele aspecte:

• a) modalitatea de exercitare și apărare a dreptului de acces la informațiile de interes public;    
• b) obligațiile furnizorilor de informații în asigurarea accesului la informațiile de interes public;                                                                                                
• c) răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor privind accesul la informațiile de interes public;                                                                                     
• d) mecanismul de monitorizare și control al implementării legii.                                         

În sensul art.4 din Legea nr.148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, informațiile de interes public sunt toate informațiile deținute de furnizorii de informații, indiferent de suportul de stocare (pe hârtie, în formă electronică sau în orice alt format). Premisa substituirii noțiunii de „informații oficiale” cu cea de „informații de interes public” constă în oportunitatea uniformizării terminologice a prevederilor legale, precum și în necesitatea ralierii textului legii, la prevederile art.34 alin.(1) din Constituție, având următorul conținut: „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. 

Subsecvent, art.6, alin.(1) din Legea de referință stabilește că ,,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la accesul la informațiile de interes public, în formele și condițiile prevăzute de lege”. Sintagma ,,orice persoană fizică sau juridică” constituie o formulare de maximă generalitate, semnificând accesul egal aplicabil persoanelor fizice și juridice, fără instituirea unor regimuri juridice preferențiale în materia accesului la informațiile deținute de autorități, care ar putea fi eventual aplicabile în raport doar cu anumite categorii de subiecți, cum ar fi jurnaliștii sau instituțiile mass-media.                                                                                                         

Prin urmare, cu privire la art.2, paragraful 1 din Convenție, Raportul explicativ al Convenției de la Tromso stabilește următoarele: Convenția conferă “oricărei persoane” dreptul de a avea acces la documentele oficiale, indiferent de motivele și intențiile sale. Deși dispozițiile Convenției sunt de o importanță deosebită pentru jurnaliști, deoarece le oferă instrumentele necesare pentru a realiza rolul lor de gardian (watchdog) al bunei funcționări a instituțiilor publice – un rol crucial într-o societate democratică, recunoscut pe deplin de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Convenția de la Tromso nu face nicio distincție între aceștia și alte persoane fizice.                                                                                                                                     

Astfel, aceste reglementări vin să instituie principiul egalității dreptului de acces la informații, astfel încât, orice persoană, indiferent de intenția sau scopul solicitării sale, are dreptul de acces la informațiile de interes public, beneficiind de anumite garanții în acest sens. Un subiect aparte în acest exercițiu îl constituie respectarea regimului juridic al protecției datelor cu caracter personal, statuat implicit în art.8, alin.(1), lit.f) din Legea nr.148/2023, ceea ce vizează respectarea vieții private a persoanelor.       

Procesarea datelor cu caracter personal în contextul accesului la informații de interes public

Astfel, în contextul procesării cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, furnizorii sunt obligați să asigure respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Astfel, în art.10 din Legea nr.133/2011 este abordată limita prelucrării datelor cu caracter personal în raport cu libertatea de exprimare. În speță, prevederile art.5, 6 şi 8 din Legea nr.133/2011 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifestat de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.                                                                                                

Totodată, limitarea accesului la datele cu caracter personal urmează a fi realizată prin respectarea criteriului proporționalității prevăzut la art.8, alin.(1) din Legea nr.148/2023. Așadar, datele cu caracter personal urmează a fi dezvăluite dacă există un interes public superior în accesarea informațiilor. Conex acestui aspect s-a expus Curtea Constituțională prin Hotărârea nr.3/2021, care statuează că autoritățile și instituțiile publice care furnizează informații atribuite datelor cu caracter personal sunt obligate să creeze condiții care ar asigura protecția acestor date, cu respectarea principiilor și a criteriilor de punere în balanță stabilite de Curte prin Hotărârea nr.29/2019. În speță, Hotărârea Curții Constituționale nr.29/2019 enunță un set de criterii care pot fi utilizate în balanță a dreptului de acces la informații de interes public în raport cu dreptul la respectarea vieții private:                   

– Contribuția la o dezbatere de interes public: interesul public este legat, de obicei de chestiuni care afectează publicul într-o asemenea măsură încât ar putea fi interesat în mod legitim de acestea, care îi atrag atenția sau care îl vizează într-un grad semnificativ, în special dacă afectează bunăstarea cetățenilor sau viața comunității. Este, de asemenea, cazul chestiunilor apte să dea naștere unor controverse considerabile, care vizează o problemă socială importantă sau care implică o problemă cu privire la care publicul va avea un interes de a fi informat. Interesul public nu poate fi redus la setea publicului de informație despre viața privată a altora sau la dorința auditoriului de informații ,,picante” sau de știri de senzație. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că dreptul de acces la informații este un instrument important pentru cuantificarea abuzurilor, greșelilor de administrare, corupției și pentru punerea în aplicare a drepturilor fundamentale ale omului. Nu va constitui viața privată modul în care persoana ce exercită atribuții publice își îndeplinește atribuțiile de serviciu. Complementar, persoanele publice trebuie să accepte ingerințe în viața lor privată într-o măsură mai sporită decât persoanele de rând, având în vedere figura publică, caracterul special al informațiilor dezvăluite precum și interesul public general.                             –

Gradul de notorietate a persoanei și subiectele informației solicitate: în această privință trebuie făcută diferența între persoanele private și persoanele care acționează într-un context public, așa cum sunt figurile politice și cele publice. În consecință, dacă o persoană privată necunoscută publicului poate pretinde la o protecție deosebită pentru dreptul ei la viața privată, această concluzie nu este valabilă și pentru figurile publice. În acest sens pot fi prezentate unele fapte menite să contribuie la o dezbatere în societate referitor la persoanele publice, în exercițiul funcției lor, și nicidecum prezentarea detaliilor vieții private ale acestor persoane, în scopul satisfacerii curiozității publice în acest sens.                                                                                   –

Conținutul, forma și consecințele publicării: corespunzător aceleiași Hotărâri, Curtea Constituțională relevă că decizia unei organizații neguvernamentale sau a unui jurnalist de a trata un anumit subiect reprezintă o libertate a exprimării. Prin urmare, libertatea de exprimare lasă la discreția organizațiilor sau a jurnaliștilor să decidă detaliile care trebuie publicate pentru a asigura credibilitatea unui articol sau studiu. Mai mult, organizațiile neguvernamentale , instituțiile mass-media și în special jurnaliștii se bucură de libertatea de a alege știrile care le captează atenția și pe care le vor trata și modul în care le vor trata. Totuși această libertate nu este scutită de responsabilități. Astfel, jurnaliștii trebuie să asigure acest echilibru fragil între libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private, sub aspectul protecției datelor cu caracter personal, în exercitarea activităților/investigațiilor jurnalistice. 

Modalitățile de acces la informații de interes public                                                   

În corespundere cu prevederile art.7 din Legea nr.148/2023, accesul instituțiilor mass-media, și în speță a jurnaliștilor la informațiile de interes public, se realizează prin două metode generale:                                                                                                                         

• a) transparență proactivă – diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații;                          
• b) comunicarea informațiilor de interes public la cerere.                                       

Detalierea exhaustivă a celor 2 modalități de acces la date este realizată în cadrul Capitolelor II și III din Legea prenotată.                                                                                             

Prin urmare, transparența proactivă prevede că autoritățile publice, din proprie inițiativă și atunci când este necesar sunt obligate să ia măsurile pentru a face publice documentele oficiale, pe care le posedă, în interesul promovării transparenței și eficacității administrației publice.

În speță, transparența proactivă se realizează prin:                                                             

– Publicarea informațiilor de interes public pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații. Spectrul de informații de interes public (catalogul informațiilor) necesar a fi publicat pe site-urile oficiale se regăsesc în prevederile art.10. Catalogul informațiilor este bazat pe minimul de date, stipulat în următoarele surse:                                                                                     

Regulamentul cu privire la paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.188/2012;      Principiile administrației publice – SIGMA;                                                                

Standardul Băncii Mondiale de dezvăluire proactivă a informațiilor publice.                   

Totodată, în corespundere cu art.11 din aceeași Lege, informațiile de interes public plasate pe pagina web oficială a autorităților publice, urmează a fi actualizate sistematic, în termen de până la 5 zile lucrătoare, în dependență de specificul acestora.                                                                    – Orice forme de informare activă a societății, precum diseminarea informațiilor de interes public prin intermediul: propriilor instituții mass-media; serviciilor media audiovizuale; publicațiilor periodice scrise și electronice; declarațiilor, comunicatelor, briefingurilor, conferințelor și evenimentelor de presă; evenimentelor publice (mese rotunde, seminare, conferințe, simpozioane etc.); propriilor pagini/conturi/canale pe rețele sociale; panourilor informative; altor modalități (întâlniri, prezentări de rapoarte sau dări de seamă etc.).

Care sunt etapele de solicitare și procesare a unei cereri de acces la informații de interes public?

Subsecvent, capitolul III din Legea nr.148/2023 stabilește modalitatea de comunicare la cerere a informațiilor de interes public. Astfel, persoană fizică sau juridică (solicitant) are dreptul să solicite și să obțină informații de interes public în condițiile legii, prin înaintarea unei cereri de comunicare a informațiilor de interes public, iar furnizorii de informații sunt obligați să comunice informațiile de interes public solicitate.                                                                                             

Prin urmare, se disting următoarele etape în solicitarea informațiilor de interes public (la cerere):                                                                                                                              

1. Înaintarea cererii – care poate avea loc în următoarele ipostaze: formă electronică; depusă în scris sau expediată prin poștă; adresată verbal (direct sau prin telefon). Cererea conține următoarele elemente obligatorii:                                                                                                     

a) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                                   

b) adresa poștală a solicitantului, precum și adresa poștei electronice dacă se solicită răspuns pe această cale;                                                                                                              

c) denumirea furnizorului de informații;                                                                                   

d) specificarea informației de interes public solicitate, cu detalii suficiente și concludente, care să permită identificarea acesteia de către furnizorul de informații.                                                

În cerere, solicitantul poate indica modalitatea preferată de comunicare a informației. De asemenea, solicitantul nu este obligat să motiveze/justifice cererea sa și nici să o semneze olografic sau electronic, după caz.

2. Înregistrarea cererii – furnizorii de informații sunt obligați să primească cererile înaintate corespunzător și să le înregistreze cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Primirea sau înregistrarea cererii nu poate fi refuzată. În cazul cererii transmise în formă electronică, furnizorul de informații este obligat să comunice solicitantului cel târziu în următoarea zi lucrătoare, prin aceleași mijloace, numărul și data înregistrării cererii. În cazul cererii depuse în scris la sediul furnizorului de informații, furnizorul este obligat să elibereze dovada înregistrării cererii.

3. Examinarea cererii – Informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii. Termenul prestabilit poate fi prelungit cu cel mult 7 zile în cazul în care cererea este complexă sau se solicită un volum mare de informații, care necesită timp suplimentar pentru prelucrare. Cererile adresate verbal se soluționează imediat, în ziua înaintării, dacă informațiile solicitate sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat. În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat sau acestea sunt cu accesibilitate limitată, solicitantul este îndrumat să înainteze o cerere în formă electronică sau în scris, care va fi examinată și soluționată corespunzător procedurii.

4. Comunicarea răspunsului – informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în modalitatea indicată în cerere. Informațiile de interes public sunt comunicate solicitantului în limba în care sunt disponibile.                                                                                                     

Informațiile de interes public pot fi comunicate într-o altă modalitate decât cea indicată în cerere în cazul în care:                                                                 

• a) informațiile sunt disponibile în internet și pot fi comunicate solicitantului printr-o referință la pagina web relevantă; 
• b) furnizorul de informații nu dispune de capacități tehnice pentru convertirea informațiilor în forma solicitată;                                                                                                             
• c) convertirea informațiilor în forma solicitată implică un volum excesiv de lucru, care ar afecta funcționalitatea obișnuită a furnizorului de informații;                                                              
• d) comunicarea informațiilor în forma solicitată nu este posibilă din cauza unor restricții legale sau din cauza unor prevederi normative care stabilesc o altă modalitate de comunicare a informațiilor solicitate.                                                                                                                 

În cazul în care solicitantul nu a indicat în cerere modalitatea preferată de comunicare a informațiilor, acestea sunt comunicate în cea mai rapidă modalitate posibilă. Comunicarea informațiilor de interes public este gratuită, cu excepțiile prevăzute de art.22 din Legea nr.148/2023. Cererea se respinge, integral sau parțial, în cazul în care:                          

a) furnizorul de informații nu deține informația solicitată, nu cunoaște dacă aceasta se află în posesia unui alt furnizor de informații și nu există circumstanțe pentru readresare;                         

b) în privința informației solicitate furnizorul de informații a oferit deja un răspuns. În acest caz se face referire la numărul și data răspunsului oferit anterior.                                                      

Respingerea integrală sau parțială a cererii este motivată în scris și comunicată solicitantului în termenul prevăzut. În cazul în care nu deține informația solicitată, furnizorul de informații care a înregistrat cererea va readresa cererea, integral sau parțial, unui alt furnizor de informații, dacă cunoaște că informația solicitată se află în posesia acestuia. În acest caz, originalul sau copia cererii se expediază pentru examinare furnizorului de informații relevant în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, fapt despre care este informat solicitantul.                                           

Comunicarea informațiilor de interes public este refuzată, integral sau parțial, dacă informațiile solicitate constituie informații cu accesibilitate limitată. 

Refuzul se face în scris și trebuie să conțină:                                                               

a) denumirea furnizorului de informații;                                                                     

b) numele și prenumele sau denumirea solicitantului;                                                            

c) data emiterii refuzului;                                                                                                    

d) temeiul și motivarea refuzului, conform art. 8;                                                             

e) modalitatea de contestare a refuzului (denumirea și adresa instanței de judecată, precum și termenul de contestare);                                                                                                    

f) numele, prenumele și semnătura olografă/electronică a conducătorului furnizorului de informații sau a altei persoane împuternicite de conducător ori de lege pentru emiterea refuzului.

text de Mihai Furnica

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În ansamblu, datele publice deschise (open data) sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. De asemenea, conceptul de date deschise este înțeles, în general, ca desemnând datele în format deschis care pot fi liber utilizate și partajate de oricine și în orice scop. În Republica Moldova, iniţiativa datelor deschise a fost lansată în anul 2011, prin crearea portalului datelor guvernamentale deschise (www.date.gov.md), în vederea promovării transparenţei, eficienţei administrative, responsabilităţii publice şi al potenţialului economic al reutilizării. Această inițiativă face parte din promovarea principiilor unui guvern deschis, unul dintre pilonii Programului Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.710/2011. Deopotrivă, deschiderea datelor guvernamentale (Open Government Data) reprezintă o caracteristică a administrației publice moderne, manifestată printr-un set de politici care promovează transparența și asumarea responsabilității.                                                               

În virtutea pct.19 din Concepţia privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014, termenul „date deschise” se referă la datele guvernamentale structurate – datele statistice sau datele structurate care sunt reflectate într-o listă sau într-o formă non-narativă şi care pot fi transmise în format digital şi procesate automat, cuprinzând informații statistice şi date din sisteme informaţionale/baze de date, inclusiv geografice (GIS). Suplimentar, datele deschise sunt datele pe care autorităţile şi instituţiile publice, în virtutea competenţelor, le produc şi care nu conţin restricţii legate de viaţa privată, confidenţialitate sau securitate.                                                                                        

Totodată, unul din obiectivele primordiale ale Guvernului constituie creşterea calităţii actului de guvernare inclusiv prin colectarea şi transparentizarea datelor statistice şi administrative pentru monitorizarea implementării politicilor, serviciilor publice şi proiectelor, inclusiv cu prezentarea grafică a datelor într-o formă uşor de înţeles pentru oameni. De asemenea, întru implementarea conceptului de ,,open data” se aplică următoarele principii:[1]                                                                                                                          

1) deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv – atât datele publice din domenii, cât şi datele publice privind performanţa sistemelor şi/sau activităţilor Guvernului, inclusiv datele primare, vor fi deschise treptat şi în mod implicit. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod proactiv informaţiile, cu lipsa barierelor sau cu nivel scăzut de bariere, pentru consum şi reutilizare. Sistemele informaţionale noi cu conţinut parţial sau total public vor fi concepute în aşa fel încât să permită publicarea automatizată a datelor publice, fără a genera costuri adiţionale pentru instituţia publică;                                                                                                     

2) protecţia securităţii datelor cu caracter sensibil – vor fi publicate doar datele care nu contravin legislaţiei în vigoare din sfera protecţiei datelor cu caracter personal, secretului comercial, secretului de stat, proprietăţii intelectuale, precum şi altor prevederi din domeniul accesului la informaţie şi protecţiei informaţiei;                                                                                   

3) deschiderea datelor primare – instituţiile vor publica datele primare, în forma în care au fost colectate de la sursă, cu cel mai înalt nivel de granularitate posibil, în forme dezagregate şi nemodificate. Agregarea sau modificarea se va efectua pentru anonimizarea datelor şi pentru racordarea la cerinţele legale privind protecţia, securitatea şi confidenţialitatea datelor;                   

4) publicarea datelor on-line – datele vor fi publicate on-line pentru a facilita accesul publicului larg. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica datele deschise pe portalul datelor guvernamentale deschise www.date.gov.md şi pe paginile lor web oficiale;                                            

5) publicarea datelor la timp – datele vor fi publicate şi actualizate în cel mai scurt timp posibil pentru a păstra valoarea acestora. Frecvenţa actualizării va fi determinată de către autorităţile şi instituţiile publice;                                                                                                         

6) publicarea datelor în formate deschise şi procesabile automat – datele deschise trebuie să fie disponibile pentru cea mai largă gamă de utilizatori şi scopuri;                                                         

7) publicarea angro a datelor – publicarea angro a datelor deschise este un mijloc simplu şi eficient de publicare a seturilor de date. În cazul în care instituţia publică o aplicaţie bazată pe date deschise, ea va publica angro datele servite de această aplicaţie;                                                

8) descrierea datelor – datele vor fi descrise prin metadate complete, oferind utilizatorilor informaţie despre modul de colectare a informaţiilor, limitările şi alte aspecte importante pentru analiza datelor prezentate. Adiţional, autorităţile şi instituţiile publice vor asigura mentenanța catalogului semantic, care va fi publicat ca date deschise şi va conţine clasificatoare, nomenclatoare şi alte resurse informaţionale relevante;

9) reutilizarea datelor – datele vor fi puse la dispoziţia utilizatorului pe portalul guvernamental de date deschise şi pe paginile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice, în formate ce oferă posibilitatea de a fi prelucrate automat de a fi deschise pentru a fi recuperate, descărcate, indexate şi căutate de către un număr mare de utilizatori în diferite scopuri de reutilizare, dar care nu contravin legislaţiei;                                                                                  

10) prioritizarea spre publicare – datele pentru publicare vor fi prioritizate astfel încât cele mai utile date pentru publicul larg să fie publicate în primul rând. Autorităţile şi instituţiile publice vor colabora strâns cu societatea civilă, mass-media, cercetătorii, dezvoltatorii, sectorul privat şi cu alte părţi interesate în vederea identificării datelor prioritare.                                                    

Datele guvernamentale deschise au un rol deosebit aparte pentru sectorul mass-media, în special din perspectiva activităților de investigație jurnalistică. Astfel, tehnologia digitală, folosită azi pe larg în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor din mass-media. În speță, Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise stabilește expres că organizaţiile necomerciale şi mass-media vor putea crea produse derivate din datele guvernamentale, prin care vor informa cetăţenii despre situaţia reală în diferite sectoare, ceea ce va contribui la educarea şi sensibilizarea populaţiei. Subsecvent, jurnalismul de date şi cel investigaţional se vor dezvolta datorită accesului sporit la datele guvernamentale. Iar în cazul în care anumite date vor fi interpretate eronat, accesul la sursa principală de date primare îi va permite publicului larg verificarea corectitudinii interpretării, astfel încurajând informarea acestuia şi analiza multilaterală.                                                          

Drept urmare, conceptul de ,,open data” reprezintă un instrument eficient în efectuarea investigațiilor jurnalistice Astfel, accesul la informații de interes public din bazele de date on-line, în timp real și nerestricționat, este un element cheie pentru un activitatea de jurnalism. Această formă de jurnalism poată denumirea generică de ,,Jurnalism digital” sau ,,jurnalism de date”. Jurnalismul de date vine să utilizeze date și cifre de număr în în activitatea de investigație pentru a descoperi, explica mai bine și/sau a oferi context unei știri. Deci, datele reprezintă instrumentul folosit pentru relatarea unui context/investigații, sursa pe care se bazează o investigație. Adesea implică utilizarea de statistici, diagrame, grafice sau infografii. Într-o altă accepțiune, jurnalismul de date presupune colectarea, analizarea și pregătirea informațiilor digitalizate, cu scopul de a fi o publicație jurnalistică.        

Astfel, datele pot fi împărțite în mai multe categorii, în funcție de criteriul considerat, precum: mediul de stocare (digital – electronic sau analog – pe hârtie), criteriul tematic (date meteorologice, date economice, date demografice, date geografice etc.), modul și gradul de structurare (fișiere independente, baze de date), în funcție de modul de colectare (automat, manual) etc.

Date deschise în mediul online din Republica Moldova

Prin urmare, în activitatea lor investigațională, jurnaliștii/instituțiile mass-media – în calitate de exponenți ai ,,puterii a patra în stat”, pot utiliza pe larg mai multe surse de date publice, după cum urmează:                                                                                                                            

Portalul guvernamental de date (www.date.gov.md)[2] – este o resursă informațională publică, creată în scopul asigurării unei experiențe calitative, holistice și integrate pentru toți cei interesați de a accesa și utiliza datele care sunt colectate și produse de autorități, instituții publice, Guvern în general. Acesta reunește informații din mai multe resurse informaționale ale instituțiilor publice (direct și indirect), cu excepția informațiilor ce cad sub incidența legislației cu privire la secretul de stat, sau altei legislații speciale.                                                                       

Portalul Guvernamental de Date reprezintă o agregare a 3 inițiative ale Guvernului Republicii Moldova în domeniul datelor și anume:                     

1. publicarea seturilor de date deschise ale ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale în scopul facilitării accesului cetățenilor la date, participării lor active în procesul decizional (parte a inițiativei globale Open Government Partnership);

2. implementarea mecanismelor de acces și căutare a datelor publice; 

3. asigurarea accesului controlat la informație pentru entitățile ce dețin un temei și scop legal.  Partea de acces controlat este realizat prin intermediul modulului ,,Date cu acces autorizat” – care oferă posibilitatea de acces al jurnaliștilor și instituții mass-media, la anumite categorii de date cu caracter personal în virtutea prevederilor art.10 Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Accesul în cadrul acestui modul este configurat în mod individual în temeiul unei cereri adresate conform unei proceduri prestabilite.

Datele statistice publicate de Biroul Național de Statistică – jurnaliștii utilizează datele statistice pentru a asigura credibilitatea produsului lor mediatic și a spori efectele acestuia asupra publicului. Statistica este oportunitate pentru jurnalismul de informare. Informarea multiaspectuală şi sistematică a publicului larg despre evenimentele ce se produc permanent pe arena naţională şi internaţională impune necesitatea colectării informaţiei statistice. Jurnaliştii contactează spaţiul statistic pentru a obţine date actuale şi atractive, absolut necesare pentru realizarea materialele informative, analitice, literar-publicistice, pentru realizarea diverselor proiecte, mese rotunde, traininguri, tslk-show-uri, etc. Datele statistice sunt utilizate în scopuri diferite, care depind de diverşi factori, între care de genul jurnalistic în care se realizează produsul mediatic.                                               

În jurnalismul de informare datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:                          

– constatarea stărilor de lucruri;                                                                                  

– expunerea tendințelor;                                                                                             

– descrierea evoluţiei fenomenelor în dinamica dezvoltării sale.                                                

În jurnalismul analitic datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:                                  

– analiza fenomenelor;                                                                                                        

– compararea stărilor de lucruri;                                                                                                 

– sinteza şi interpretarea situaţiilor.                                                                                   

Totodată, Biroul Național de Statistică a elaborat un ghid metodologic pentru aplicarea datelor statistice în investigațiile jurnalistice – ,,Interpretarea datelor statistice în jurnalism”.[3]

Compartimentul de ,,transparență decizională a autorităților administrației publice[4] – site-urile web oficiale ale tuturor autorităților și instituțiilor publice sunt destinate sporirii nivelului de transparență al activității ministerelor, a altor autorități administrative centrale, a instituțiilor publice în care acestea au calitatea de fondator și a instituțiilor publice autonome, precum și al asigurării accesului la informații de interes public.                                                          

Serviciul guvernamental digital (MTender)[5] – Serviciu guvernamental care asigură transparența procesului de achiziții publice, optimizarea și eficientizarea licitațiilor. Societatea civilă are puterea de a influența deciziile politice, economice sau de interes public, care servesc la monitorizarea activității guvernului și a instituțiilor publice și de a lua atitudine în caz de abuzuri de putere sau față de politicile care contravin intereselor cetățenilor. În contextul achizițiilor publice, fiecare cetățean și organizație a societății civile în special trebuie să beneficieze de un acces nelimitat la informațiile privind achizițiile publice. Transparența informațiilor privind achizițiile publice poate fi realizată prin acces deschis la informațiile privind achizițiile publice (entități achizitoare, ofertanți (furnizori), tipuri și stări ale ofertelor/loturilor, contestațiile etc).

Registrul de Stat al actelor locale[6] – Registrul reprezintă o resursă informaţională de stat care conține textele electronice ale actelor autorităților administrației publice locale și datele adiționale, asigură înregistrarea, păstrarea și evidența centralizată a actelor autorităților administrației publice locale și a materialelor aferente acestor acte, și care este creată în scopul asigurării accesului persoanelor fizice și juridice la actele emise/adoptate de autorităţile administraţiei publice locale.

Baze de date deschise aferente Registrului bunurilor imobile[7][8][9]– accesarea datelor online cu caracter public, aferent Registrului bunurilor imobile.

Registrul de Stat al Unităților de Drept[10] – verificarea datelor cu caracter public aferente persoanelor juridice. De asemenea, detaliile despre companiile înregistrate în Republica Moldova, fondatorii și administratorii acestora sunt publice și pot fi consultate pe diferite platforme online, cu acces gratuit. Informații, inclusiv situația financiară a unei companii poate fi analizată pe platforma guvernamentală de date www.date.gov.md, la compartimentul – ,,date cu acces public”. Complementar, corespunzător prevederilor art.34¹ al Legii nr.220/2007, organul înregistrării de stat, IP „Agenția Servicii Publice”, îşi asumă responsabilitatea pentru plasarea și exactitatea informației publice aferentă persoanelor juridice care include denumirea persoanei juridice, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO), data înregistrării, sediul, numele și prenumele administratorului, numele și prenumele sau denumirea fondatorilor (asociaților) și mărimea cotelor de participare ale acestora în capitalul social, starea persoanei juridice (pasivă, inactivă, în proces de reorganizare sau radiere, suspendare a activităţii), precum şi numele, prenumele, data înregistrării, numărul de identificare de stat (IDNO) al întreprinzătorului individual şi date privind radierea acestuia.

Portalul instanțelor de judecată[11] – Portalul reprezintă un sistem complex, caracterizat printr-un punct unic de acces la informaţia despre activitatea tuturor instanţelor de judecată din Republica Moldova. Astfel, informația plasată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată include lista instanțelor de judecată, care, fiind accesată, prezintă paginile web cu informația privind agenda ședințelor de judecată, hotărârile și încheierile instanței de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili.

Portalul declarațiilor de avere și interese personale[12] – cuprinde informații despre veniturile, proprietăţile şi interesele persoanelor cu funcții de demnitate publică/funcționari publici din Republica Moldova, colectate de Autoritatea Națională de Integritate. În concluzie, voi evidenția importanța și necesitatea accesării datelor publice de către jurnaliști în procesul de documentare și scriere a unei investigații, în vederea asigurării veridicității informațiilor expuse publicului. Nu mai puțin importat este și actualizarea sistematică a acestor date, cu o periodicitate oportună. Astfel, toate informațiile obținute de la diverse surse sunt verificate de jurnaliști și confruntate cu datele din surse deschise și bazele de date oficiale pentru a confirma sau infirma autent

---

[1] Pct.25 din Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014

[2] www.date.gov.md

[3]https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Manual_comunicare/Manual_interpretarea_datelor_stat_in_jurnalism.pdf

[4] Hotărârea Guvernului nr.728/2023 cu privire la site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice și cerințele minime privind profilurile de socializare ale acestora

[5] https://mtender.gov.md/

[6] www.actelocale.gov.md

[7] www.Geoportal.md

[8] www.geodata.gov.md (www.moldova-map.md)

[9] www.ecadastru.md

[10] www.e-servicii.md

[11] instante.justice.md

[12] https://portal-declaratii.ani.md/

Text de Igor Aramă

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

De la apariția internetului, jurnalismul și în special presa scrisă, a suferit un șoc semnificativ în ceea ce privește modelul lor de afaceri. Giganți puternici din domeniul tehnologiei, precum Facebook sau Google, au ocupat poziții importante în lumea distribuției de conținut și au atras o cotă majoră pe piața publicității.

Jurnalismul este o parte esențială a societății noastre, iar organizațiile de presă au jucat un rol-cheie de-a lungul istoriei Republicii Moldova.

Totodată, este necesar de înțeles că jurnalismul tradițional nu poate fi unul competitiv în era dezvoltărilor tehnologiilor informaționale și instrumentelor de inteligență artificială.

În timp ce utilizarea sistemelor de inteligență artificială poate fi un factor competitiv pe piața digitală și pentru reziliența jurnalismului în era digitală, este esențială capacitatea de accesare și utilizare a sistemelor de inteligență artificială în conformitate cu drepturile omului și cu valorile profesionale.

În acest context, la 1 decembrie 2023, Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională din cadrul Consiliului Europei, a adoptat Ghidul privind implementarea responsabilă a sistemelor de inteligență artificială (IA) în jurnalism.[1]

Liniile directoare oferă orientări practice organizațiilor de presă și profesioniștilor din domeniul mass-media pentru a pune în aplicare sistemele de inteligență artificială în jurnalism într-un mod responsabil.

Sistemele jurnalistice de inteligență artificială pot fi utilizate pentru multe sarcini diferite în domeniul jurnalistic și anume pentru producția de știri, de exemplu în analiza datelor pentru jurnalismul de investigație și verificarea faptelor.

Inteligența artificială poate fi utilizată pentru prelucrarea automată a textelor, a înregistrărilor video și audio automate, precum și pentru sarcini de sprijin de rutină, cum ar fi traducerea și transcrierea.

Pentru diseminare, sistemele de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a adapta conținutul la public prin personalizare și utilizarea algoritmilor de recomandare a știrilor, sau pentru a organiza sau personaliza conținutul. Sisteme jurnalistice de inteligență artificială pot fi, de asemenea, un mijloc de interacțiune cu publicul, de exemplu, prin intermediul asistenților virtuali și al chatbots.

Unele sarcini jurnalistice pot fi mai mult decât altele automatizate. Sarcinile extrem de repetitive care pot fi executate urmând instrucțiuni explicite se pot adesea automatiza, în timp ce sarcinile care sunt variabile sau necesită o judecată de specialitate, creativitate și discreție sunt mai puțin adaptate la automatizare, sau, cel puțin, necesită mai multă supraveghere și aprobare umană.

Producerea serviciilor jurnalistice a fost influențată și de lansarea publică a ChatGPT în anul 2022, care a demonstrat capacități cu un impact potențial atât de evident și de profund asupra jurnalismului, încât inovarea bazată pe inteligență artificială este acum obiectivul urgent al echipelor de conducere de rang înalt din aproape toate redacțiile de știri.

Pentru mulți oameni din domeniul jurnalismului, anul 2023 a fost o anul în care și-au pus întrebări și au învățat elementele de bază ale IA. Ce poate face de fapt ChatGPT? Ce este IA generativă? Ce este un model lingvistic? Cât de fiabile sunt aceste instrumente? Ce fel de competențe sunt necesare pentru a le utiliza? Cât de repede se îmbunătățește această tehnologie? Care sunt riscurile? Cât de mult din toate acestea sunt doar niște exagerări?

Multe redacții au mers mai departe, oferindu-le angajaților și publicului declarații sau orientări care descriu modul în care intenționează să abordeze utilizarea inteligenței artificiale generative în fluxurile de lucru și în produsele de știri. Unele au început chiar să publice câteva articole experimentale scrise de IA.

Deci, Jurnaliștii pot beneficia enorm de pe urma implementării instrumentelor de inteligență artificială pentru a crea conținut jurnalistic mai eficient și mai precis.

Aceste instrumente vor permite jurnaliștilor să se concentreze pe aspectele creative și analitice ale muncii lor, în timp ce sarcinile de rutină și analiză a datelor vor fi gestionate de IA. Cu tehnologia potrivită, jurnaliștii pot produce conținut veridic într-un mod mult mai eficient.

Instrumente de inteligență artificială

1. GENERATOR DE ARTICOLE DE ȘTIRI

Mai mult ca oricând, conținutul media se îndreaptă spre cititorii lor pentru a construi modele de abonament durabile.

Multe industrii folosesc inteligența artificială pentru a crește productivitatea și organizațiile de știri nu fac excepție. Companiile creează instrumente pentru a îmbina abilitățile de calcul ale inteligenței artificiale cu creativitatea umană.

Aceste instrumente ușurează sarcinile și oferă șanse de implicare personalizată a cititorilor, de verificare riguroasă a faptelor și de creare de conținut interactiv.

De exemplu, IA poate analiza rapid cantități mari de date și poate genera rapoarte, eliberând timp pentru jurnaliști pentru a se concentra pe sarcini mai complexe. În plus, IA poate produce conținut 24 de ore din 24, 7 zile din 7, permițând organizațiilor de știri să ofere publicului lor o acoperire de ultimă oră, chiar și în afara orelor de program.

• ASISTENȚĂ ÎN REDACTARE

Utilizând tehnologii precum GPT (Generative Pre-trained Transformer – ChatGPT), IA poate ajuta jurnaliștii să genereze idei de articole, să structureze narative sau chiar să redacteze versiuni preliminare ale poveștilor.

• ASISTENȚĂ LINGVISTICĂ

Pentru jurnaliștii care lucrează în medii multilingve, IA poate oferi traduceri rapide și precise, facilitând crearea de content media internațional. Tehnologiile de recunoaștere vocală și traducere automată pot fi utilizate pentru a simplifica procesul de intervievare și pentru a traduce rapid conținutul în diferite limbi, extinzând astfel audiența unei știri.

• ANALIZA MASIVELOR DE DATE

Cu volume enorme de date disponibile, IA poate ajuta jurnaliștii să identifice modele și să extragă povești relevante. De exemplu, IA poate analiza date guvernamentale pentru a descoperi probleme sociale, financiare, sau economice, pentru a fi propuse ca teme de exploatare.

Totodată, acest lucru poate ajuta la identificarea tendințelor, detecția de modele și generarea de rapoarte analitice care să susțină procesul de luare a deciziilor jurnalistice.

• GENERAREA DE CHESTIONARE DE ȘTIRI

Raportul Reuters Digital News Report 2023 subliniază atractivitatea jocurilor, inclusiv a chestionarelor de știri, 25% dintre abonații la ziarele din SUA citându-le ca motiv pentru a cumpăra un abonament.[2]

Mai multe organizații de știri încearcă să profite de această tendință deoarece au văzut potențialul unei astfel de soluții și au început să dezvolte chestionare de știri generate automat pe baza articolelor existente. TIME a efectuat o serie de experimente, utilizând ChatGPT pentru a extrage din arhiva sa de 200 de milioane de cuvinte din povești emblematice, pentru a evalua cunoștințele de actualitate în vederea elaborării de chestionare.

Această integrare a inteligenței artificiale combină implicarea și educația, încurajând cititorii să fie mai atenți în timp ce citesc știri.

•  GENERATOARE DE IMAGINI, CONȚINUT VIDEO ȘI AUDIO

Lucrătorii din industria media pot folosi inteligența artificială pentru a crea imagini, conținut video și audio, ilustrații și infografice pentru știri.

Aceste instrumente ajută procesul de proiectare, care necesită de obicei timp și expertiză, și pot produce imagini relevante prin introducerea de text sau date. IA poate genera rapid conținut video și audio, cum ar fi rezumate ale știrilor sau actualizări, utilizând tehnologii de sinteză vocală și editare automată.

Acest lucru accelerează producția de conținut și economisește resurse umane. Este, de asemenea, o soluție rentabilă, în special pentru instituțiile de știri mai mici care nu își pot permite o echipă mare de design sau freelanceri costisitori.

Elementele vizuale generate de inteligența artificială pot fi produse rapid și personalizate în marketing, îmbunătățind relevanța campaniilor publicitare și implicarea publicului. Conținutul generat de IA oferă oportunități pentru povestiri creative, cu imagini și video în timp real care îmbunătățesc narațiunile și implicarea publicului.

• GENERATOARE DE VOCE ȘI TRANSCRIERI IA

Una dintre aplicațiile de bază ale IA într-o redacție de știri este transcrierea interviurilor sau discuțiilor audio în conținut scris. Această transformare este crucială, deoarece facilitează arhivarea și diseminarea mai ușoară a informațiilor. De exemplu, jurnaliștii se angajează adesea în discuții verbale sau interviuri, care sunt bogate în conținut. Utilizând serviciile de transcriere bazate pe inteligență artificială, aceste schimburi verbale pot fi transformate rapid în text. Astfel, conținutul devine ușor disponibil pentru editare, publicare sau partajare pe diferite platforme, sporind capacitatea redacției de a refolosi sau de a face referire la conținutul trecut.

Odată cu apariția inteligenței artificiale, eficiența și acuratețea proceselor de transcriere au cunoscut o îmbunătățire extraordinară, cu instrumente precum Jojo de la VG[3].

Spre deosebire de transcrierea manuală, care necesită mult timp și este predispusă la erori, serviciile de transcriere cu ajutorul IA reprezintă o alternativă mai rapidă și mai precisă. Utilizând algoritmi sofisticați, acestea pot descifra cu acuratețe discursul, chiar și în medii zgomotoase sau cu vorbitori multipli. Acest lucru reduce semnificativ timpul de la înregistrare la publicare, accelerând ciclul de producție a știrilor. De asemenea, le permite jurnaliștilor și editorilor să se concentreze pe aspectele mai creative și analitice ale producției de știri.

Prin integrarea tehnologiilor de transcriere audio, speech-to-text și text-to-speech cu ajutorul inteligenței artificiale, redacțiile de știri își pot îmbunătăți semnificativ eficiența, acuratețea și calitatea conținutului.

• ȘTIRI PERSONALIZATE

Una dintre cele mai interesante utilizări ale inteligenței artificiale în redacție este posibilitatea de a oferi conținut personalizat cititorilor și abonaților.

Buletinele de știri personalizate devin din ce în ce mai populare în industria știrilor, deoarece utilizează date și învățarea automată pentru a îmbunătăți implicarea și fidelizarea cititorilor. Cu ajutorul unor instrumente IA și al eforturilor interne de personalizare, organizațiile de știri sunt mai bine echipate pentru a răspunde intereselor diverse ale cititorilor lor, atingându-și în același timp obiectivele de creștere digitală.

• GENERAREA DE TITLURI ȘI REZUMATE

IA poate fi utilizată pentru a genera titluri atractive și rezumate concise ale articolelor de știri. IA poate genera rezumate care oferă cititorilor o prezentare generală a principalelor puncte dintr-un articol. Rezumatele și titlurile pot fi adaptate la diferite categorii de public, folosind stiluri unice sau emoticoane pentru a le face mai atractive.

Prin rezumarea articolelor lungi, IA poate economisi timp pentru utilizatori, ceea ce este deosebit de util în industria rapidă a știrilor.

Din punct de vedere al accesibilității, este esențial să se producă știrile mai accesibile, iar IA poate juca un rol în realizarea acestui obiectiv prin furnizarea de rezumate ușor de citit și de înțeles. Acest lucru poate lărgi baza de audiență și poate face ca informațiile să fie mai incluzive.

1. VERIFICAREA FAPTELOR ȘI MONITORIZAREA EVENIMENTELOR ÎN TIMP REAL

Verificarea faptelor este o sarcină care necesită mult timp și este costisitoare pentru oameni. Odată cu proliferarea dezinformărilor online și a știrilor false, cititorii apreciază din ce în ce mai mult acuratețea surselor de știri. Algoritmii de inteligență artificială pot face rapid verificări încrucișate de date și pot valida informații din diferite surse, ceea ce face mai ușoară depistarea potențialelor inexactități sau minciuni.

Aceste sisteme pot compara afirmațiile cu baze de date vaste de informații demne de încredere, ceea ce face ca procesul de verificare a faptelor să fie mai rapid și mai eficient decât dacă ar fi realizat doar de un om.

Cu toate acestea, obținerea unei acuratețe optime în verificarea faptelor necesită o abordare echilibrată care să combine procesele automatizate de inteligență artificială și judecata umană. În timp ce IA poate accelera evaluările inițiale și semnala potențialele probleme, este posibil să nu înțeleagă pe deplin contextul sau implicațiile unei afirmații. Verificatorii umani de fapte sunt în continuare necesari pentru a oferi abilități de gândire critică, expertiză în domeniu și o înțelegere mai profundă a contextului pentru a asigura acuratețea.

Lucrând împreună, IA și verificatorii de fapte umani pot oferi rezultate fiabile și precise în ceea ce privește verificarea faptelor. Această colaborare permite combinarea vitezei tehnologiei cu capacitățile de interpretare ale oamenilor, rezultând o strategie eficientă de verificare a faptelor.

Totodată, IA poate monitoriza fluxurile de știri, rețelele de socializare și alte surse în timp real pentru a alerta jurnaliștii despre evenimente de ultimă oră sau tendințe emergente, permițându-le să reacționeze rapid.

1. AUTOMATIZAREA SARCINILOR ADMINISTRATIVE

IA poate fi implementată pentru a gestiona sarcini administrative, cum ar fi programarea interviurilor, gestionarea calendarului, și alte activități care pot consuma timpul jurnaliștilor.

1. CHATBOTS

Chatbot-urile bazate pe IA pot fi integrate în site-uri de știri pentru a oferi răspunsuri rapide la întrebările cititorilor sau pentru a facilita discuții interactive.

Concluzionând cele expuse, menționăm că instrumentele de inteligență artificială au schimbat jurnalismul prin combinarea povestirii cu analiza datelor și automatizarea sarcinilor administrative. Această colaborare face ca jurnalismul să fie mai eficient și creează o experiență mai bună pentru public.

Totodată, chiar dacă IA poate întreprinde multe sarcini banale, investigațiile și povestirile care necesită creativitate umană rămân în centrul jurnalismului. IA a extins posibilitățile pentru jurnalism, așa cum a făcut fotografia pentru pictori. În timp ce IA estompează linia dintre jurnalist și instrument, povestirea trebuie să rămâne în centrul atenției. Viitorul jurnalismului este un duet între jurnaliști și IA, cu spiritul durabil al investigației și al povestirii care să ghideze drumul.

---

[1] Guidelines on the responsible implementation of artificial intelligence systems in journalism Adopted by the Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI) on 30 November 2023

Disponibil – 1680adb4c6 (coe.int)

[2] https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2023

[3] https://www.vg.no/jojo

text de Maria Brînca

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Social Media a inițiat o schimbare majoră în lumea în care ne aflăm, a afectat modul în care comunicăm, lucrăm și învățăm, situația devine precară și necunoscută atunci când apare posibilitatea ca mediul online să ne schimbe modul de gândire.  Prin reţelele de socializare, individul e mai uşor manipulabil. Specialiştii spun că gândirea critică este cea care ne ajută să discernem între manipulare şi informaţia transmisă cu bună-credinţă, accesul la informație nelimitată ne poate face să ne simțim neputincioși. Totul este dincolo de capacitatea noastră de influenţă, ne putem folosi raţiunea, în calitatea de cetăţean pentru a ne proteja și a filtra informația obținută din mediul online. Această distincţie intelectuală a evoluat, de la mitul peşterii lui Platon, la criticism kantian, scepticism, ajungând până la relativismul renunţării neopragmatiste la a căuta ”lucrul în sine” al realităţii, în favoarea progresului social. În acest tip de concepţie, în parametrii adevărului- coerenţă, gândirea critică este cea care, fără a-şi propune să identifice esenţa, lucrul în sine, îi permite individului să discrimineze între ce e acceptabil şi ce nu, între manipulare şi adevărul dintr-o coerenţă a normalităţii acceptate, construite logic. (5)

Dezinformarea, furtul informațiilor personale, Cyberbullyingul și amprenta digitală sunt câteva ramuri ale vastelor pericole din mediul online pe care le vom atinge în acest articol.

Accesul aproape nelimitat la informație vine cu două laturi, avem posibilitatea de a ne informa rapid și pe subiecte variate, însă devine incomensurabilă necesitatea unei analize aprofundate asupra informației. Răspândirea dezinformării poate avea o serie de consecințe dăunătoare, cum ar fi amenințarea democrațiilor noastre, polarizarea dezbaterilor și punerea în pericol a sănătății, securității și mediului cetățenilor UE. (1) Tocmai sub această idee trebuie să fim mereu vigilenți atunci când sustragem o informație din mediul online, chiar și sursele valide de informare pot promova uneori o idee greșită sau o calomnie nefondată. O dată ce analizăm și vizualizăm situația dintr-un punct de vedere critic însă, putem să selectăm cu succes informația și să evităm situații de acest gen care sunt cu siguranță neplăcute. Totuși gândirea critică în selectarea informației pe care o validăm este o abordare pur subiectivă, întru cât, acum, la finele anului 2023, promovarea informațiilor false sau a propagandei este tot mai populară, doar noi ca individualități putem face diferența. Gândirea critică în contextul social media reprezintă: analiză și evaluare a acțiunilor tale, identificarea legăturii dintre comportamentul tău și factorul de risc implicat și identificarea comportamentelor din mediul online ce sunt sigure.

Internetul este folosit  nu doar în cauze nobile de informare, ci și pentru a răni sau agresa, asta am aflat din noțiunea relativ nouă de „Cyberbullying” acesta reprezintă hărțuire prin utilizarea tehnologiilor digitale. Poate avea loc pe rețelele sociale, platformele de mesagerie, platformele de jocuri și telefoanele mobile. Este un comportament repetat, care urmărește să sperie, să înfurie sau să rușineze pe cei vizați. Exemplele includ: răspândirea minciunilor despre sau postarea de fotografii sau videoclipuri penibile cu cineva pe rețelele sociale, trimiterea de mesaje, imagini sau videoclipuri dăunătoare, abuzive sau amenințătoare prin intermediul platformelor de mesagerie, uzurparea identitatea cuiva și trimiterea unor mesaje răutăcioase altora în numele lor sau prin conturi false.(2) Conform unui studiu din anul 2016 de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: 69,7% din respondenți nu au întâmpinat agresiuni în mediu virtual, 16,9% au întâmpinat hărțuirea cibernetică o dată sau de două ori iar 11,2% se confruntă cu aceasta regulat o dată sau de două ori pe săptămână.(3)

Din anul 2016 până în anul 2023, mediul online s-a dezvoltat cu repeziciune, iar îngrijorarea care a crescut o dată cu acesta este hărțuirea ce poate avea loc în mediul online. Gândirea critică își preia rolul crucial în această situație, întru cât deși nu putem controla informația. A gândi critic nu înseamnă doar a evalua un conținut și sursa acestuia. Gândirea critică se referă la orice situație de interacțiune cu spațiul virtual. În relațiile online este esențial să recunoști care acțiuni îți pot afecta imaginea și reputația, când riști să fii hărțuit, manipulat sau șantajat.

Amprenta digitală pe care o lași în mediul online este și ea dictată de către atitudinea ta față de realitatea cibernetică. Este foarte riscant să ne folosim de rețelele noastre de socializare cu ideea că omenii pe care noi îi cunoaștem sunt unicii care vizualizează această informație, și mai naivă este iluzia că informația pe care o postăm în mediul online, rămâne sub controlul nostru și poate fi ștearsă atunci când noi decidem asta.

Amprenta digitală este ustensila care poate fi folosită împotriva noastră în viitor, atunci când poziția socială nu se mai asociază cu alter-egoul

nostru din adolescență. Aici nu merge vorba în exclusivitate de informația pe care o postăm de bună voie, se regăsesc și mesajele private pe care le trimitem, fotografiile sau comentariile.

Întrebarea pe care poate ți-o pui acum este dacă este posibil să dezvoltăm într-adevăr o atitudine corectă asupra mediului online. Părerea mea este că acest lucru devine aproape imposibil mai ales dacă faci parte din Generația Z sau Milenial. Internetul este încă un lucru relativ nou, pentru că forma lui atât de accesibilă a început să își facă apariția abia în anul 2013-2014, deci, cel mai probabil majoritatea din noi am experimentat cu imaginea noastră din mediul online.

Testul Billboard a fost creat tocmai pentru a ne ajută să dezvoltăm gândirea noastră critică în expunerea online. Acesta este un set de întrebări ce au ca scop determinarea alegerii tale, dacă ceva este sau nu demn de postat pe rețele social Media,  Cine ar putea să vadă acest conținut (acum și în viitor)?  Ce fel de informații personale sunt distribuite despre mine (zi de naștere, adresă)? Ce impresie /imagine creează despre mine acest material?

Câteva întrebări pe care eu le-ași adăuga în acest test pentru a maximaliza atenția noastră în mediul online sunt: Cum m-aș simți dacă aceasta informație ar deveni publică peste 10 ani? Vreau ca părinții mei să vadă asta? Ce spune această postare despre imaginea mea?

Dacă cu toții ne-am adresa aceste întrebări înainte de a face o mișcare în mediul online, responsabilitatea și gândirea noastră critică ar fi cu siguranță mai fondate.

Conștientizarea securității online este, adesea, la un nivel mult prea scăzut atunci când sunt utilizate serviciile online, așa cum arată un studiu Kaspersky: în medie, Milenialii petrec mai mult de 7 ore pe zi online, dar 36% sunt conștienți că ar trebui să își consolideze abilitățile de securitate. 37% cred că sunt prea neinteresanți pentru a deveni victimele unei infracțiuni cibernetice.(4) Informațiile sensibile care sunt mediatizate la un preț scăzut în mediul DarkWeeb de exemplu, este încă un pericol la care utilizatorii înverșunați de internet se supun, furtul de informații nu este ceva nou și reprezintă un pericol nu doar pentru profesiile sustenabile acestuia precum jurnaliștii dar și fundamental, familiile sau prietenii acestora. Deși nu putem în totalitate să ne protejăm integritatea și imaginea online, ne putem dezvolta gândirea critică și putem învăța să ne protejăm pe cât de mult posibil. Câteva sfaturi care te-ar putea ajuta în acces proces sunt: blochează computerul, laptopul și telefonul când nu le utilizezi, crează o parolă puternică: 3 cuvinte aleatorii, cu litere mari și mici, un număr, un simbol. Nu da click pe site-urile care promit bani, premii sau reduceri gratuite. Blochează mesajele suspecte și ignoră link-urile necunoscute. Fă copii de rezervă regulate ale fișierelor și fotografiilor tale. Dacă vrei să distribui ceva online, oprește-te pentru un moment și verifică sursa informației. Prin pași mici și siguri, mediul online poate sigur, util și de încredere, dar acest lucru necesită timp și conștiința utilizatorilor. Un utilizator online cu abilități de gândire critică va evalua mai ușor situațiile prin care trece, va anticipa mai ușor consecințele comportamentului său și altor utilizatori. Va acționa mai rațional și în interesul său. Iar în cazul în care drepturile i-au fost încălcate sau simte disconfort, va cere ajutor cu mai multă încredere.

Dezvoltarea gândirii critice este necesară pentru siguranța online a tuturor utilizatorilor. Este esențial să învățăm să facem alegeri responsabile, nu doar să cunoaștem riscurile din mediul online.

1. https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/online-disinformation
2. https://www.unicef.org/end-violence/how-to-stop-cyberbullying
3. https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/2226
4. https://www.startupcafe.ro/smart-tech/amprenta-digitala-siguranta-online.htm
5. https://adevarul.ro/stiri-locale/satu-mare/manipularea-prin-social-media-cum-ne-folosim-1668298.html